Controlul permanent al posturii este o caracteristica a unui sistem nervos sanatos, permitand stabilitate si initierea miscarilor dorite.

Exista insa o serie de boli neurologice si nu numai, care pot perturba echilibrul, controlul postural (in special posibilitatea de a mentine ortostatismul static si dinamic), alterand astfel eficacitatea actiunilor omului. Astfel ca ameliorarea stabilitatii si a echilibrului reprezinta primul scop al asistentei de recuperare a copilului care prezinta aceste perturbari. Ipoteza acestei lucrari poate fi definita astfel: introducerea atat a schemelor globale cat si a tehnicilor de facilitare neuromusculara proprioceptiva in cadrul programelor de kinetoterapie stimuleaza reactiile posturale si faciliteaza contractia in lant a grupelor musculare responsabile de mentinerea stabilitatii si a echilibrului static si dinamic in timpul activitatilor motrice caracteristice fazelor de evolutie. Prin realizarea acestei lucrari ne-am propus schitarea unei metodologii de tratament kinetoterapeutic bazate pe folosirea cu preponderenta a acelor scheme si tehnici de facilitare care activeaza reflexele posturale si de echilibru. Notiunea de facilitare neuromusculara a fost dezvoltata de dr. Herman Kabat si reprezinta usurarea simultan cu incurajarea si accelerarea raspunsului motor voluntar prin stimularea proprioceptorilor din muschi, tendoane, articulatii dar si prin stimularea exteroreceptorilor. Schemele globale de miscare au ca punct de plecare schemele descrise de Kabat, desfasurandu-se pe o directie diagonal-rotatorie, imprimata de grupe musculare sinergice ale caror fibre , tendoane si ligamente au aceeasi orientare (diagonala si spiralata rotatorie). Componentele musculare principale care participa la realizarea schemelor se contracta in lant atunci cand schema este executata pe toata amplitudinea posibila. Astfel ca un muschi nu este singur responsabil de realizarea unei componente izolate de miscare, actiunea lui fiind amplificata de muschii conecsi si la randul sau amplifica actiunea componentelor musculare conexe. Fiecare tehnica implica fie contractie izotonica fie contractie izometrica, sau in unele cazuri ambele tipuri de contractie. Subiectii sanatosi normali sunt capabili sa efectueze aceste doua tipuri de contractii: contractia izotonica pentru miscare, contractia izometrica pentru mentinerea unei pozitii. in acest caz al dezvoltarii comportamentului motor, miscarea precede mentinerea posturii. Contractiile izotonice pot fi considerate ca fiind mai primitive decat cele izometrice. La maturitate, activitatea neuromusculara trebuie sa prezinte un subtil aliaj al celor doua tipuri de contractie; asa cum miscarea este necesara la mentinerea posturii in aceeasi masura postura este necesara miscarii. Daca deficienta este la nivel de miscare tehnicile utilizate sunt cele ce au la baza contractia izotonica, dat fiind faptul ca aceasta este responsabila de reluarea pozitiei in situatia perturbarii echilibrului. in timpul miscarii, stabilitatea segmentelor este asigurata de lucrul izometric motiv pentru care acesta este folosit in cazul. afectarii stabilitatii. Schemele au fost aplicate unui numar de 10 copii cu tulburari ale controlului postural, cu varste cuprinse intre 3 7 ani, copii car sunt in evidenta Laboratorului pentru Cercetare pentru Sanatate Mintala, I.O.M.C. Bucuresti. Schemele cuprind doua diagonale de miscare, fiecare cu cate doua perechi de scheme antagoniste: inainte-stanga/inapoi-dreapta cu inapoi-dreapta/inainte-stanga si inaintedreapta/inapoi-stanga cu inapoi-stanga/inainte-dreapta. in cadrul acestor scheme, la care s-au adaugat componentele de rotatie la nivelul capului si gatului, au fost aplicate tehnicile de facilitare stabilizare ritmica si inversare lenta cu opunere. Fiecare schema insa nu este doar o miscare analitica ci este data de actiunea sinergica a unor grupe de muschi responsabile de realizarea activitatii respective.

Schemele totale de miscare utilizate au fost pentru: 1. Ridicare din decubit ventral in patrupedie si stimularea stabilitatii si echilibrului in aceasta pozitie Scheme folosite: Extensie si rotatie spre dreapta a capului si gatului/Flexie si rotatie spre dreapta a trunchiului inferior. Directia de miscare pe diagonala favorizeaza extensia cotului stang atunci cand miscarea se executa spre inapoi si spre dreapta. Extensie si rotatie spre dreapta a capului si gatului/Rotatie spre stanga a trunchiului inferior. Componentele de rotatie combinate extensiei si flexiei trunchiului inferior participa la obtinerea stabilitatii; 2. Ridicare din decubit dorsal in asezat si stimularea echilibrului in aceata pozitie. Scheme folosite: Flexie si rotatie spre stanga a capului si gatului/Flexie si rotatie spre stanga a trunchiului inferior/Extensie a membrelor superioare; Flexie si rotatie spre stanga a capului si gatului/Extensie-adductie-rotatie interna a membrului superior drept; Pentru incurajarea echilibrului schemele antagoniste sunt folosite fie alternativ (prizele mainilor trec dinspre anterior spre posterior) fie simultan. 3.Mers pe genunchi Schema folosita: Flexie si rotatie spre stanga a capului si gatului/ Flexie si rotatie spre dreapta a trunchiului superior. 4. Ridicare din pe genunchi in ortostatism cu trecere prin pozitia cavaler Schema folosita: Flexie si rotatie spre dreapta a trunchiului inferior/Extensie si rotatie spre stanga a trunchiului superior; Extensie-abductie-rotatie interna a membrului inferior drept 5. Echilibru si stabilitate in ortostatism si mers. Scheme folosite: Extensie si rotatie spre dreapta a capului si gatului/; Rotatie spre stanga a trunchiului inferior; Prizele mainilor sunt fie anterior si posterior fie numai posterior Rotatie spre stanga a trunchiului superior/ Rotatie spre dreapta a trunchiului inferior. Prizele mainilor au rol de a opune rezistenta fazelor alternative de balans si de a exercita o presiune in timpul fazei de sprijin. Aceste activitati sunt executate pe sol, pe saltea, din mai multe considerente: - reprezinta un element de securitate pentru copil si de protectie atunci cand acesta nu este capabil sa-si mentina echilibrul

- pot fi executate scheme de miscare mai ample decat pe masa - reactiile de echilibru sunt sunt numeroase datorita varietatii pozitiilor de plecare iar echilibrul poate fi perturbat fara existenta pericolului caderii Daca deficienta este la nivel de miscare tehnicile utilizate sunt cele ce au la baza contractia izotonica, dat fiind faptul ca aceasta este responsabila de reluarea pozitiei in situatia perturbarii echilibrului. in timpul miscarii, stabilitatea segmentelor este asigurata de lucrul izometric motiv pentru care acesta este folosit in cazul. afectarii stabilitatii. in concluzie, obtinerea rezultatelor pozitive ne indreptateste sa afirmam urmatoarele: - introducerea facilitarii neuro-musculare proprioceptive prin folosirea tehnicilor si schemelor globale vor fi adecvate in functie de necesitatile si posibilitatile copiilor. - stimularea reactiilor posturale si facilitarea contractiei in lant a grupelor musculare sunt responsabile de mentinerea stabilitatii si a echilibrului static si dinamic in timpul activitatilor motrice caracteristice fazelor de evolutie. - antrenarea stabilitatii si echilibrului necesare mentinerii diferitelor pozitii si executarii unor activitati motrice specifice etapelor de dezvoltare neuro-motorie este obligatorie pentru pregatirea reeducarii mersului. - aplicarea schemelor de facilitare neuromusculara proprioceptiva contribuie in final la independenta pacientului. sursa: kinetodema.ro keywords: kinetoterapie, fizioterapie, fiziokinetoterapie, Piatra Neamt, recuperare medicala, masaj terapeutic, activitati motrice, stabilitate, echilibru, stimulare echilibru Tags: activitati motrice, echilibru, fizio-kinetoterapie, fizioterapie, Kinetoterapia, kinetoterapie, laserterapie, recuperare medicala, recuperare prin kinetoterapie, stabilitate, stimulare echilibru