Comunicarea mediatica

Comunicarea este un proces sensibil,prin care un emitator doreste sa-si faca acceptat mesajul de catre un receptor. Pentru ca acest lucru sa fie posibil , receptorul trebuie sa recunoasca competenta emitatorului ,sa-i acorde destula incredere pentru a-i asculta si recepta mesajul.In caz contrar , mesajul poate fi ignorat datorita perspectivei selective. De exemplu, 2 persoane care citesc acelasi ziar, nu vor retine aceleasi stiri ,sau , 2 persoane care citesc aceeasi reclama ,la un produs , nu o vor considera la fel de folositoare sau ofertanta. De multe ori ne intrebam de unde a aparut acest cuvant si ce inseamna de fapt. Inca din copilarie ne lovim de intrebarea ce este comunicarea? . Am gasit o definitie interesanta in carte Campania de Relatii Publice a lui Bernard Dagenais, care suna cam asa : Comunicarea este un proces sensibil,prin care un emitator doreste sa-si faca acceptat mesajul de catre un receptor. Pentru ca acest lucru sa fie posibil , receptorul trebuie sa recunoasca competenta emitatorului ,sa-i acorde destula incredere pentru a-i asculta si recepta mesajul.In caz contrar , mesajul poate fi ignorat datorita perspectivei selective. Dupa opinia mea , comunicarea inseamna tot ce ne inconjoara. De la pornitul masinii , pana la plansetul unui copil. Cand plange un copil , ii transmite mamei sale prin planset, ca ii este foame,ca ii e frig sau ca este bolnav. Este un limbaj stiut numai de ei doi, dar tot comunicare este. Comunicare umana se poate construe pe baza a 2 mari tipuri de relatii: directe: comunicarea se realizeaza intre 2 sau mai multe persoane, aflate in pozitii de proximitate (de obicei spatiala); in actul comunicarii ele interactioneaza,se influenteaza reciproc.Acest tip de comunicare poarta numele de comunicare interpersonala. indirecte: comunicarea este mediate de un suport mai mult sau mai putin complex din punct de vedere tehnologic sau de un bun produs de un ansamblu de institutii ,specialisti si dotari tehnologice.Indiferent de caracteristicile

tehnice,de modul de functionare si de intentiile ori atitudinile oamenilor care comunica,actul de medierepermite: 1) sporirea capacitatilor de inmagazinare a datelor;2) amplificarea audientei unor mesaje; 3)cresterea vitezei de transmitere a mesajelor , la distante din ce in ce mai mari. Datorita facilitatilor oferite de sistemul comunicarii de masa ,accesul la informatii este democratizat: cei care doresc sa consulte datele respective pot sa le obtina fara ingradiri de natura politica, religioasa,rasiala,sociala. The media is the message Nenumaratele cercetari si dezbateri referitoare la relatia dintre producatori de mesaje, mass-media si consumatori au relevant raporturile complexe , de interdependenta,care leaga institutiilr de presa de publicul lor si de ansamblul celor care primesc mesajele acestora si-si transmit raspunsul folosindu-se de canalele comunicarii de masa. Astfel, societatea genereaza cererea de informatie si divertisment(la care mass-media trebuie sa raspunda), precum si resursele de bani si de timp necesare dezvoltarii industriilor comunicarii ,inventiile pe care acestea se bazeaza si climatul socio-cultural in care acestea pot opera in mod liber.In schimb, comunicarea de masa stimuleaza schimbarea, accelereaza cererea pentru serviciile pe care ea le ofera , contribuie la climatul de libertate culturala si politica ( in care presa insasi se poate dezvolta mai bine) si difuzeaza idei noi si inovatii (D. McQuail, 1987,9.96) Comunicarea de masa este un proces de comunicare la scara larga , unidirectionat , asimetric,impersonal, cu un continut standardizat. Cultura de masa, asociata cu societatea de masa,este un produs popular , comercial , omogen , nontraditional si nonelitar (D. McQuail , 1994 : 36-40). In ultimele doua decenii am asistat la o diversificare masiva a ofertei media chiar si la nivelul canalelor audio-vizuale, fenomen care a dus la aparitia mai multor publicuri. In Romania se utilizeaza termenul de media in sensul de totalitatea mijloacelor de comunicare.Termenul de mediu in calitate de canal unic de comunicare este destul de rar utilizat.

Cercetatorul elvetian Ulrich Sexer intelege prin termenul de media sistemele institutionalizate create in jurul unor canale de comunicare cu posibilitati de transmitere specifice. Pentru Saxer , termenul de media are trei acceptiuni: media in calitate de canale de transmitere ; media in calitate de organizatii complexe (organizatii care au ca si scop producerea si distrubuirea unor continuturi media); media in calitate de institutii ; Media sunt o sursa de putere, influenta si control , un spatiu de manifestare a vietii publice , o sursa de imagine a realitatii sociale , chiar cheia catre celebritate (McQuail , 1994:2). Termenul de media are dubla semnificatie. Media au o parte materiala si una intelectuala. Cea materiala este reprezentata de materialele folosite , iar cea intelectuala de povestea filmului, a pozei sau a textului. Media pot fi clasificate in functie de mai multe criterii.Unul dintre acestea este necesitatea unui suport tehnic la emisie respectiv la receptie. Mediile mai pot fi clasificate si astfel : media primare , media secundare si media tertiare. Media primare (umane) nu necesita un suport tehnic nici pentru transmiterea si nici pentru emisia mesajului.Acestea sunt : gestica , mimica , dansul si nu in ultimul rand , exprimarea verbala. Media secundare (tipografice) au nevoie de un suport tehnic doar la emisie. Pentru cea de a treia categorie , media tertiare (audio-vizuale) suportul tehnic este utilizat atat la emisie cat si la receptie. Unul din precursorii teoriei media , filosoful Walter Benjamin , considera media ca un soi de prelungire a simturiloe umane. Ele sunt intr-adevar in stransa legatura cu acestea. Una dintre clasificarile propuse de Klaus Merten tine seama de canalul de perceptie dsi de modalitatea de codare. Merten face distinctia dintre codarea umana si codarea tehnica. Dictionarul Brockhaus defineste media ca instrument al comunicarii , in sens mai larg , canal de transmitere sau organizatie din domeniul presei , filmului, radioului sau a televiziunii (Brockhaus , 1971, vol 12:322)

In comunicarea mediatica se disting trei conceptii diferite asupra media. Cel mai adesea , media sunt analizate in sensul lor de canale de transmitere a unor continuturi. Intrebarile care apar sunt legate de o reflexie asupra mesajelor media , a relatiei dintre realitate si realitatea reflectata de mesajele media. Pentru cercetatori este important modul in care publicul sau anumite grupuri tinta din interiorul unui public eterogen interpreteaza continutul mesajelor mediatizate. A doua directie este cea a analizei media in calitate de limbaje. Se vorbeste de gramatica media, de analiza tehnicii de productie si de gradul de flexibilitate media. A treia directie de cercetare media este cea sistemica.media sunt cercetate in calitatea lor de contexte.Astfel este analizata dezvoltarea fiecarui tip de media , felul in care structura influenteaza dezvoltarea unei gramatici media proprii , gradul de utilizare a diferitelor tipuri de media , gradul lor de interactivitate etc. In societate , in general se petrec simultan unnumar mare de evenimente.Cu toate acestea doar un numar restrans dintre ele capata statutul de stire. Conform teoriei Gatekeeper selectia subiectelor pentru stiri are loc in functie de anumite criterii subiective cum sunt experienta si atitudiena jurnalistilor , si abea apoi dupa asteptarile publicului.Aceasta teorie descrie procesul de selectie al stirilor mai mult ca teoria stimul-raspuns. Cercetatorul Einar Ostgaard identifica trei categorii de factori relevanti pentru selectia stirilor : simplitatea (tendinta stirilor de a transmite continuturi structurate intr-un mod simplu) identificarea ( stririle sunt astfel alese incat publicul sa recunoasca usor si repede evenimentele si persoanele prezentate) sensationalismul (se urmareste atragerea atentiei publicului prin stiri dramatice,capabile sa trezeasca emotiile publicului); In 1965 , Johan Galtung und mari Halmboe Ruge plecand de la teoria Gatekeeper , a descoperit 12 factori relevanti pentru selectia stirilor : frecventa evenimentele care se desfasoara pe o perioada scurta de timp devin mai repde stiri;

valul de atentie cu cat intensitatea evenimentului este mai mare sau cu cat un eveniment creste in intensitate cu atat este mai probabil ca evenimentul sa devina stire; claritatea cu cat un eveniment are o structura mai clara cu atat mai mult creste probabilitatea ca evenimentul sa fie prezentat sub forma unei stiri; importanta stirie trebuie sa prezinte interes pentru public , ele trebuie sa aiba o anumita relevanta ; o alta cerinta este ca ele sa se produca intr-un spatiu cultural proxim; consonanta suprapunerea dintre evenimente si asteptarile si dorintele publicului , creste probabilitatea ca evenimentul sa devina stire; factorul surpriza se refera la raritatea unui eveniment; continuitate evenimentele care au devenit odata stiri pot deveni si in viitor ; variatia media prezinta evenimente diferite din domenii diferite; referirea la natiuni-elita evenimentele care se petrec in tari ce reprezinta puteri mondiale ; referirea la persoane care fac din elita sunt preferate stirile despre personalitati , despre membrii ai elitelor , persoane publice in general ; personalizarea cu cat creste importanta persoanelor pentru un anumit eveniment , cu atat creste probabilitatea ca acesta sa devina stire ; negativismul evenimentele negative sunt preferate in emisiunile de stiri; Efectele sociale si psihologice ale produselor mediatice Cercetri recente au relevat faptul c elevii petrec tot atta timp n faa televizorului ct i ascult profesorii la coal. n aceste condiii , modelele oferite n special de televiziune au un rol hotrtor n modelarea comportamentului copiilor. Realiznd un studiu n ceea ce privete modelele i categoriile sociale prezentate de televiziunile din America , cercettorii R. Greenberg i Baptista-Femandez , au ajuns la concluzia c , la televiziune , majoritatea personajelor sunt brbai aduli , albi, n vrst de 30 - 40 ani. Sunt relativ puine personaje de origine hispanico-american , chiar i mai puine femei de origine hispanic. Personajele de origine hispanico-american au un accent mai greoi , avnd pielea de culoare neagr i cu o evident preocupare pentru viitor.

Alt grup minoritar care iese n eviden la televizor , l constituie personajele de culoare , ele fiind de regul tineri , sub 20 ani. Comparativ cu alibi , personajele de culoare sunt mai haioase , mai sclipitoare , mai srace , cu puine anse de a reui s menin o slujb. Vorbind despre astfel de stereotipii , cercettorul Clark afirm c grupurile etnice parcurg patru etape psihologice n evoluia distribuiei rolurilor la televiziune. Prima faz este cea n care personajele nu ies deloc n eviden , grupul minoritar aproape nu este vzut sau auzit ; personajele dintr-o astfel de categorie erau n special cele de culoare , aceast tendin caracteriznd perioada anilor '50 , iar astzi personajele de origine hispanic interpreteaz astfel de roluri. A doua etap aparine ridiculizrii , n sensul c grupurile minoritare ies n eviden doar ca obiecte de batjocur. Aceste roluri erau interpretate n general de evrei n anii '40 - '50. Grupul minoritar se remarc abia n a treia etap , cnd personajele din aceast categorie ocup poziii din domeniul judectoresc , poliie. A patra etap este cea a distribuiei rolurilor n mod egal i la grupurile minoritare , ocupnd o gam larg de ocupaii. n ceea ce privete diferena dintre sexe , s-a observat c personajele masculine , cnd se afl n situaii stresante au nevoie de mai mult ajutor psihic dect femeile , dar cnd acestea necesit ajutor emoional primesc acest suport mult mai repede dect brbaii. La televizor , brbaii sunt prezentai n cele mai multe cazuri la volanul unei maini , practicnd diferite sporturi , bnd , fumnd , fcnd afaceri prin telefon , pe cnd femeile sunt prezentate ca desfurnd activiti gospodreti , n cas , pregtesc i servesc mncarea , i amuz pe ceilali cntnd. n ceea ce privete consumul de alcool n emisiunile i filmele difuzate la televizor , Greenberg a relevat c n intervalul de trei ore se prezint un personaj drogndu-se , iar n intervalul de dou ore cel puin o persoan fumeaz o igar , pip , iar o dat la 21 minute un actor consum alcool.1 Majoritatea personajelor ce consum alcool sunt brbai albi , doar 33% din categoria acestor personaje sunt femei. Att femeile ct i brbaii sunt prezentai n egal msur
1

Acest studiu a fost realizat n perioada 1977-1978

consumnd alcool , innd cont de proporia n care aceste personaje apar n filmele i emisiunile televizate. Referitor la prezena doctorilor n emisiunile de televiziune , n timpul unei sptmni un telespectator vede n jur de 12 doctori i 6 surori medicale. Ei sunt prezentai ca fiind buni , persoane de success , amabili , pe cnd doar 4% din aceast categorie fiind prezentai n posturi defavorizante. Doctorii sunt mai sociabili dect alte categorii sociale i sunt prezentai ca fiind mai inteligeni dect surorile medicale ; totui aproape niciodat doctorii nu sunt prezentai la casele lor mpreun cu familiile lor. Din punct de vedere demografic 90% dintre doctori sunt albi , tineri sau de vrst mijlocie , n timp ce surorile medicale sunt de obicei albe i tinere. Cercettorul Mc. Laughlin afirm c la televizor , doctorii exercit o putere aproape mistic asupra vieii psihice , emoionale i sociale ale pacientului. n ceea ce privete mncarea , n intervalul de o sptmn n programele cotate cu cea mai mare audien , telespectatorii vd personajele mncnd , bnd sau vorbind despre mncare de aproximativ nou ori ntr-o ora. n emisiunile televizate , n filme , oamenii sunt prezentai n general ca fiind sntoi , ferii de accidente , supli , foarte puini poart ochelari. n cele mai multe cazuri televiziunea reflect realitatea n diferite moduri , ipostaze , n funcie de subiectul programului ; ns , n general , femeile sunt prezentate ca fiind mai puin agresive dect brbaii (televiziunea reflect stereotipurile , prejudecile , valorile noastre) dar , aa cum remarca i Greenberg , aceasta ofer o gam restrns , limitat de posibiliti. Televiziunea are rolul de a amuza , de a distra , de a difuza programe care ar putea atrage un numr mare de telespectatori. Exist dou abordri teoretice care explic efectele sociale ale mass-mediei. n prima abordare , teoria cultivrii , a lui George Gerbner , se afirm c televiziunea acioneaz ca predicator suprem al societii , oferind i cultivnd valorile societii , mituri si lecii morale. Gerbner i asociaii si afirm c televiziunea poate fi un profesor foarte convingtor atunci cnd mesajele oferite pot diferi de cele ale altor ageni socializatori.

A doua abordare teoretic , este n mare msur similar cu prima fiind elaborat de Albert Bandura - teoria nvrii prin imitaie i modelare. Printr-o serie de experimente , Bandura i asociaii si au relevat faptul c nvnd noi atitudini i comportamente de la televizor , copiii nu sunt pedepsii sau recompensai n mod direct. Ei pot acumula diferite modele comportamentale doar uitndu-se la televizor. Potrivit acestei teorii , indivizii pot acumula sau nva o mare cantitate de informaii doar privindu-i pe alii , fr a fi impulsionai n mod direct. Att teoria lui Gerbner , ct i cea a lui Bandura , sugereaz c expunerea la roluri rasiale , sexuale i la alte stereotipuri mass-media , va contribui la dezvoltarea stereotipurilor personale , atitudinilor i comportamentelor , televiziunea jucnd astfel un rol important n procesul de socializare. Un alt efect important al expunerii la televiziune const , n aceea c telespectatorii i-au drept modele de frumusee i inteligen personajele de la televizor i , comparndu-se cu aceste modele, ei pot fi frustrai. Urmrind diferite programe la televizor , copiii vd grupurile minoritare i astfel ncep s-i formeze opinii despre aceast categorie social , n funcie de modul cum sunt prezentai. ntr-o demonstraie dramatic a puterii de sugestie a mass-media , Leo Jeffres a relatat c numrul de sinucideri a crescut foarte mult dup ce a fost publicat un caz de suicid n ziare i reviste , n S.U. A. i Marea Britanie. Gerbner afirm c efectele negative ale mass-media sunt cu att mai proeminente cu ct televiziunea , ziarele , revistele prezint realitatea modificat , plin de acte de violen i crime. Filmele de aventur prezint n mare msur violena ntre strini , i prezint pe poliiti rezolvnd diferite cazuri , fcnd uz de arma. n multe studii se face distincie ntre " light viewers " , cei care se uit cel mult o or pe zi , si " heavy viewers " , cei ce urmresc programele de televiziune cel puin patru ore pe zi. De exemplu , de trei ori mai muli " heavy viewers " dect un " light viewer " cred c un poliist folosete arma sa de cel puin cinci ori ntr-o zi. Unui numr mai mare de " heavy viewers " le este fric s mearg noaptea singuri prin cartier.

Astfel se poate observa c televiziunea cultiv puncte de vedere deformate asupra naturii violenei n societate. Televiziunea i determin pe telespectatori s perceap lumea ca fiind un loc " ru i nfricotor ". Pe de alt parte , cercettorii Joseph Leo Doob i Mc. Donald afirm c ceea ce conteaz , n primul rnd , este faptul dac locuieti sau nu ntr-o zon n care sunt frecvente crimele astfel , celor care locuiesc n astfel de zone le este team s mearg singuri noaptea prin cartier , indiferent dac se uit sau nu la televizor. Aceast categorie de oameni ajunge s se team de violen , evit s mai ias din cas i astfel se uit la televizor , fr a mai lua contact cu violena de pe strzi. n concluzie , televiziunea poate induce n eroare orice tip de personalitate sau mentalitate , reusind astfel s manipuleze usor , fr a se observa , o mas de oameni n cel mai scurt timp. Sistemele avansate de comunicare in masa implica scara cea mai larga si sunt cele mai complicate si greu de definit sau de caracterizat intr-un mod unitar. Comunicarea de masa inseamna mai multe lucruri in acelasi timp, de la un context la altul , si se modifica odata cu cadrul istoric.

Bibliografie :
Delia Balaban Comunicare Mediatica Mihai Coman- Introducere in sistemul Mass-Media B.Dagenais - Campania de Public Relations

Comunicarea mediatica

Chircu Cristina-Madalina