O dezbatere fundamental1 HORIA TERPE & IONUT STERPAN

In primavara lui 2007, cnd proiectam la Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala intlnirea europeana anuala a think tank-urilor pro libertate, am ales impreuna cu partenerii proiectului de la Institute for Economic Studies, Franta, Hayek Institut, Austria, Atlas Foundation, Cato Institute si Heritage, Statele Unite - schimbarea constitutionala ca tema a conferintei. Este foarte greu sa impui o tema pe agenda publica. Atunci cnd "amenintarile imediate" din partea actorilor politici aflati in functii publice sunt att de numeroase, nici nu ne-am putea astepta ca media sa nu reactioneze in mod continuu la ele. E explicabil ca nu poate ocupa cateva zile cu o propunere precum cea de demarare a unui proces constitutional greoi, care oricum anunta sa se intinda pe mai multi ani si implica in dialog agenti prea "normali" ca sa starneasca interes jurnalistic. Tema constitutionala a ajuns in atentia publicului odata cu criza politica din 2007. In iunie, iulie si octombrie 2007, cnd am organizat o serie de dezbateri pe tema rescrierii Constitutiei Romniei in Arad, Bucuresti, Craiova si Timisoara, oportunitatea a fost folosita de reprezentanti ai partidelor politice pentru a-si lansa propriile proiecte de reconstructie institutionala. Dezbaterea era deschisa. Un grup de exponenti ai curentului clasic-liberal in Romnia, impreuna cu revista 22, au avut initiativa unui produs publicistic regulat in 2008 in care sa trateze problemele publice din perspectiva ideologiei libertatii. Colectia prezenta de analize abordeaza documentul constitutional, sursa attor framntari, intr-o maniera radicala si, in acelasi timp, fundationala. Cadrele dezbaterii contemporane cer ca preocuparile libertarienilor pentru noi reguli fundamentale sa ia statul asa cum este el acum drept material de lucru. Sa ne imaginam institutia statului ca pe un ansamblu format din doua convertoare gigantice. Un convertor numit "sistemul politic", menit sa lichefieze preferintele cetatenilor in decizii politice, si alt convertor pe nume "sistem public", care solidifica deciziile politice in actiuni publice si reglementari sau interventii. Care e dimensiunea ansamblului? Dimensiunea lui exacta ia in calcul ultimul leu cheltuit pentru cea mai neinsemnata activitate din cele doua convertoare si ultimul leu cheltuit din cauza ultimei prevederi a celei mai nesemnificative reglementari legale sau administrative. Doar sectorul activitatilor publice a crescut in 2007 cu 3,6% din PIB (fiind 32,8% din PIB in 2006 si 36,4% in 2007), desi putea sa creasca cu 12,4%, totalul solicitat de institutiile publice pentru 2007 fiind de 45,2% din PIB. Acest fenomen are loc anual; pentru 2008, proiectul de buget prevede cheltuieli de 42% din PIB, adica o crestere de 5,6%. Daca preferati argumente "europene", Juergen Starck, vicepresedinte al Bancii Centrale Europene, recomanda ca un sector public sa nu depaseasca 30% din PIB, altfel structura pietei cedeaza si economia e in pericol. Cu ct este mai mare bugetul sectorului public, cu att mai multe resurse intra in jocul politic care imparte resursele comune. Redistributia este de la cei
1

Publicat initial in revista 22, 24 ianuarie 2008.

care muncesc, dar nu pot evita sa-si plateasca taxele catre cei suficient de buni la jocul politic inct sa puna mna pe ele. Iar ei sunt cu att mai buni, cu ct ritmul de crestere a statului in termeni de atributii, legi, reglementari creste mai naucitor, pentru ca se pot ascunde intr-un hatis reglementativ confuz. Strict cantitativ, cresterea pe dimensiunea arogarilor de control asupra schimburilor pe piata si asupra vietii cetatenilor a fost cu 7.552 de legi in 2006, respectiv cu 4.816 legi noi in 2007. Este desigur imposibila aplicarea corecta si uniforma a circa 70.361 de legi, cte sunt in total in repertoriu. Efectele sistemice sunt confuzia generalizata, pierderea respectului pentru lege si in cele din urma adversitatea indivizilor fata de lege. Din acest moment ansamblul este afectat structural, iar ruptura dintre preferintele indivizilor si serviciile publice trece pragul pna la care mai poate fi reparata. Studiile de fata recompun piesele convertoarelor intr-o arhitectura liberala.