ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI Sn cha Be gomns secede Vracth ae REVISTA ARHIVELOR 1-2/2001 13-Mai-08 08:5115:80 80-IEW-EL ‘STUDII DE ISTORIE Evolutia administrativa a judetului % ats Saanarkvitlea letului Arges pana la mijlocul ‘MELENTINA BAZGAN oo Arges, mumit asf dupa princpalul cuts de ap eae isha, avea in evul mediu o configuratie diferita gi o intindere mult mai mic& decat cele cunoscute astizi. Acest Tucra este posibil deoarece actualul jude} cuprinde in spajiul siu, pe langi vechiul jude} al Arghigului, si teritoriul unor judete disparate, Este vorba de fostul judet Muscet si de mai putin cunoscutul judet al Paduretilor. __Originea numelui judejului a creat, de-a lungul timpului, mumeroase discufii din care cci mai multi cercetatori au opinat cA numele a fost preluat de romani de la populatia autohtona gasita aici. Istoricii si lingvistii au considerat c& mumele Arges este un nume stravechi, dat de traci apei mai importante din aceasti zona, si cA tracicul Ordessos ar avea radacini indo-europene’. Cunoseand faptul c& hidronimele au dat nume unor forme de relief si ca acestea au prezentat o mare stabilitate in timp, putem considera cA numele judefului Arges este foarte vechi. Arges este deci nume propriu autohton, pastrat fn limba romani, care semnificd ru sau apa curgatoare rece si limpede, stralucitoare, albicioasa™. Judetul este consemnat pentru prima oara intr-un hrisov din cancelaria domnului Dan al T-lea, din anul 1423, ajuns pana la noi sub forma dé menfiune, fn care se aminteste despre ,satul Baigoara din Lovistea, in judequl Arges” Cafiva ani mai tarziu, la 13 august 1437, domnul Vlad Dracil emitea un hrisov prin care daruia unor boieri jumatate din satul ,,Lanjesti din Arghis™. ‘Aflat in bund parte pe valea superioara a rauliii Arges, judetul s-a extins in partea sa nord-vestica mult peste raul Olt, care delimitata Jara RomaneascA in dou provineii distincte: Muntenia si Oltenia: Desi ficea parte din judetele Munteniei, judetul Arges se intindea si in dreapta réului Olt, cuprinzand in hotarele sale intregul bazin al rauluisLotru. fn bazinul idrografic al acestui rau a existat, pe tot parcursul evului mediu, o unitate politico-administrativa creata de conditile geografice specifice, care a avut o istorie deosebita de cca a Olteniei, in nord-estul careia s-a aflat. i } Mari Judefe farii, in Familia”, IX (1972), Hy nr. 7, p. 8 : ai abet perc oneines ip seminificatia etimplogicé a toponimicului Arges, in »Limba Romar ”, 1971, nr. 3, p. 337. e , ‘ : eh cia Romenize Wjistarica, B, Tara Roméneasca (in continuare se va nota: DRH,B), vol. 1, intocmit de P.P. Panaitescu si Damaschin Mioc, Bucuresti, Ed. ici Romane, 1966, p. 102, doc. 51. 4 Ibidem, p. 150, doc. 86, orig.pond, eunoseuth sub numele de Lovises sau TRE — infelesul de ‘yanatoare®, este amintit 2 decembrie 1471". bse slavonescul 1OBHTH, exteme in anul 123. Z : judeqului. ficut doar dinspre Sfargitul stipnirii austriece in Oltenia, deoarece Valea strabatut prin defileul Munjilor Cozia. Tara Lovistei a fost consic dreapta Oltului, de la Carpati $i pand la réul Lotro partea csticd a Oltului’. Consideram cd documentele Lovigstea era alcatuita din asezarile situatt jn depresiunea Faurilor Boia si Baiasul, afluenti din partes sting a Oltulu! peambele maluri ale Oltulut, dar sidin cele aflate in Valea ae Bazinul Lotrului, inconjurat de munfi care permitead accesul direct doar dinspre Valea Oltului, este cunoseut fm istorie sub numele de Lotru. Dornnul Radu cel Mare, care judeca o pricing, la 13 oct 1626, cerceta in divan <1 cartea acestor doi boiari cu multe se j de in Lotra™. Un an rziu, Stanciu armas si Oprea logofat, trimisi de acelasi domn, au cercctat ja Bujoreni, judetul Valcca, pricind pentru rezolvarea carcia ,s-au strans tofi patranie din Loviste si din Lotru”". 5 ‘Ambele regiuni, cunoscute mai mult cub numele de Lovistea, au apariinut din punct de vedere administrativ de judetul Arges pand virziu, jn secolul al XIX-lca, (1718-1739), cand aceasta zona a ctitori ca fiind jtoriul aflat in + bazinul Titesti din clar faptul ca 4 de cursurile i, din ‘agezarile situate cu intrerupere in timpul ‘ocupatici austriece fost alipita Oltenici. Acest aspect istoric $i geografic este infatisat si de stolnicul Constantin Cantacuzino, care’nota, in dreapta Oltului™®, un numar de 5 sate aa : Dinu C. Giurescu, fra Romdneascd in secolele XV ae eae Pr ole! XV, Bucuresti, Ed Pe eosit Hurmuzaki, Documente privitodre la Isforia Romanilor, vol. |. Bucuresti, 1886, p. 127. gD RH, 5. vol. I, p. 233-234, doc. 139. S se a Tara Lovistei. -afie istorica, Bucuresti, Imprimena z idem, P- . Conea_admitea totusi faptul cd Lovi sistorica”, pe care 0 amplasa doar in pata sing’ a Olu, se ntinde, din punct de vedere minstratv3 ‘bazinulut raului Lotru. Lovistea cra alcituitd astfel din dow zone separate 6c cal .. vol, XI, intocmit de Damaschin Mioc, Bucuresti, Ed. Academ'* ne, 1965, p. 277, doc. on 7, do, Munteniei | eu la ticului Constantin i? jere a funteniei fa 1700, in ,Revista Istorich Romana”, vol. a ee eee p7825:80 80-IPWEL STUDII DE ISTORIE 45 aparfinand judefului Arges, in i ‘Acest fapt a fost ote ee BS tsrerclomediuam doe ne ce ae et pels Romineasca si Transilvania. La Genune puctenererp ammo Ai ir. Bere fort ecole de-e rindul schcla san vama tari edtr ee romineases aflata peste muni nt catchall ee anul 1330, exista pe valea rdului Arge i : | eee eeeepenerglemr rey iunie 1347", ambele emise in cancelaria Regatului ungar. Cele dou mrturi evidentiaz4 faptul c4 regele Carol Robert de Anjou, aflat i ee signe po Bacarab | goa agecattabiralingh ee ; sup r 5 1g acest castru, in vatra cruia functiona, inca de la sfarsitul sccolului al Xil-lea, 0 curte voievodali'®, Aici sar fi aflat atunci sediul autoritatii politice a voievodului roman unificator, eonsiderat de istorici ca urmas al lui Seneslau'’, a cdrui vechime, fort4 politica si militard.au adunat in jur celelalte formafiuni teritoriale sud-carpatice Letopisetn! Cantécuzinese araté ci un voievod ce Iau chemat Radul Negru yoovod, mare herteg pre Amlas si pre Féaras, ridicatu-s-au de acolo cu oat casa Iui si cu mulfime de noroade: ruméni, Papistasi, sasi, de tot feliul de oameni, pogorandu-se pre apa Dambovilei, inceput-au a face {ard noao intai au facut oragul ce-i zic Campul-Lung. De acolo au descalecat la Arges si iar au facut rag mare si si-au pus scaunul de domnie, ficdnd curfi de piatra si case domnesti gio biserica mare si frumoasa’”” Cronicarul Radu Popescu considera ci Radu. vod s-a asezat mai inti la Campulung, dupa care s-a mutat la Arges .de au facut seaunul acolo ... $i au fnceput a-si tocmi si a-si indrepta {ara cu jude|e, cu judecatori si cu altele ce era de folosul domnici si a {arii, latindu-se pana la Dunare si pan la Siret””. Siolnicul nota in haria sa, in partea dreaptd a Oltului, localitatile Brezoi, Calinesti, Caineni, Malaia si Voineasa 3 Ibidem, p. 1. : 4 D.RH., F,, Transilvania, vol. I, intocmit de Stefan Pascy, Constantin Cihodaru, Konrad G, Gundisch, Damaschin Mioc, Viorica Pervain, Bucuresti, Ed. Academie Romane, 197, p. 53, doe. 20. Ibidem, p. 65-66, doc. 35. coat a Peoria Romanilor, vol. Il, coordonator, gad Stefan Pascu si R&zvan Theodgrescu, i Ed, Enciclopedicd, 2001, p. 529. clas, Stices, Seat saul intemelere? O veche preacupars istoriografiei romadnesti. ‘Legenda si adevar ellis: gee statelor feudale roméne sti. eed. Academic! Romane, 1980, p. 82. 4 Aone 5 Se sorta far ‘Roménesti (1290-1690). Levopietl Contacicnese eee Hi Roni eseu, Bucuresu, Bd, Academiet ROMAIN i Cr ee eae Simonescy tie domnilor Tarii Romanest, tite Enticd de Const, Grecescu, Bucuresti, Bd, Academiei Romane, 1963, p. 5.STUDII DE ISTORIE Traditia descalecatului, imbraitisata st de ali cronicari si istorici, arath cA ‘Argegul a fost al doilea oras in noul stat creat, oras devenit mai apot resedin}& domneasca, de unde domnii au unit si organizat teritoriul dintre Carpati si oe Zona Argesului superior a devenit, la nceputul secolului al XEV-lea, BU. unifiedrii statale la sud de Muntit Carpati. Resedinta primilor domni ai Tart Roménesti a fost la Curtea de Arges, orag unde se afla si scaunul do oe ee emiteau scrisori si porunci, se acordau dant i privilegii SUPUSTIOT ecleziastici $i laici. Bis in au 1359, domnul Nicola Alexandru a realizat 0 organizare ecleziastic& superioard in stat prin transferarea Mitropoliei de la Vigina la Curtea de a, mitropolitul Iachint al Vicinei find recunoscut ca mitropolit al Ungrovlahie! e sinodul Patriarhiei din Constantinopol. Actul emis de acest sinc ah este primul act in care Jara Romaneasca apare cu denumirea Ungroviahia, denumire sub care aceasta provincic romaneasca va fi cunoscuta tn documentele interne si externe in secolele urmatoare. Sediul Mitropolici 2 continuat S4 fie la Curtea de Arges aproape un seco! dupa mutarea capitalei la Targoviste. Prima mentiune intend cunoscuta despre curtea domneasca, ce exista la Arges dateaza de la 25 noiembrie 1369, data la care ‘Vladislav 1 emitea un hhrisov privitor la catolicii din tara sa”. % Localitatea a devenit oras Ia scurt timp dupa cucerirea independentet de sub suzeranitatea ungara, favorizata fiind de amplasarea sa pe drumurile care legau ‘Jara Roméneasca de Transilvania, pe vaile raurilor Dambovita si Olt. Din orasul resedinla Arges, yornicul de la curtea domneasca se ocupa side administrarea unci jntinse zone din jur, zona ce a constituit mai apoi judetul cu acelasi nume. ‘Atita timp cat capitala farii s-a aflat la Arges. orasul si judeful au prosperat, mai ales ca urmare a legaturilor comerciale realizate cu ‘Transilvania. De la Curtea de Arges se traversan muntii pe dowd drumuri. Unul pornea spre nord-vest, trecea prin localitajile Tigveni, Suici, Salatruc, mai apoi prin Lovistea pe la Perigani, Titesti si Boigoara, ajungea la schela Cineni, iar de acolo, urma Valea Oltului, pe la Turnu Rosu, pana la Sibu. Celalalt pomea spre nord-, in pricina dintre mandstirea Arges si doi boieri”. Fosté resedinti mitropolitana, ménistirea Arges a beneficiat de importante privilegit acordate de domnii farii sia intrat descori in conflict cu administrata laicd a oragului. 5 Cand, in anul 1558, domnul Mircea Ciobanul diruia méndstirii, satul Flamnzesti, din apropiere, poruncea iar voi, ordgenii din Arges, si va feriti de ocina sfintei manistiri”*, semnaland astfel un conflict intre cele doua comunitati ‘Origenii argeseni, care incercasera sA cuprinda in hotarul oragului o parte din hotaral Flimanzestilor, au pierdut fn fata argumentelor prezentate de séteni in domnesc””. Doivani mai tarziu, la 15 septembrie 1560, pentru a rezolva ‘conflietul neincheiat ined, domnul Petru col ‘Tandr trimitea la fata locului 24 de boieri si punea ispravnic pricinei pe parcalabul cetitii Poenari®. Oragenii au mat pierdut un proces pentru niste vit pe care Je stapdneau la vest de oras, in satul ee, pare ~B Anial Lukdes, Jara Fagdrasului in evul meats (ecolele XI-XV), Bucuresti, Ed, Engjclopedica, 1999. P- 184-194. ‘Conea, op.cit., p. 32-34. Saas 2 2 DRI aN v. intocmit de Damaschin Mioc si Marieta Adam Chiper, de “Bucuregi, Ed. Academie Romine, 1982+ P 22, doc. 17. ag 2m, , P. 145 145 , doc. 131. ee '307-208, doc. 191; p. 212-213, doc. 196. 28 Tbidem: p. 221-223, doc. 205-8 stu! Viadesti, proces desfaisurat in divanul domnese, cu clucerul Ba anul 1606. He ul 1628, domnul Alexandru Ilias intrea manastiri Aen uunor privilegii date de domnul Mihai Viteazub”, dreptul de, jjudecat $i pane ons si poruncea ,s4 nu aibé treaba cu judecata oragului si ct VAT a parca nict bani de judey”!. Documentul confirma scaderea rolului economic a ora et gi al conducdtorilor sai. Dreptul de judecatd si ¢& oo pastrat de mandstie si in timpul domnului Consiaa in Brdncoveah 5 frynte un Documentul de mai sus'releva faptul 4 judetul aves | Pee iieiol pareslab, dommul adresandu-se astfel: vol parcalabilor si vo! banilor din eT ‘Arges, de vreme ce veti vedea aceasta carte a ‘domniei mele, 1F syou inca $2 Va feriti de oras, nici un amestce si nu avefi cu orasul, numat S4 judecati fara, jar orasul sa-l lasati in pace”™, Pe ‘ Printre parcalabi un rol principal, nordic & judetului, se x. ~ ee ena Cetatea a avut in poate si-l fi avut, Ja inceputuri, parcdlabu : 34 a administrare trei sate apropiate: Cheiani, Capatinent St pecan Or Jocuitori contribuiau la intretinere $i aprovizionare, sate pe care Je-a stapanit pana cand a fost pardsita. pentru partes | din cetatea P Ca rezultat direct al dezvoltarii fortelor de productic, dar si al factorilor politici, a aparut si s-2 dezvoltat in sudul judetului, inca din timpul domnict hi Mircea cel Batran, un nou oras, asezat tot pe raul Arges. Cu 0 yechime mai mare i apoi orasul, Pitesti s-2 dezvoltat decdt mentiunea din’ 20 mai 1388", satul, iar mai apo! alita{ii intr-un punct obligatoriu de continu, favorizat mai ales de amplasarea loc: trecere a principalelor drumuri care asigurau legaturile intre orasele rezidentiale domnesti, Targoviste si Bucuresti, cu cele din Transilvania, Oltenia, precum $1 cu zona din sudul Dunari. Orasul a avut ca organ’ propriu de conducere un sfat format din 12 pargari condusi de un jude, alesi anual, amintifi intr-un document din 27 august 1582" Probabil c& resedinta conducatorilor administratiet judetului Arges s-2 mutat de _ ® Documente privind istoria Romédniei, veac XVII, B.fara Romaneasca (in es ang? ‘i 4 B, veac XVII), vol. 1, Bucuresti, Ed. ‘Academiei Romane, 1951, P. 219- » OS “Istoria Romdnilor, vol. IV, coordonatori: acad. Camil ee or ai Endiclopodi 2001, p.74. aes D.R.H., B., vol. |, intocmit de in Mil i ic 969, p, 15-18, doc. 4. it de Damaschin Mioc, Bucuresu, Ed. Academic! vol. V,,p- 221-223, doc. 205. : eee in Jara Romaneasc& (sec. XIV-XV1), Bucuresti, RH. B, vol. |, p.25-28,dos. 9. veac XVI, vol. V, p. 73, doc. 76.£5:80 301PWEL u sa dat : mortasipi pentru treburile parcdlabiei si 0 circiuma pentru ve! 48 Const. C. Giurescu, Harta s! STUDI DE ISTORIE Ja Curtea de Arges la Pitesti inai laint it fa 9 angust 1631, amintea tntr-un document dency nasi Leon Tomga oragul domniei mele, din Pitesti””” ument de un ,,Pani ceaugul de sas _ in anul 1640, orasul Pitesti ‘aetrebut aoe Baksic, aproximativ ,,200 de case de : ceva rasdriti”™ ie noua resedinta. a judetului, domnia igi 2 atieaa , domni eApitanilor, parcilabilor si a altor mici dregitor ene clos cine ee indeosebi fiscale. Capitanii erau cieebatsince a efectuau slujbe variate, permanent aplicarea poruncilor si masurilor ae ee Sheen capacitaii fiscale a locuitorilor din satele ies oe _ Rolul judefului si al parcalabilor oragene UC fnfiinfarea unei parcslabii, in anul 1695% ue Cee Brancoveanu. Potrivit poruncii domnesti, par Sa ene cee ee 12 sate din jur, ce erau obligate, printre altel ee oe eee Bee dornicascs" In satele co tes Sa ee Bs Shits si susie acest”, bd ppereraeaislre (6.5 Pitesti se aflau, printre altele satele Hess! Geancalt Se en east Uiasca® 5 Hinfesti, Negovani, O statistica contemporana, intocmita in stica conte : anul 1690, arati cA in j de sate pldiesesti din care satele Calinesti, Dragdnesti eee ec Voi e , , Malaia, Robesti, Saracinesti si Voineasa se aflau situate in partea vestic’ a raului Olt. Harta stolnicului Constantin Cantacuzino arat& in judeful Arges 40 de sate, din care 7 ‘eu asezairi boieresti, doua orase (Pitesti si Arges) si 6 manastiri®. 2 In timpul administrafiei austriece, tinutul Lovistei si valea Lotrului au fost inglobate Olteniei, din punct de vedere ‘administrativ si militar, temporar insé, in functie de rezultatul luptelor desfigurate. Lovistea, pe unde se realiza legatura cu 49 Potrivit relatarilor lui P edan , potriy tru B mani, adie& vreo mie de suflete, vemeni ee 7 DRH., B., vol. XXII, tocmit de Damaschin Mioc, Bucuresti, Ed. Academie! Roméng, 1969, p. 423, doc. 264. Peins Bogdan Baksie, Descrierea Parii Romdnest, in Caltori strdini, despre Jarile Romane, vol. V, ingrjit de Maria Holban, Bucwest, Ed. Stiinficd, 1973, p. 208. % Petre Popa, Paul Dicv, Silvestru Voinescu, "Istoria municipiului Pitesti, i, Ed. Academiei Romane, 1988, p. 59-60. Dinu C. Giurescu, Anatefierul Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Bréncoveanu, in ,,Studii $1 Materiale de Istorie Medie”, vol. V,_ 1962, p- 377-378 , nt. 17. 4! Thidem. Parcilabii erau yolnici si perceapa vamna targului, cu excepfia vamnii tutunului, hofiile, curviile, datoriile si neinjelegerile locale, s& tind doi snituri, fird a plat Diden,p. 373. 5 : & Petre Popa, Paul Dicu, a Voinescu, ae p. 60. i Giurescu, Anatefieru .:-» p. 435, nr. 177. esc cam tolnicului ..., P- 13, 14, 17, 19.Si aceast perioadi de un vataf m span, rative numite plasi, din judete! unei statistici austriece, din aproximativ 2! C&pitanul austriac Friederich Schwantz fimut mic de patru ceasuri lungime si Kitime, co Ar jerburi in mijlocul munilor inalji Fines raul dn care ocle mai multe sunt acum in parte® ‘© harti a Oltenici nat, pentry a enumerate $i in Registrul afl wae ‘Un austriac anonim pace ee a waflat pe partea cealalta deeasta™, unnumar de 15 sate Tarii Romanesti, Lovistea i din 5 septembrie 1750, araté ca ‘Arges, plai ce era cdrmuit de un ‘Acelasi raport austriac, condus de un capitan $1 cA ayea in Olt, cu o populatic de aproximativ 4000 #© Serban | Oltenia sub steipanirea 1998, p. 352 +8 Const. Giurescu, Material pentry, istoria Olteniei supt a Const. C, Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 637-638. abate) GC oiuitich Schwanz von Springfels, Descrierea Olteniei, 1721 strdini despre Tarile Romane, vol. EX. volum ingrijit de Maria ‘Academiei Romane; 1997, P. 54 rceasci” definea, i teritoriul Tarii Romanesti. redus 1a acca data doar la Munten 30 Harta, aflaté la Viena, in Arhiva Ministerului Tabula Valachiae Cisalutanae, si a fost publicata in anul <1722> Spineni, Ronidnia in izvoare ‘geografice $i cartografice, Bucuresti, Enciclopedica, 1978, p. 181-185. Ss AL A. Vasilescu, Registrul tuturor localitagilor cuprinse in ha: de Friederich Schwanz si terminata Ja 1723, in \Athivele Olteniei”, an 341-352. Localitaile insemnate sunt Baiasu, Boigoara, Bratovoestl, Br ey en Siscncg Cornet, Cucoiu, Driganesti, Gaujani, Grep sa, eni, Siricinesti, Spinu, Racovil Robesti, Titesti, Vare Serban Papacosica, Populati Tarii Romanesti in ajuni om nrocordat. Un document inedit, in ,Studii, Revisth I austriacd (1718! 3 932. z ae i documente cu privire la istoria roma , Populatia Tarii Romadnesti ..., p. 935-937€5:80 80-IEW-EL sTUDIT DE ISTORIE ‘i s1 denumite $i c& cle au continuat s8 existe sub acclasi : ‘fe indrptaente sf firm ci, la acca dat, Muntnia aves al odie se ‘ fubunitfi administrative. Raportl din anul 1737 consstut ata 6 doveta ee ; : ' . i tui ems pio in zona de munte pie ee ee administrative crau “Unmarind repartjia geografica a satclor, pe harta realizati i afiilor documentare™, se constata ci Bee et ee Iocalitajile agezate in bazinele hidrogratice ale See ge ae din. ae a care au dat a denumirile diviziunilor een a es cercetirii documentel i . care alcdtuiau vechiul jude| al ae Hee a aoe rioada medievali pe teritoriul judetului au_functionat, pani la snes secolului al XVIll-lea, un numar de aproape 250 comunitati umane, din care dowd aveau statutul de oras: Curtea de Arges si Pitesti. : Nu toate ocalitatile atestate in documente au rezistat vicisitudinilor yeacunilor scurse. Malte: din satele insemnate ca find astizi disparate sunt semnalate documentar pana la sfarsitul pericadei in studiu. Pornind de Ja realitatea ca unele localitatt vechi s-au menfinut si si-au continuat existenta, ca unele au fost dublate sau triplate datorita cresterii demografice, c& o parte din sate au disparut, din -varii motive, find fnlocuite de altele cu mentiuni sau aparitii mai tarzii, dar luand in calcul si cd au existat sate ce nu ‘au repere documentare care sa le ateste existenfa, putem concluziona ca judetul avea in componenta sa, fn jurul anului 1750, un numar de aproximativ 250-260 de localitati constituite din catune, sate si orase. 3 fn anul 1815, pe cuprinsul judejului Arges erau 8 plase: Arges (11 sate), Sapata (16 sate), Oltul de Jos (17 sate), Oltul de Sus (17 sate). Topalog (21 sate), Pitesti (23 sale), Cremenari (12 sate), Valeanul (15 sate) st 2 plaiurs ‘Aref (20 sate) si Lovistea (20 fate), cu un numar de 172 de sate. Vezi Dionisie Fotino, Istoria General a Daciei. tmaducere de George Sion, tomnl Ill, Bucuresti. 1860. p. 160. a‘ #1 Minea, Reforma” lui Constantin Voda Mavrocordat, Iasi, Ed. Viaja Romancascd, 1927, p. 70-75; Florin Constantiniu, Constantin ‘Mavrocordat, Bucuresti, Ed. Militaré, 1985, p, 146-151. = Yezi harta anexata : : ‘Ocatagrafie, intocmita in anii 1773-1774, pastratd partial, arat ci jjudejul Argesavea, ta acen dag ae tae 98 de sine cre seregdeese ele TUNER 1737: Arges (15 sate), (19 sate), Oltul de Jos (16 sate), Olu de Sus iW se) pao ais site), Topslog “sate) si Pitesti * veri 1. Tonascu, Despre ju ‘i Arges in Catagrap 1 ste) i Paes © sate). vor! Pre se eX, 1958, nr. 3-4, P- 252 s a2 | oa tenia : ae ie Pee in »Mitropolia Olte1 : ae sat integrat nisi = sat cu nue sctnkat Fe al eA ‘comuni, cop.= copic; fotocop. ; VI. = Valoca.52 STUDI DE IsTORIE Studiul hartii dezvaluie limitele sumone ae judefului, etre mijlocy) lea. in partea nord-vestic’, hotarul se situa pe creasta muntilor secolului al XVIII-lea. in eo ineau bazinul réului Lotru si demarcau hotarele ¢ h fadoele God cea. La sud de Gura Lotrului, judeful cuprindea ambele judetele Gorj si Va d ona ale raulut Olt, pnd in apropiere de ménistirea Cozia. De aici, spre sud, hotarul judejului Arges cu judeful Valcca a fost, in intreaga perioada medievals, cursul raului Olt. ; ree ty ‘sud, hotarul cu judeful Olt trecea printre localitafile Dragocsti", Dejesti®, Fedelescioi® si Purcdreni', care aparfineau judefului Arges si ocalitatile Cioraca” si Vacaresti, cc aparfineau judefului Olt. : Hotarul sudic al judefului medieval cra mai la nord, deoareee judejcle Teleorman si Vlasca se intindeau pana pe vaile mijlocii ale raurilor Teleorman si Arges”. Limita cdtre aceste judcfe cra data de hotarele nordice ale satelor Vidduja® si Vulpesti®, ce depindeau de judetul Teleorman si cele ale satelor Negrasi” si Cateasca”', din judetul' Vlasca. ‘La est, hotarul cu judeful Muscel urma cursul raului Arges, din apropierea localitijii Cateasca pani aproape de confluenta acestuia cu raul Valsan. De aici, limita esticd a judepului era dati de satele aflate in st4nga raului Valsan. 3 Stroesti”, Valsanesti’ : varfurile dealurilor ce constituiau cumpina apelor catre Raul Doamnei. dintre cele dou rauri si mai apoi cursul raului Valsan au constituit granita cu judetul Muscel, pana sus, pe crestele Muntilor Carpati. Robaia™ si Musetesti®, ale cAror hotare se aflau pe fimile ! Catalogul documentelor Jari Romanesti din Arhivele Statului (in continuare se ya nota: Catalog - Jara Romaneasc@), vol. 1V, intocmit,de Marcel-Dumitru Ciuc’, Doina Duca-Tinculescu, Silvia Vatafu-Gaitan, Bucuresti, 1981, p. 679, doc. 1562. 6; Ibidem, vol. V, Bucuresti, 1985, p. 382, doc. 884. : Const. C. Giurescu, Harta stplnicului ...,p. 17. Catalog -. Jara Roméneascd, vol. Ill, intocmit de Doina Duca-Tinculescu, eee Ciuca, Bucuresti, 1978, p. 455-456, doc, 897,898. idem. 6 bidem, vol. LV, p. $7, doc. 91. a Vezi harta eau (2 Catalog - Tara Roméneasca, vol. 1V, p. 381, doc. 823. Ibidem, vol. VI, intocmit de Marcel-Dumitru Ciucd, Silvia Vatafu-Gaitan, Bucuresti, 1993, p. 151, doc. 374. i olden 513 , doc. 1374. " Ibidem, vol. V, p. 248, doc. 544. é 2 lbidem, vo, Vi, p. 203, doc, 421. — TEbidem, vol. V, p. 542, doc. 1298, 'D.LR., B, veac XVII, vol. IV, p. 386, doc. 395.RY = ; | Hop 5 3 itr, 3 SATELE CARE ALCATUIAU JUD! gm a a : RacMENT pub.) DATA DocumeNT SATLOGALGAAT a) la, 1, Akiuné ogi Absminegs Ag. {1515 mai 25. o ; AZ pa ‘Ag 11523 apr 4, ei Gatioet = Se 1 Albota ‘Ag. [1497 apr. Albestide Argescom. Ag! si eee oe AeA 1545> apr (Ag: iAg. |1369 nov. ‘Ag, le AB) $i 25, orig. com. ___ Sat, com, Racovifa I6ongsat, com. Merisani .___ prlg. Valeni, c t \g. Jiblea, com. C: i riteasca, com. Merisatii ae LVL ‘Ag. 11575 iul, 10, orig. Ag! ‘Ag. [1575 dec. 4. orig. Brezoi. oras VL) 2 a# “Ag. 11536 iul, 10; orig, pr. Ig. Salatrucu, com. Ag, 15>, com. ML ‘Ag. [1473 mai 17.orig. sat, com. Boigoara MI ‘Datele au fost preluate din lucrarea autorilor Yon Tordan. Petre Gastescu, D. I. acataral focalitatilor din Romania, Bucuresti, Ed. Academici Romane, 1974. bS:80 8O-IEW-ELSTUDI DE ISTORIE : T ‘SAT LOCALIZAT | DATA DOCUMENT | ASTAZL NUME SAT, iN DOCUMENT nee 39. Sx co y. 26, cop. ‘sat, com. Cotmeana 1520 nov. 26. COP. =F esti, com. Cej ig pa ES Se .. Loni Jag [1555 nov. 1. ON — = Cxzanesti, com. Milcoiu Boi ui =Burdea 1<1575-77> jun. Lon. y i 7 Gruiu, com. Cateasca, e154 9S>. orig. 22h a Ae Se Bo. 1388 mai 20. cop._§ [ss,Carpenis._ ve Cizanesti_ jnegti = Cicdnest js Cie 's2 Ciocanesti # iss Ciofrangent isa Ciorani # iss. Ciresu 's6 Ciresu = Ceresani 's7.Ciunget ise Clabucet # ‘9. Clocotici Ag 5, <1542-43> oct .23, 1 1542-43> oct. 23.¢ Cy = 57s Til 10, orig. _sat, com. Cepart tag [1528 sept.7, orig. ‘sat, com. Milcoiu Ti, orig. _ Cicdnesti com. com. ee | ‘Cerbureni, com. Valea lasului_ Ag ‘prig.Cépsfineni Pamtnteni, com Ag fu Rove jstaug.5,ong _sat.com. Lunea Corbulut__ 11561 ium, 10,ong__ pt. Cinculesti, =I Baseov com. _Ag 11528oct 28, orig.__com. Ag (639 man. 16. ong. 1g. Uda com. OE. 11520 nov. 26, cop. _sat, com. Caiteasca. De Tag | 0-nov. 26, cop. __Cersani, com. Susent” 16f6ian. 1, orig, __Sat, com. Malaia ‘Ag. 1577 nov. 7.cop.__ le. Valeni, com. Salatruc 1473 mai 17, ong, Bradu-Clocotici, com. Racovija 2. 1505 dec. 10, orig. _Cucotu, com. Perisani [15280ct.29, ong.__com. 11584 mart. 11, orig. _1g.Berislivesti com. 2 = 1566 iun.27;orig. Sat, com. Racovifa ‘Ag. 1636 sept. 3, orig. __‘Corbu, Ig. Brezoi oras ‘AB, 1456apr. 15,ong___Corbeni com. ‘Ag. 1510sept Sori Ig, Fefeni, com. Goranu.9, orig. Driganucom. 13, orig: Grlenenae ;___Drigioiu, com. Otanu | ‘com. % ‘ig. Ocsti, com. Corbeni IFedelesoin, com. Ciomiigesti (Ag. 1516 nov. xs {1568 oct. 4. cop. it, com. Suseni es ~_(Géujani, com. Boigoara 15,tr. lig. Valea Raului, com. Galicea ‘ig. Negesti, com. Cotmeana A mia _WL at, com. Cail ies . Dangesti, com. Beriskivestt {VL ee ae aa avg. 13, 00g sa com. Li 3 1519 ma 6. fen. Bag com, Sipata a) 1648 ian. 6, tf.STUDII DE ISTORIE SAT LOCALIZAT UB) | DATA DOCUMENT [ ASTAZL 3 (Ag. 1661 iun. 6, ong: _ {in Brezoi, orag M| fag 1690>, orig. ea | 2h (ST HK 5 Maldiesti# 1505 dec. 10, orig. [ i 17, | 23. Malureni iSite Be a — ia a 11533 mai 27, cop. Maciets ‘com. Nicolae Baloescu wt X ‘Merigani Ag R128, orig. A ze Mindilesti # Tg. [1575 ian. 17, orig “ig. Posnar. com. Corbeni A hog pLeon Feieal ji, Miceni=Mlaca___{Ag. 1596 sept. 8. on it Mocsisti ing. 1569 de. 13,008 ynelocalizat ist. Morais (Ag. [1544 ian. 5, ong. fatcom. Cet 32 i ‘Ag. 11475 tun. 1, orig. Seis ie sina 18, orig. Wiaea Magceluluiyicom. Musetesti Ag 127, orig. _ lg. RAdScinesti, com. Berevoiesti_\VI ML lig. Gali¢ea com. NV jin Micarele, com. Cicinésti___VL : [1621 iun. 13, orig. iz, Negoesti # (Ag. <1536> inn. 28, cop. iisk_Negovani & 1570 i i A is9,_Nevoia & ‘Ag (1499ian.9, orig in Rajlequ Govora, com. Uda Ag | 40, Ogrini # Ag. [1590 mai 25, orig _pr. Ig. Fe{éni, com. Goranu ML jai, Ohnesti = Hocnesii# /Ag. 1634 iu. 15,orig. Ig. Cerbureni, com. Valea lagului Ag” i142. Oliicesti # tag. 51511>iul. 1, cop ie Ig. Cotmeana com. Ag 143. Paltinetul # lag. |1539 mai 27, ong. Ig. RAddicinesti, com. Berevoiesti (VI. 144, Pliscesti |Ag. <1S7I-74> mai 8, ofigPAscoaia, Ig, Brezoi, oras 14s. Patesti (Ag. |1501 mai24, orig Sat, com. Salitrucel 146, Paulesti (Ag. (1575 ian. 13, tr, Sat, com. Malureni ig7. Pereni # 8. [1533 0c. 13, orig. prig. Salitrucu com, 148 Perisani tAg. /1604iun. 16, cop. com. 1149, Pinul 11700 harta Inelocalizat ‘ py 130. Piscu Cocorului /Ag. [<1538> mart. 19, orig, Cocoru, com. Galicea M. fe 1388 mai 20, cop. ras, resedin( jude} tag | 2 Fens t Ag.|1501 spt 1, ong. ‘pele. Valeni, com, Salatuca—Ag.|11523 apr 4, orig. {1532 inl 21, tr, Sat, com, Berislivesti_ Sian. 13, ig. Malureni com, 1593 febr 4. orig at, com, Mugitestt 1670 aug 29, ong Sat, com. Caineni 23 apr. 4, orig. sat, com. Budesti 11526 aug. 29, sat, com. Suici (Ag. [1570jiul. 22, orig. ig. Bargti com. Ag. 1532 ful. 14, tr ‘com. |Ag. 11621 mart. 9, cop. ‘Sat, com, Poiana Laculu ia Ko 593 déc. 20, orig, __‘Sanbotin, com. Diesti ‘Ag. (1635 sept. 8. cop._com. (Ag. {1533 oct. 13, orig. _(Saltrucu com. Ay 7, oF; ‘Salatrucel com. ie iaeeatin Malaia M.| (Ag. [1550 apr. 9, orig. pom. — | ; i Tag, 11596 aug.: on {azi Balota, com, Racovi | a oS a 42. febr. ie (Scaueni, com. Berislavesti o | .<1402-1403>, cop. _ sat, com, Salitrucel ML & ae iun. 16, orig. zi Gruiu, com. Cateasca A) pinul = Spi TAg. 5142i> iun. 19, orig Spimu, com. Perisant a [ ie neloclizat z Ag. [1636 iun. 11, ong. in Oabja.com. = Stinesti #_/Ag. (<1424> dec. 12, cop._in Pitesti, ors 251 [eR tz i 11557 iul, 18, cop. __ Ig. Millcotu com._ - Rest? jun. 9, orig. Sat, com. Benislavestt te ( lg. 1569 od. eom. ti iAg. <1524> mai pelswue iag, 1579 in, 10, ng.NUME SAT. 4 IN DOCUMENT. 17395; SS ASTAZI STUDI DE IstoR), titi ‘sat, com. Vedea ‘sat, com. Salitrucu Sal, Ig. Brezoi, orag__ i, com. Valea Danului firzari, com. Merigani ‘sat, com, Tigyeni -1g. Valeni, com, Salgtrucu ym. iil