Academia de Studii Economice

PORTOFOLIU DE VALORI MOBILIARE

Mircica Cosmina Grupa 1421

Anul universitar 2009-2010

Portofoliu de valori mobiliare

Cuprins

1.INTRODUCERE......................................................................3 2.PIATA DE CAPITAL.................................................................3

2.B. PIATA DE CAPITAL....................................................................................................4 2.C. INSTRUMENTELE PIETEI DE CAPITAL..................................................................................4

3. CRITERII DE ALEGERE A INSTRUMENTELOR FINANCIARE.....5

3.A. INVESTITORUL RISCOFOB.............................................................................................5 3.B. INVESTITOR RISCOFIL.................................................................................................6 3.C. CONCLUZII............................................................................................................6

4.ANALIZA FUNDAMENTALA.....................................................7
4.A. COMPARATIE INTRE EVOLUTIA RELATIVA............................................................................7 4.B. POZITIE FINANCIARA..................................................................................................8 4.C. RENTABILITATE SI SOLVABILITATE.................................................................................10 4.D. SOLVABILITATEA SI LICHIDITATEA..................................................................................10

5.RISCUL SI RANDAMENTUL ACTIVELOR................................12

5.A.SNP.................................................................................................................12 5.B. TGN...............................................................................................................13 5.C. SIF 2..............................................................................................................13 5.D. CONCLUZII..........................................................................................................14

6. STRUCTURAREA PORTOFOLULUI........................................14 7. CONCLUZII.........................................................................15 BIBLIOGRAFIE........................................................................16

Portofoliu de valori mobiliare

1.Introducere
Orice activitate economico-financiara este insotita de risc, notiune generata de existenta incertitudinii.lumea economica actuala este dominanta de schimbare si incertitudine, un decident al pietei financiare confruntandu-se zilnic cu o gama larga de alegeri care ii poate influenta viitorul. Abordarea practica privind adoptarea deciziilor economico-financiare luate de un investitor in conditii de risc si incertitudine este intrinsec legata de gradul de cunoastere. Prin urmare, consecintele luarii unei astfel de decizii sunt conditionate de modul si felul cum este perceput viitorul. Prin aceasta lucrare incerc sa abordez pasii pe care trebuie sa-i urmez astfel incat sa construiesc un portofoliu de instrumente financiare cat mai eficient. In primul capitol Piata de capital incerc sa evidentiez diferenta dintre economii si investitii , sa definesc piata de capital si in functie de momentul in care se realizeaza tranzactia sa fac diferenta pietei de capital. In final am ales sa descriu fiecare instrument existent pe piata de capital astfel incat sa familiarizez cititorul cu notiunile folosite pe parcursul lucrarii. Capitolul al doilea criterii de alegere a instrumentelor financiare prezinta caracteristicile investitorului riscofob si riscofil, dar si incadrarea mea la una din aceste doua categorii incercand sa argumentez alegerea facuta. In capitolul urmator am facut o analiza fundamentala in ceea ce priveste activele pe care le dorim sa le achizitionam. Cu ajutorul comparatiei intre evolutiile relative , a pozitiei financiare pentru a vedea capitalul propriu , fondul de rulment astfel incat sa aflam echilibrul financiar, rentabilitatea si solvabilitatea dar si solvabilitatea si lichiditatea am incercat sa vedem care firme trebuie eliminate si care trebuie pastrate. In capitolul patru am ales sa analizam rentabilitatea si riscul actiunilor alese pentru portofoliu , astfel incat alocarea procentelor sa fie cat mai corecta si cat mai profitabila. Atat acest capitol cat si cel anterior ne sunt folositoare pentru a putea alcatui structura portofoliului de valori imobiliare. Prin acest proiect incerc sa alcatuiesc un portofoliu de valori mobiliare profitabil, din care sa avem de castigat.

2.Piata de capital
2.a. Economii si investitii
In mediul financiar se face distinctia clara intre a investi si a economisi. Prin economisire se urmareste crearea unor rezerve de bani care sa fie pastrate in conditii de risc cat mai mic , daca se poate chiar inexistent . Practic, se acumuleaza un capital banesc care este tinut in conditii de siguranta maxima pentru a putea fi folosit ulterior, fie pentru realizarea unor obiective personale ( achizitia unei case, a unei masini) fie pentru a face fata intr-o situatie neprevazuta. Bineinteles ca randamentul obtinut va fi destul de redus, dar trebuie sa se situeze peste rata inflatiei. In schimb , a investi inseamna sa ne asumam un risc , scopul principal fiind acela de a obtine un profit cat mai mare. Aici nu se mai pune problema de a minimiza riscul , ci de maximiza profitul ce poate fi obtinut in conditii acceptabile de risc. Unii investitori sunt dispusi sa riste o pierdere mai mare in speranta ca situatia va evalua in favoarea lor si vor avea un profit foarte ridicat, dar exista si investitori care nu doresc sa-si asume decat un risc mediu sau scazut , si se vor multumi cu profituri mai modeste. Se paote investi intr-un instrument financiar dar si inobicte de arta, metale pretioase, imobile , dar in cazul celor din urma este mai greu de determinat valoarea lor corecta la orice moment din timp, dar si mai greu de transformat in bani.

Portofoliu de valori mobiliare Economiile se pot plasa in instrumente financiare precum : depozite bancare, titluri de stat si chiar si obligatiuni municipale. Castigul obtinut este reprezentat de dobanda , fara sa existe riscul ca la scadenta suma obtinuta sa fie mai mica decat cea initiala . In categoria investitiilor intra cea mai mare parte a tipurilor de plasamente : de la obligatiuni care au un risc mai redus , la cele cu risc mare precum actiunile listate la bursa si chiar risc foarte mare cum sunt contractele futures si al optiunilor. In concluzie a economisi se diferentiaza de a investi si orice persoana care isi propune sa-si imbunatateasca gradul de independenta financiara trebuie sa economiseasca pentru a putea face fata unei situatii neprevazute , dar sa si investeasca pentru a obtine un castig suplimentar pentru a putea avea o viata mai buna.acum depinde de curajul fiecaruia de cat vor dori sa economiseasca si cat vor dori sa investeasca.

2.b. Piata de capital

Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Mai bine spus , este vorba despre piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valorile mobiliare ( actiunile si obligatiunile), piata care are rolul principal de a mobiliza capitalurile persoanelor care economisesc si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri. Aceste fonduri fiind atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni , ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii. In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente: - Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision; - Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piata extrabursiera (sau piata OTC - Over the Counter Market).

2.c. Instrumentele pietei de capital

Intrumentele pietei de capital sunt :

valori mobiliare cu venituri fixe (titlurile de stat, note de trezorerie, obligatiuni de trezorerie, obligatiuni ale societatilor comerciale) valori mobiliare cu venit variabil (actiunile comune si preferentiale) valorile mobiliare derivate (contracte forward, combinate, contracte futures, contracte cu optiuni) valorile mobiliare sintetice (contracte pentru indici bursieri)

Titlurile de stat sunt inscrisuri emise de Ministerul de Finante ce se constituie in imprumuturi ale statului in moneda nationala si/sau in valuta de la populatie si persoane juridice. Aceste imprumuturi, cunoscute sub numele de datorie interna a statului sunt folosite in principal pentru finantarea deficitului bugetar (acoperirea diferentei intre veniturile si cheltuielile statului). Titlurile de stat se prezinta sub forma de certificate de trezorerie si alte instrumente cu scadenta de un an sau de pana la un an si sub forma de obligatiuni si alte instrumente cu scadente mai mari de un an. Actiunile tranzactionate la bursa sunt cele mai populre plasamente pe piata de capital pentru ca reprezinta un echilibru optim intre riscul asumat si castigul potential a fi obtinut .

Portofoliu de valori mobiliare Actiunile sunt valori mobiliare.Actiunile sunt titluri ce atesta un drept de proprietate asupra unei parti a capitalului social al societatii emitente. Practic, proprietarul actiunilor este proprietarul unei parti din societatea emitenta, parte corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute. Pe langa dreptul de proprietate asupra unei parti a societatii emitente, actiunile confera si alte drepturi, dintre care cele mai importante sunt: dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de dividende) corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea societatii pentru plata dividendelor. Datorita faptului ca acest dividend poate varia (sau poate fi chiar zero), actiunile se mai numesc si valori mobiliare cu venit variabil; dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a intreprinderii; dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii, precum si la conducerea societatii, prin participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA), respectiv prin posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie al societatii; drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii (incetarii functionarii) acesteia, etc. Obligatiunile Obligatiunile reprezinta un titlu de creanta asupra societatii emitente. Concret, societatea emitenta are nevoie la un moment dat de un imprumut si emite obligatiuni. Cumparatorii obligatiunilor imprumuta societatea emitenta cu suma pe care au platit-o pentru cumpararea obligatiunilor. Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si actiunile, dar posesorul lor beneficiaza de o dobanda periodica fixa (din acest motiv, obligatiunile numindu-se valori mobiliare cu venituri fixe) si, la expirarea perioadei de imprumut, de rambursarea sumei platite pentru cumpararea obligatiunilor. Exista o mare varietate de tipuri de obligatiuni, dupa modul de rascumparare si de plata a dobanzii, garantii, etc.

3. Criterii de alegere a instrumentelor financiare

Un investitor in alegerea instrumentelor finaciare are in vedere anumite criterii, tinand cont si de profilul lui. Profilul are un rol foarte important in stabilirea procentelor fiecarui instrument din portofoliu, dar nu trebuie sa uitam ca si diversificarea portofolului e importanta , astfel cu cat e mai diverificat cu atat riscul este mai mic.

3.a. Investitorul riscofob este investitorul care cauza sa elimene cat mai mult riscul.
Astfel el va avea un portofoliu cat mai diversificat si/ sau ponderea cea mai mare va fi atribuita instrumentelor financiare cu grad mic de risc ( depozite bancare, titluri de stat, obligatiuni). Depozitele bancare atrag sumele disponibile din economie si le utilizeaza pentru a acorda credite. Dreptul de a utiliza economiile bancile platesc dobanzi. Daca aleg sa facem depozite trebuie sa urmarim ca bancile sa ofere dobanzi real pozitive ( mai mari decat rata inflatiei). Dobanzile variaza si in functie de perioada in care este constituit depozitul (1,3,6,12 luni). Riscul depozitelor este mic, dar nici nivelul rentabilitatii nu este mare. Dezavantajul principal este faptul ca banii plasati nu pot fi retrasi decat la expirarea perioadei pe care este facut depozitul. Riscul nu este 0 , deoarece si bancile pot inregistra pierderi ajungand in situatii dificile si chiar la faliment.

Portofoliu de valori mobiliare Titlurile de stat reprezinta alte instrumente cu risc redus deoarece sunt reprezentate de imprumuturile facute de Ministerul de Finante in moneda nationala/valuta de la populatie si persoane juridice. Ele pot fi de doua feluri : - cu discont , nepurtatoare de dobanda , vandute la un pret initial mai mic decat valoarea nominala, diferenta reprezentand beneficiul cumparatorului - purtatoare de dobanda , pentru care emitentul plateste periodic dobanzi conform consitiilor si termenilor cuprinse in prospectul de emisiune al seriei. Obligatiunile sunt titlurile de creanta asupra unei societatii emitente. Cu alte cuvinte , societatea emitenta la un moment dat are nevoie de un imprumut si emite obligatiuni. Astfel cumparatorii obligatiunilor imprumuta societatea cu suma pe care au platit-o pentru cumparare. Desi nu ofera aceleasi drepturi ca si actiunile, posesorul lor beneficiaza de o dobanda periodica , de aceea se mai numesc si valori mobiliare cu venit fix. Exista multe tipuri de obligatiuni, dupa modul de rascumparare si de plata a dobanzii, garantii,etc. Astfel, unele emisiuni obligatare platesc periodic cuponul de dobanda, fie trimestrial, fie semestrial. n mod similar si suma mprumutata poate fi rambursata in mai multe etape pe parcursul duratei de viata a obligatiunilor. Aceasta vine att n sprijinul companiei emitente care rambursand n mai multe transe va plati astfel o dobanda din ce n ce mai redusa ca sum totala (aferenta numai partii din imprumut ramasa n continuare n derulare), cat si in ajutorul detinatorilor, care astfel isi transforma gradual n lichiditati plasamentul astfel fcut, mai devreme de data scadentei finale, putndu-se orienta catre noi oportunitati de plasament oferite de piata. La polul opus se situeaza obligatiunile care pltesc toat dobnda n final si ramburseaz integral suma mprumutat la data scadentei. Acestea poart denumirea de obligatiuni cu cupon zero pentru c nu pltesc nimic pe parcurs ci returneaz totul doar la scadenta obligatiunilor. Si aici exist avantaje si dezavantaje. Pe de o parte, compania emitent se poate folosi o perioada mai ndelungata de bani, pentru c nu face nici un fel de plti n avans, dar pe pe alt parte dobnda platita este mai mare si efortul financiar la data rambursarii este dificil de sustinut.

3.b. Investitor riscofil este cel care isi asuma riscul pentru un castig mai mare.
Astfel ponderea cea mai mare din portofoliul lui va fi reprezentata de actiuni cotate la bursa. Desi actiunile au un risc mai ridicat, au si un randament mai mare. Actionarii detin un drept de propietate asupra activelor nete ale firmei respective, proportional cu numarul de actiuni. Pe cealalta parte dezavantajul este ca , in cazul unei evolutii negative , actionarii sunt ultimii care sunt despagubiti, prioritate avand datoriile la stat, platirea salariatilor, rambursarea creditelor bancare. Exista mai multe tipuri de actiuni. Cele mai intalnite fiind actiunile comune si actiunile preferentiale. In Romania pana acum n-am avut de-a face decat cu actiuni comune, ele prezentand drepturi precum : drept de propietate asupra patrimonului companiei , drept de vot in Adunarea Generala a Actionarilor si dreptul de a incasa dividente. Actiunile preferentiale presupun in general un divident fix precizat inca de la inceput care este incasat in totalitate in fiecare an in care compania a realizat profit, dar in acelasi timp se limiteaza sau se elimina dreptul de a participa la AGA si de a vota. Daca avem noroc si/ sau am anticipat bine evolutiile preturilor de tranzactie investitorul poate incasa un castig substantial, mult mai mare decat la instrumentele cu grad mai mic de risc.

3.c. Concluzii
Fiind o persoana care se teme de risc o sa aleg un portofoliu cat mai diversificat in care sa am atat de instrumente cu risc ridicat si randament mare dar si instrumente cu randament mai mic dar cu risc mai mic. Astfel o sa impart in mod egal 50% pentru cele mai sigure si 50% pentru cele mai riscante. In schimb cele 50% acordate riscului o sa le diversific mai mult si voi alege actiunile a trei firme cotate la bursa , iar restul de 50% le voi folosii pentru obligatiuni si titluri de stat . In acest fel portofoliul meu va fi diversificat.

Portofoliu de valori mobiliare

4.Analiza fundamentala
In ceea ce priveste actiunile am ales 5 companii pe care sa le analizez din care voi alege decat 3 pentru portofoliu. Cele 5 companii sunt : SIF Moldova (Sif 2), Petrom (SNP),SNTGN Transgaz SA (TGN),Antibiotice Iasi (ATB) si Biofarm Bucuresti (BIO)

4.a. Comparatie intre evolutia relativa

In ceea ce priveste evolutia relativa avem :

Din graficul de mai sus observam ca incepand cu sfarsitul lui 2007 pana in octombrie 2008 atat ATB cat si SNP au inregistrat fluctuatii mari , dupa care a inceput sa-si revina amandoua inregistrand cresteri si nu au mai existat fluctuatii bruste. Cu toate astea Petromul in majoritatea timpului cu mult mai sus decat Antibiotice Iasi.

Asa cum am putut vedea si mai sus in perioada 2007-2008 si Sif 2 a inregistrat scaderi . Desi la inceputul lui 2010 SIF s-a situat deasupra Petromului , in ultimele luni acesta din urma si-a revenit 7

Portofoliu de valori mobiliare mai repede si si-a reluat pozitia de lider ca in majoritatea timpului. Asadar Petromul este mai convenabil din acest punct de vedere si decat SIF 2.

De data aceasta putem vedea ca desi dupa 2008 Petromul a avut o revenire mai buna decat Biofarm , incepand cu aprilie 2009 acesta din urma a stat mult mai bine . Putem spune ca de data asta Petromul este lasat in urma de catre Biofarm .

In ceea ce priveste Biofarmul si Transgazul lupta dintre ele a fost mai puternica , dar dupa parerea mea TGN este mult mai profitabila deoarece in perioada 2007-2008 cand toate cele 5 companii au inregistrat pierderi ,acesta a fost mai stabil ,inregistrand fluctuatii mai lente. Dar si dupa 2008 pana la jumatatea anului 2008 a stat mult mai bine decat BIO. Chiar daca dupa Biofarmul a avut cresteri mai mari la inceputul acestui an se pare ca Petromul a redevenit lider. In ceea ce privesc evolutiile celor 5 dupa parerea mea ordinea de prioritate este : TGN,BIO,SNP,SIF 2, ATB

4.b. Pozitie financiara

In ceea ce priveste capitalul propriu in perioada 2007-2009 avem : 8

Portofoliu de valori mobiliare SNP: a crescut ajungand la 14.056.147 mii Ron TGN: a crescut ajungand la 2.363.369 mii Ron SIF 2: a crescut ajungand la 456.017 mii Ron ATB: a scazut foarte putin ajungand la 242.024 mii Ron BIO: a scazut ajungand la 136.053 mii Ron Din punct de vedere al fondului de rulment existent in 2009 : SIF2:88.160 mii Ron ATB: 83.335 mii Ron BIO: 64.110 mii Ron TGN: -65.894 mii Ron SNP: -5.364.539 mii Ron. De aici putem spune ca Sif 2 are cel mai mare echilibru financiar pe termen lung , avand cel mai mare surplus financiar de resurse pe termen lung , pe cand TGN si SNP chiar daca au capitalul propriu mult mai mare au deficit financiar de surse pe termen lung. Nevoia de fond de rulment : SNP: 572.360 mii Ron SIF2: 121.237 mii Ron ATB: 99.701 mii Ron BIO: 54.145 mii Ron TGN: -56.595 mii Ron Pentru TGN NFR<0 este un lucru bun deoarece se datoreaza stocurilor mici ( se pot regasi in CA intr-un timp foarte scurt) si creante mari , ceea ce inseamna ca am clienti carora sa le vand produsele si serviciile. SNP are NFR >0 si are stocuri de materii prime mai mari decat stocurile de produse finite ceea ce poate fi un lucru bun daca se vor gasi in produse finite mai multe , respectiv cifra de afaceri mai mare. SIF 2 are NFR>0 datorita creantelor mari ceea ce poate fi un plus deoarece intreprinderea are multi clienti si/sau vanzari de valori mari ceea ce se reflecta in viitor in cifra de afaceri. Trezoreria neta: BIO: -1.836 mii Ron TGN:-9.299 mii Ron ATB: -16.366 mii Ron SIF 2: -33.077 mii Ron SNP: -5.936.899 mii Ron Profit de exploatare in perioada 2007-2009: BIO: a inregistrat o scadere ajungand la 13.711 mii Ron ATB: a inregistrat o scadere pana la 26.173 mii Ron SNP: scadere pana la valoarea de 1.197.279 mii Ron SIF 2: desi inregistreaza crestere ramane negativ -10.249 mii Ron TGN: este singura care a inregistrat o crestere ajungand la 345.148 mii Ron Observam ca TGN a fost singura care a inregistrat cresteri dar si SNP chiar daca a inregistrat scaderi are un profit mare . Profit net in perioada 2007-2009: TGN: a inregistrat cresteri ajungand la 303.477 mii Ron SIF 2: a avut cresteri pana la valoarea de 101.333 mii Ron SNP: a inregistrat scaderi ajungand la 1.425.918 mii Ron, dar oricum crescand fata de 2008 ATB: a avut o scadere destul de mare de la 32.456 mii Ron in 2007 la 12.173 mii Ron in 2009 9

Portofoliu de valori mobiliare BIO: chiar daca in 2008 nu a stat tocmai bine in 2009 a avut revenire si a ajuns la 19.671 mii Ron Asadar TGN,SNP si SIF 2 sunt cele mai bune din punct de vedere al profitului net

4.c. Rentabilitate si solvabilitate

Mergand pe formula AS in care Rentabilitatea financiara trebuie sa fie mai mare ca cea economica avem urmatorele date(Rfin>Rec) : TGN: 12.84%<24.11% SNP: 10.14%>9.95% BIO: 14.46%<26.80% SIF2: 22.22%<52.66% ATB: 5.03%<5.50%. singura care respecta regula AS este SNP dar vedem ca diferenta dintre rentabilitati la ATB, TGN este mica fata de diferenta detinuta de SIF 2.

4.d. Solvabilitatea si lichiditatea

In ceea ce priveste rata de indatorare in 2009 : SNP: 47.27% ATB: 35.67% BIO: 25.23% SIF 2: 11.92% TGN: 31.17% . toate se situeaza sub 50% dar Sif Muntnia are cea mai mica rata de indatorare . Lichiditatea in 2009: Rcrt trebuie sa fie mai mare de 1: TGN( 0.88) ; SIF2(2.43); SNP( 0.45); ATB(1.62);BIO(2.42) Rrapida mai mare sau egala cu 0.8: TGN(0.81); SIF 2( 2.43); SNP(0.24);ATB(1.37);BIO(1.34) Rata imediata mai mare ca 0.5: TGN (0.36); SIF 2(0.18); SNP(0.03); ATB (0.03); BIO(0.62) Din acest punct de vedere BIO sta cel mai bine respectand toate cele trei rate, urmata de SIF2 si ATB care respecta decat 2 criterii. Ca obligatiuni am ales sa analizez : a) B1210A emisa in 23.03.2009 cu data maturitatii la data de 25.10.2012. Dobanda de 11.25 este fixa iar numarul de cupoane este de 4 . valoarea nominala fiind de 10.000 Ron.

10

Portofoliu de valori mobiliare

Valoare = 2500/ (1+0.1125)+2500/(1+0.2377)2+2500/(1+0.3769)3+2500/(1+0.5318)4+10000/ 4 (1+0.5318) = =14247.96 => castig 4.247,96 Ron b) B1203A emisa pe 05.03.2007 ,avand data maturitatii pe 05.03.2012. rata de dobanda fiind fixa si de 6.50%. 5 cupoane cu valoare nominala de 10.000Ron.

Valoare reala = 2000/(1+0.065)+2000/(1+0.13)2+2000/(1+0.21)3+ 2000/(1+0.29)4+2000/(1+0.37)5+10.000/(1+0.37)5= 15.610,24 Ron => profit 5.610,24 Ron c) B1110A emisa la 11.02.2008 cu data de maturitate in 25.10.2011. rata de 8,00% este fixa iar numarul de cupoane este de 4 . valoarea nominala este de 10.000 Ron.

11

Portofoliu de valori mobiliare

Valoarea reala = 2500/(1+0.08)+2500/(1+0.17)2+2500/(1+0.26)3+2500/(1+0.36)4+10.000/(1+0.36)4 =15.262,88 Ron => profit de 5.626,88 Ron

5.Riscul si randamentul activelor

Cum nu ma intereseaza sa fac schimburi zilnice , mai convenabil e sa calculez rentabilitatile lunare . Astfel din anexa 1 putem vedea :

5.a.SNP
0,500 0,400 0,300 0,200 0,100 0,000 -0,100 -0,200 -0,300 -0,400 -0,500

Sursa: anexa 1 La sfarsitul lui 2008 rentabilitatea a inregistrat valoriile cele mai mici din perioada 2007-2010 , datorita crizei care s-a facut simtita si in Romania. In ianuarie 2009 rentabilitatea a ajuns la valori pozitive . in 12

Portofoliu de valori mobiliare 2010 SNP a urcat , dar din pacate in mai bursa a scazut foarte mult datorita plecarii investitorilor , care au cautat sa vanda actiuni, astfel preturile au scazut. Investitorii sunt ingrijoratii de posibilitatea extinderii problemelor din Grecia si astfel fac presiuni asupra vanzarii de actiunii. Riscul calculat pe baza rentabilitatilor lunare este destul de mic de 15%.

5.b. TGN
0,3000

0,2000

0,1000

0,0000

-0,1000

-0,2000

-0,3000

Sursa : anexa 2 Chiar daca o data cu aparitia crizei la sfarsitul lui 2008 TNG nua stat chiar asa bine la partea de rentabilitate , in 2009 si-a revenit destul de bine avand luni in care rentabilitatea a fost pe plus si chiar inceputul anului 2010 a fost bun pentru cei care au ales sa faca afaceri cu actiunile lor. Riscul este de 11% mai mic decat cel de la SNP. Si rentabilitatea medie este mai mare ca 0 deci rezulta ca Transgaz este mai profitabila din punctul de vedere al rentabilitatii si al riscului decat Petromul.

5.c. SIF 2
1,000 0,800 0,600 0,400 0,200 0,000 -0,200 -0,400 -0,600 -0,800

Sursa: anexa 3 13

Portofoliu de valori mobiliare

Se observa ca anul 2007 si 2008 nu a fost un an favorabil, dar in 2009 cand majoritatea au fost loviti de criza , Sif 2 a avut rentabilitati lunare pozitive . Chiar daca rentabilitatea medie este mai mare ca 0 ,are un minus fata de celalalte doua Riscul este de 22% .

5.d. Concluzii
Daca ar fi sa facem ponderea lunilor cu rentabilitate mai mare de 0 am obtine pentru Transgaz din 25 de luni -10 ( 40%) , pentru SNP din 39 de luni -17 (43%) iar pentru SIF 2 din 38 de luni -16 (42%). Din analiza facuta avem urmatoarele : TGN: rentabilitate medie ( 0.23%) , 40% din lunile analizate au rentabilitate pozitiva si riscul este de 11% SNP: rentabilitatea medie ( -0.31%) , 43% din luniile analizate au rentabilitate pozitiva si riscul este de 15% SIF 2 : rentabilitatea medie (0.20%) , 42% din luniile analizate au rentabilitate pozitiva si riscul este de 22% Dupa parerea mea TGN se afla pe primul loc deoarece are si cea mai mic risc si rentabilitatea medie este pozitiva si cea mai mare. Dar intre SNP si SIF 2 este discutabil ,deoarece cea din urma are rentabilitatea pozitiva si in ultima perioada rentabilitatile lunare au fost mai mari ca 0 dar riscul este mai mare decat SNP.

6. Structurarea portofolului
Din analiza de la punctul 3 si 4 am ajuns la concluzia ca este mai convenabil sa investesc in SNP, TGN si SIF 2. Pentru Transgaz aloc 20% deoarece a avut cea ai buna evolutie in ultimii doi ani , profitul net a inregistrat cresteri , a fost singura care a avut cresteri si in ceea ce priveste profitul de exploatare iar NFR este negativa datorita stocurilor mici ( se pot regasi in CA intr-un timp foarte scurt) si creante mari , ceea ce inseamna ca am clienti carora sa le vand produsele si serviciile. Pentru Petrom aloc tot 20 % deoarece este urmatoarea ca evolutie in ultimii doi ani , are capitalul propriu cel mai mare , profitul net cel mai mare si a crescut fata de 2008 si este singura care respecta regula AS a rentabilitatii. SIF 2 are decat 10 % pentru ca a avut o evolutie mai lenta , dar sta bine din punct de vedere al profitului net , pe locul 3 la capitalul propriu din cele 5 si are si cel mai mare echilibru financiar pe termen lung , avand cel mai mare surplus financiar de resurse pe termen lung. In cazul obligatiunilor am ales sa ofer 25% pentru B1110A deoarece a avut fluctuatile cele mai line si are valoarea reala cea mai mare ceea ce inseamna ca ar fi cea mai convenabila dintre toate. Dupa aceea 15 % dau pentru B1203A si 10 % pentru B1210A . Pentru gestiunea portofoliului aleg sa fie activa , urmarind sa obtin o performanta superioara celei a pietei. Aleg acest tip de gestiune pentru ca nu-mi place sa las totul in pe mana destinului si sa nu ma interesez de posibila evolutie a pietei. Asadar aleg sa dezvolt strategii,sa urmaresc credsterile si scaderile de valoare estimate pentru viitor si sa le compar cu pretul de pe piata , pentru a castiga de pe urma ineficientei pietei. Trebuie in permanenta indentificate titlurile subevaluate pentru a cumpara si cele supraevaluate pentru a le vinde. Din punct de vedre practic, in constructia portofoliului am ales abordarea bottom-up , facand selectii individuale a activelor . Prin aceasta modalitate de gestiune ,obtinerea de performanta se poate obtine datorita abilitatii managerului de a selectiona titlurile care realizeaza o performanta superioara celei medii inregistrate la nivelul aceleiasi clase de active. Rentabilitatea portofoliului : E(Rp)= (0.25*0.009587)+(0.15*0.011416)+(0.1*0.009089)+(0.2*0.002382)+(0.2*0.003107)+(0.1*0.002001)=0.0049(0.49%) >0 14

Portofoliu de valori mobiliare Riscul portofoliului este de 8,95%, ceea ce reprezinta un risc destul de mic.

7. Concluzii
Din analizele facute am obtinut un portofoliu alcatuit din 3 actiuni si 3 obligatiuni. Riscul portofoliului este destul de mic , iar rentabilitatea estimata este pozitiva deci merita sa incercam. Cum am ales gestiunea portofoliului activa prin urmarirea evolutiei bursei , putem castiga daca ne dam seama cand preturile sunt subevaluate pentru a putea cumpara , sau supraevaluate pentru a putea vinde. Piata financiara este un joc , in care trebuie sa risti pentru a putea castiga . Trebuie sa urmaresti piata , sa sti sa faci previziuni bune si sa ai noroc. Mereu trebuie sa cautam sa minimizam riscul si sa maximizam rentabilitatea. Riscul reprezinta un factor important in investitiile la bursa; asa cum castigurile aferente sumelor investite la bursa sunt mai mari decat cele investite de exemplu la banci (care reprezinta alternativa cea mai populara) si riscul de a ramane fara aceste castiguri, sau chiar de a pierde o parte (sau intreaga) a sumei investite este mult mai mare. In cazul bancilor acesta este aproape 0. Astfel modalitatile de diminuare a riscului reprezinta o componenta foarte importanta a deciziei de investitie la bursa de valori. O modalitate a reducerii acestui risc, asa cum am aratat in aceasta lucrare, este diversificarea portofoliului. Portofoliul optim se regsete pe frontiera de eficien i reprezint portofoliul care ofer cea mai bun rentabilitate posibil pentru un anumit nivel al riscului sau prezint cel mai sczut risc posibil pentru o anumit rat de rentabilitate. Cu alte cuvinte, portofoliul optim are o dispersie minim i satisface funcia de utilitate a unui investitor cu aversiune fa de risc. Acest portofoliu se afl la intersecia dintre frontiera eficient i cea mai ridicat curb de utilitate. n consecin, un portofoliu optim este cel care armonizeaz creterea rentabilitii i reducerea riscului, respectiv acea structur care determin rentabilitatea marginal cea mai ridicat pe unitate de risc asumat. Practicile i uzanele unei riguroase gestiuni de portofoliu solicit ca alocarea capitalului unui investitor prin diversificare s implice selecia de titluri cu rentabiliti mai puin corelate ntre ele, care s conduc la o diversificare de bun calitate i nu la o diversificare optimal.

Un portofoliu de active financiare este considerat eficient dac niciun alt portofoliu nu ofer o rentabilitate estimat mai mare cu acelai risc (sau mai sczut), sau nu comport un risc mai sczut la acelai nivel de rentabilitate estimat (sau mai ridicat). n consecin, criteriul de eficien definete un portofoliu eficient cel care pentru o valoare dat a ratei de rentabilitate minimizeaz variana rentabilitii sau care pentru o anumit varian a rentabilitii, maximizeaz sperana acesteia.

15

Portofoliu de valori mobiliare

Bibliografie
1. Anghelache , Gabriela Piata de capital , Editura economica,Bucuresti,2009 2. Dragota Victor Gestiunea portofoliului de valori mobiliare , Editura Economica, Bucuresti,2003 3. www.bvb.ro 3.http://www.goldring.ro/index.php? pag=cms&id=400&p=diversificarea-portofoliului.html 4. www.kmarket.ro 5. www.ktd.ro 6. www.piata-de-capital.ro/analiza-rentabilitate-risc-portofolii-de-risc-minim.php

16