Bulbul rahidian face parte, impreuna cu puntea lui Varolio si cu mezencefalul, din trunchiul cerebral.

Bulbul este formatiunea anatomica situata deasupra si in continuarea maduvei spinarii. Superior ajunge pana la nivelul puntii lui Varolio, avand ca limita un sant transversal numit santul bulbopontin. Limita inferioara intre bulb si maduva se afla imediat deasupra originii primei perechi de nervi cervicali. Bulbul are forma de con cu baza mica la limita cu maduva si baza mare catre punte. Are doua fete: una anterioara si una posterioara si doua parti laterale. Pe fata anterioara se afla piramidele bulbare anterioare, care contin fibre motorii corticospinale, care se incruciseaza in proportii de 80% pe aceasta fata anterioara, formand incrucisarea sau decusatia piramidala. Lateral fata de piramide sunt santurile colaterale anterioare, ce continua santurile medulare. Pe fata posterioara se continua fasciculele Goll si Burdach medulare. Fata laterala contine oliva bulbara cu nuclei de substanta cenusie. Ca structura, bulbul este alcatuit din substanta alba la exterior si substanta cenusie la interior, continuand in acest sens maduva spinarii. Spre deosebire de aceasta, datorita decusatiei piramidale si a unor cai ascendente senzitive, substanta cenusie este fragmentata in mici insule sau nuclei motori, senzitivi si vegetativi, care poarta numele de nuclei echivalenti, omologi centrilor medulari cu care se leaga. Nucleiimotorisunt: nucleulnervuluihipoglos (XII), glosofaringian (IX), vag (X) si spinal (XI). Nucleiisenzitivisunt: nucleulsolitar, vag, glosofaringian, trigemen, acusticovestibular. Nucleii vegetativi sunt: nucleul solitar inferior pentru glandele salivare si parotida si nucleul dorsal al vagului pentru inima, plamani si organele abdominale. Bulbul are si nucleii proprii: 1. nucleul Goll si Burdach, pentru sensibilitatea proprioceptiva constienta ; 2. nucleul olivar sau oliva bulbara, care are conexiuni cu cerebelul, cu nucleul rosu, cu corpii striati, cu scoarta cerebrala si cu maduva. Are rol in miscarileinvoluntaresisemiautomatizate ; 3. nucleiivegetativibulbari, anexatinucleilornervilorglosofaringansivag, adicanucleulsalivar inferior sinucleulcardiopneumoenteric. In componentabulbului intra si o substantaspecificaformatiunilornervoasesuperioare, numitasubstantareticulatabulbara, alcatuita din celulemotorii, vegetative si de asociatie, care alcatuiescunsubsistem functional, cu legaturisimilare in mezencefal, substanta care are rol in reglareagenerala a tonusuluisidinamiciiactivitatiipsihice. Substanta alba este formata din fibre de mielina, grupate sub forma de tracturi, fibre care pot fi impartite in doua clase : prima clasa cuprinde fibrele care trec prin bulb, formand tracturi ascendente si descendente, iar a doua clasa cuprinde fibrele proprii ale bulbului, care au originea la acest nivel. Fibrele de tranzitie ascendente provin de la maduva si formeaza fasciculul Goll, ce se opreste in nucleul Goll din bulb, fasciculul Burdach, care vine de la maduva si se opreste in

nucleul Burdach din bulb, tractul spino-cerebelos posterior (vine de la maduva, se duce in cerebel) si tractul spino-cerebelos anterior.

Fibrele de tranzitie descendente provin din formatiunile suprabulbare si formeaza urmatoarele tracturi : doua tracturi cortico-spinale : anterior si lateral ; tractul rubrospinal (pleaca din nucleul rosu, se duce la maduva spinarii); tractul tectospinal, tractul olivospinal, tractul reticulospinal, tractul vestibulospinal. Fibrele proprii bulbului sunt si ele de mai multe categorii : fibre olivocerebeloase (pleaca din olivele bulbare, merg spre cerebel), fibrele tractului spinocerebelos posterior si fibre cu origine variata (in olivele bulbare, in nucleii vestibulari, in nucleii Goll si Burdach). Functiilebulbuluisuntasemanatoare cu functiilemaduveispinarii :
y

functia de integrarereflexa, are rolesential in comandasicontrolulactivitatiiprincipalelororgane interne pentruca la nivelulbulbului se aflacentrul respirator, centrul cardiac, centrul vasomotor, centriiunorprocese digestive precumsalivatia, deglutitia, suptul, centriiunorreactii de aparareprecumstranutul, tusea, clipitulsivoma, centrii de reglare a tonusului muscular.

Particularitatea centrilor bulbari este automatismul. El se manifesta printr-o anumita independenta functionala, precum si prin capacitatea de autoexcitare determinata de modificarile chimice ale sangelui.
y

functia de conducere, consta in mijlocirea transmiterii intre zonele receptoare si centrii superiori ai integrarii senzoriale pe de o parte si intre centrii de comanda (motori) si organele de executie corespunzatoare, pe de alta parte.

Bulbul este traversat de doua tipuri de fibre nervoase : ascendente si descendente. Caile ascendente transmit informatia de la receptorii cutanati proprioceptivi si viscerali catre formatiunile superioare, iar caile descendente transmit comenzi de la scoarta cerebrala din organele de executie.
y

functia de reglare a tonusuluisidinamiciiactivitatiipsihice, functie care se realizeaza cu precadereprinintermediulsubstantei reticulate.

PUNTEA LUI VAROLIO Puntea lui Varolio provine din metencefal, ca si cerebelul. Are un aspect cuboid, este dispusa transversal deasupra bulbului, intinzandu-se in lateral de la o emisfera cerebeloasa la alta. Are o fata anterioara, unaposterioara, doua fete lateralesidouamargini (unainferioarasiunasuperioara). Fata anterioara a puntiiestestrabatuta de un sant median longitudinal, in interiorulcaruia se situeazatrunchiul cerebral bazilar (un vas de sangefoarte important pentrucreier). Pe marginile acestui sant se formeaza doua umflaturi ce se numesc piramidele pontine, prelungiri ale piramidelor bulbare.

Fetele laterale ale puntii se continua in sus cu pedunculii cerebelosi. Fata anterioara este acoperita de cerebel, are o forma triunghiulara si formeaza jumatatea superioara a plafonului ventriculului 4 cerebral. In partea superioara se gaseste santul pontopeduncular, care desparte puntea de mezencefal, iar in partea inferioara se afla santul bulbopontin, care desparte puntea de bulbul rahidian. Dispozitia substantei cenusii si albe la nivelul puntii este similara cu cea de la nivelul bulbului (la exterior se afla substanta alba, iar la interior substanta cenusie, sub forma de nuclei). Substanta alba a puntii contine fibre longitudinal corticopontine (pleaca de la scoarta si se opresc in punte) si corticospinale (pleaca de la scoarta, trec prin punte si merg la maduva). De asemenea, contine fibre transversale ce pornesc din nucleii puntii, se incruciseaza pe linia mediana si formeaza tracturile pontocerebeloase ce merg la cerebel. Din insulele nucleare de la nivelul puntii pornesc fibre transversale si tot in aceste insule se opresc fibre longitudinale care vin de la formatiunile superioare sau inferioare. Fibrele albe leaga nucleii Goll si Burdach, precum si nucleii senzitivi ai nervilor cerebrali cu cerebelul, cu nucleii subcorticali sau cu talamusul. Substanta cenusie proprie puntii formeaza nucleii unor nervi cranieni, motori, senzitivi si vegetativi. Astfel, in punteisi au origineamai multi nervi, precumnervultrigemen, oculomotor, facial, acustico-vestibular. Al treilea tip de substanta la nivelulpuntii substantareticulata. Este situata in partea de mijloc a puntii, se compunedin fibre si celulecudispuneredezordonata, formand o substanta care se deosebeste si de cea alba si de ceacenusie, alcatuindinsulesaunucleimici. Aceste fibre alcatuiesc un fel de retea, ce contribuie nu doar la sustinere, ci intra chiar in alcatuirea tracturilor ascendente si descendente. FunctiilepuntiiluiVarolio:
y

functia de integrarereflexa la acestnivel, se inchidreflexul lacrimal, reflexulsalivar, reflexul masticator, reflexulcornean, reflexulaudiooculogir, reflexesecretorii, cum ar fi: reflexesudoriparesisebacee ale feteisipieliicapului; de asemenea se realizeazacontractiamuschilorfetei, mimicaexpresiva, se regleazamiscarealaterala a globilorocularisitonusul muscular functia de conducere se conduc informatii din mediul extern si intern catre cortex, precum si mesajele de comanda catre organele de executie. Aceasta functie se indeplineste prin intermediul fasciculelor care trec prin punte in sens ascendent si descendent