Evaluare strategica a mediului inconjurator - parte a managementul strategic al mediului inconjurator

Abstract : managementul strategic al mediului inconjurator se apropie de perspective pe termen lung asupra problemei, care poate fi tradusa ca un set de rezultate tangibile, obiective si tinte cuantificate. Evaluarea strategica a mediului inconjurator, luata particular si ca managementul strategic al mediului inconjurator, in general poate contribui la integrarea consideratiior asupra mediului inconjurator in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor cu o perspective de a promova dezvoltarea sustinuta in timp ce se asigura o protectie de grad ridicat a mediului ce ne inconjoara. Evaluarea strategica a mediului inconjurator este un proces cognitive, sistematic si formal, doritor de a suplimenta luarea in considerare a impactului asupra mediului inconjurator in timpul in care sugestiile de dezvoltare ale politicii, planului, programului sau nivelelor proiectului sunt elaborate, inainte ca decizia finala asupra promovarii lor va fi luata. Activitatea de evaluare strategica a mediului inconjurator ia in considerarea rezultatele finale ale procesului de planificare si poate imbunatatii calitatea politicii, planului sau programului de elaborare a procesului, in timp ce sunt minimalizate riscurile si impactul negativ asupra mediului inconjurator. Evaluarea strategica a mediului inconjurator ajuta la eliminarea unor alternative de dezvoltare a mediului inconjurator, care, odata implementate vor fi inacceptabile , asadar vor preveni cateva greseli scumpe si vor creste eficienta procesului decisional. Cuvinte cheie : management strategic, evaluarea strategic a mediului inconjurator, politica/plan/program/proiect, dezvoltare sustinuta. 1. Introducere Scopul managementului mediului inconjurator este responsabil de utilizarea resurselor naturale, economice si umane astfel incat mediul inconjurator sa fie protejat si imbunatatit. El intentioneaza sa protejeze bunurile ecologice de valoare, sa furnizeze solutii pentru zonele locale si sa construiasca o relatie intre populatie si mediul inconjurator. In zilele noastre, obiectivul principal al managementului mediului inconjurator este sa urmareasca principiile fundamentale de dezvoltare sustinuta care intentioneaza sa inlocuiasca economiile cu mediul inconjurator, astfel incat nevoia de bunuri sa nu fie intalnita doar in prezent, dar si pentru generatiile viitoare. In acest context, protectia mediului inconjurator a devenit una dintre cele mai importante probleme ale secolului al XXI-lea si este considerate o provocare serioasa pentru acest mileniu. Comunitatea internationala s-a confruntat cu o serie de evenimente care au avut un impact serios asupra mediului in care traim : naufragiul vasului petrolier Torrey Canyon din 1967, deversarea de petrol a companiei Exxon Valdez din 1989, deversarea de petrol a companiei Prestige din 2002, deversarea de substante chimice a companiei Sandoz sau dezastrul Bhopal, dezastrul de la Cernobal din 1986, deversarea de petrol a companiei Deepwater Horizon din Golful Mexic din 2010 si, ultimul, dar nu cel din urma, dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011. Toate aceste evenimente nefericite au facut comunitatea international mai responsabila in ceea ce priveste importanta mediului inconjurator, nu doar pentru omenire,dar si ppentru supravietuirea planetei. Asadar, relatia dintre societatea umana si mediul inconjurator a reusit sa se concretizeze. Nu este problema de imblanzire a mediului inconjurator, ci de realizare a faptului ca oamenii sunt parte din mediul inconjurator. De aceea protectia mediului in care traim si conservarea lui se refera de fapt la asigurarea unui habitat necesar pentru existent umanitatii. Printre aceste probleme, o atentie sporita este acordata tehnicilor si instrumentelor care privesc preventia si precautia. Rolul lor a crescut odata cu tranzitia de la tehnicile de la capatul tevii de protectie a mediului inconjurator la cele de preventive. Diversitatea, complexitatea si acceptarea acestor mecanisme legale s-au dezvoltat in ultimii ani datorita interactiunii dintre legislatia nationala si internationala. Unul dintre aceste mecanisme este considerata evaluarea strategica a mediului inconjurator.

Evaluarea strategica a mediului inconjurator este un instrument utilizzat sistematic in luarea deciziilor de rang inalt, care faciliteaza primele stagii ale integrarii considerentelor mediului inconjurator in procesul decisional, ajuta identificarea masurilor specifice cu scopul de a ameliora efectele si sa stabileasca cadrele pentru viitoarele evaluari ale protectiei mediului ce ne inconjoara. Daca este aplicat politicilor, planurilor si programelor, evaluarea strategica a mediului inconjurator, reprezinta o metoda care garanteaza o dezvoltare sustinuta. In acest scop, un instrument international a fost dezvoltat, Protocolul pentru Evaluarea Strategica a Mediului Inconjurator, care se refera la planurile, programele, politicile si legislatiile in domeniul evaluarii mediului inconjurator. Acest document a fost adoptat si de Romania, in anul 2003 la Kiev. Evaluarea strategica a mediului inconjurator a evoluat ca o masura de precautie la procesul decisional de nivel inalt datorita faptului ca impactul evaluarii unui proiect s-a dovedit a fi limitative si ineficient si, ca urmare, insuficient. Acest lucru se intampla pentru ca, in timpul procesului decisional pentru un anumit proiect, stadiul evaluarii impactului asupra mediului inconjurator (Environmental Impact Assessment - EIA) se petrece mult mai tarziu. Asadar, raspunsurile la cele mai importante intrebari, cum ar fi, de exemplu : ce tip de dezvoltare va fi implementat, unde si daca el va avea loc in realitate?, nu au fost sufficient de profunde in termenii de protectie a mediului. 2. Descrierea tehnicii Evaluarea strategica a mediului inconjurator (Strategic Environmental Assessment - SEA) este un process sistematic de evaluare a consecintelor asupra mediului a politicilor propuse, planurilor sau initiativelor programelor cu scopul de a se asigura ca ele sunt pe deplin incluse si adresate corespunzator la primele stadia ale procesului decisional, intr-o paritate cu considerente economice si sociale. SEA intentioneaza sa integreze mediul in procesul decisional strategic ca parte distinct din EIA care este directionata catre procese. Originile SEA pot fi gasite atat in fundatii EIA ale managementului resurselor naturale , cat si in tehnicile de evaluare. Tendinta internationala sugereaza evolutia SEA ca fiind o extensie a EIA in arena strategica catre utilizarea ei in stadiile incipiente ale formularii politicilor si programelor. Cu cat SEA opereaza la un nivel strategic intr-o varietate de circumstante operationale si mai de graba solicita procesul decat analizarea naturii instrumentelor, natura uneltelor si pasii practici care trebuie urmati. In comparatie cu EIA (care este de obicei organ de reglementare, cu reguli stricte), SEA este prin natura sa mult mai consultativa si iterativa. Nu implica in general o strangere de date complexa si scumpa. Procesul de distribuire este important, cu cooperare inter-institutionala, cat si implicarea publicului, ambele fiind puncte determinante pentru succes. 3. Scopul tehnicii SEA este raspunsul provocarii integrarii problemelor de mediu in cadrul factorilor strategici decizionali. Se propun planuri, programe si politici sustenabile. Procesul de functionare, prin intermediul SEA aduce laolalta o varietate de institutii implicate in planificarea, programarea si politica de a forma o agenda pentru a arata precis aspectele sustenabile ale actiunilor propuse. SEA incurajeaza luarea in considerare a problemelor de mediu in planificarile de baza ale proiectelor. Operand la un nivel strategic, se adreseaza anumitor probleme ale proiectelor, pe care EIA nu le poate rezolva, spre exemplu nu poate capta adecvat efectele cumulate ale unui program de investitii, sau evaluarea acestor efecte numai dupa ce programul este pus in aplicare. SEA raspunde la nevoia sustenabilitatii macro-economice, sector de acoperire larga in dezvoltarea politicilor. Unul din scopurile SEA este acela de a identifica efectele importante ce tin de mediu din cadrul anumitor proiecte si identificarea alternativelor rezonabile de atingere a acelorasi obiective. Consideratia metodelor alternative la aceleasi proiecte este integranta abordarii. Astfel spus, procesul SEA este menit sa imbunateasca factorii decizionali prin identificarea: - Mediilor pozitive si negative ale politicilor, planurilor si programelor de mediu si - Modalitatilor de accentuare a factorilor pozitivi si reducerea sau evitarea tuturor factorilor negative

Modelul SEA aplicat in UE accentueaza participarea publicului in luarea deciziilor, cu acces deschis total catre planul de actiune al SEA, parte cheie in acest process. 4. Circumstantele in care este aplicat SEA este in principiu aplicabil tuturor planurilor, politicilor si programelor in care sunt factori legati de mediu. Comparata cu o analiza a beneficiului, EIA si alte organe de evaluare, este o noua abordare, cu ambele proiecte ale SEA in stare incipienta. Pe plan mondial, sunt variatii de metode in care principiile SEA sunt aplicate. Pentru o forma flexibila a dezvoltarii proiectelor, sunt necesare; procese deja in curs ofera elemente de suport pentru SEA. Unele guverne au adoptat deja unelte simple ale SEA pentru creionarea preliminara a politicilor. Acestea sunt garantate cu proiecte mult mai detaliate pentru implementare cand este necesara o evaluare cuprinzatoare. Implicarea publica difera in functie de proiect, locatie sau context. In general, SEA ar trebui dus la capat de o echipa de experti disciplinati din partea celor implicati, cu mandat necesar pentru a avea acces la informatii necesare, cat si dreptul de a propune schimbari in plan/program. Este de preferat pentru echipa SEA sa lucreze in paralel cu echipa de planificare, si sa inceapa cat mai repede posibil. SEA ar trebui bazata pe participarea publica si rapoartele ar trebui facute publice. In absenta resurselor si a datelor necesare pentru a construi modele complexe, SEA ar trebui sa se bazeze pe judecata colectiva a unei echipe de oameni disciplinati din partea celor ce fac proiectul. Impacturile trebuie evaluate pe baza atingerii scopurilor proiectelor si rezolvarea problemelor comunitatilor. SEA ar trebui sa se concentreze pe impacte ce sunt identificate ca ingrijorari prioritare pentru populatia ingrijorata. Ar trebui sa se adreseze si probemelor nationale si transfrontaliere si sa implice consultare globala acolo unde este cazul. Un studiu European al practicilor SEA arata ca factorii de success sunt: - SEA trebuie sa fie un proces transparent care trebuie sa evidentieze problemele mediului inconjurator - SEA nu analizeaza optiunile alternative, ci impactul optiunilor alternative - Este o implicare globala a factorilor decizionali, partilor interesate si publicului larg - Trebuie sa fie un proces sistematic ce implica diferite institutii intr-o raportare comuna de cadre - Cea mai de succes SEA apare atunci cand este o obligatie legala ce o cere - Folosirea larga si diseminarea de baza si de evaluare este prielnica - Ajuta sa aiba un organism independent de audit sau de revizuire a procesului de evaluare - SEA de success devine inceputul unui proces de integrare, nu un proces iterativ in care procesul decizional este influentat de consecintele implementarii Directiva SEA (2001/42/EC) cere se fie luate in considerare evaluari sistematice de mediu, pentru planurile si proiectele de agricultura, silvicultura, piscicultura, energie, industrie, transport, reciclare, hidrologie, telecomunicatii, turism, urbanism, in care, cadrul pentru viitoare proiecte este bazat pe proiectele afisate in Anexele I si II din Directiva EIA (85/337/EEC), sau avand in vedere efectul probabil al unor site-uri, cer o evaluare conform Articolelor 6 sau 7 din Directiva Consiliului pentru Mediu (92/43/EEC). Excluderile sunt planuri pentru siguranta nationala si energie, planuri pentru finante sau bugetele diferitelor institutii. 5. Principalii pasi implicati Metodele detaliate ale SEA variaza in functie de natura politicilor, planurilor sau programelor. Acestea sunt variabile importante in potentialul de impact, ce pot varia de la speculative la cuantificabile. In functie de situatie si de potentialul efect asupra mediului, SEA poate fi non-tehnic sau, din contra, sa foloseasca metode complexe de analiza. Sunt cateva principii de baza ce trebuie luate in considerare, dar detaliile de context sunt diferite de la caz la caz. O SEA tipica include: - Descrierea problemei avuta in vedere

- Analiza alternativelor, luand in considerare si neimplicarea - Evaluarea impactului si masurile de atenuare propuse - Implicarea partilor interesate si transparenta prin consultanta si diseminare - Comunicarea deciziilor, insotite de explicatii si justificari - Propuneri pentru implementari/monitorizari/evaluari Este important ca proprietatea SEA sa fie definita de la inceput cine este responsabil pentru implementare si distribuire si ce organizatii sunt asteptate sa contribuie la program. Mai jos este un sumar al principalilor pasi pentru implementarea SEA si a Programelor de fonduri europene. Detaliile aplicarii SEA in contextul Programelor de fonduri europene sunt disponibile in alta parte. Pasul 1. Evaluarea situatiei mediului Definirea suprafetei de aplicare a SEA. Informatiile de baza sunt colectate de pe teren si din resursele naturale aferente zonei, si din interactiunea zonei de aplicare a SEA cu sectoarele de dezvoltare ce au fost finantate prin Fonduri Structurale. Pasul 2. Identificarea obiectivelor, targeturilelor si prioritatilor Sunt identificate obiectivele de sustinere si dezvoltare a mediului, prioritatile pe care membrii statului si conducerea regiunii ar trebui sa le atinga prin programul de dezvoltare folosind Fonduri Structurale. Pasul 3. Prezentarea propunerilor de dezvoltare si identificarea alternativelor Obiectivul acestui pas este de a se asigura ca se integreaza in planul de baza obiectivele si prioritatile legate de mediu, ca se finanteaza initiativele, ca principalele alternative pentru atingerea obiectivelor si a planului financiar. Pasul 4. Evaluarea de mediu a propunerii de proiect Acest pas implica evaluarea factorilor de mediu implicati in prioritatile proiectului si gradul de integrare a mediului inconjurator in obiectivele impuse. Trebuie facuta o perspectiva asupra strategiei ce va contribui la sustenabilitatea proiectului in regiune. Pasul 5. Identificarea indicatorilor Factorii de mediu si de sustenabilitate trebuie identificati, de preferat factori care promoveaza intelegerea printre oameni si factorii decizionali ai interactiunilor dintre mediu si aspectele teritoriale. Acestia trebuie sa fie cuantificabile sis a ajute in monitorizarea schimbarilor. Pasul 6. Integrarea in planul final Ultimul pas implica incorporarea SEA in planul final al proiectului. 6. Punctele forte si limitele abordarii Puterea SEA sta in potentialul de a evita costurile mari (si intarzierile) prin dezvoltarea politicilor si programelor sustenabile. Aceste beneficii sunt oferite prin modul in care SEA influenteaza redactarea planurilor si luarea deciziilor, in defavoarea produsului discret (raportul). Instrumentele SEA nu pot fi usor scoase din procesul institutional pentru care au fost implementate. Beneficiile identificate in sondaje includ: - O analiza sistematica a problemelor relevante de mediu - O intelegere mai buna a efectelor mediului asupra planului - Un echilibru mai bun intre factorii sociali, economici si de mediu - O transparenta consolidata in procesul de luare a deciziilor, ce ajuta la castigarea suportului comunitatii - Orientari cu privire la propunerile de atenuarea - Evitarea intarzierilor in punerile in aplicarea ulterioare - Simplificarea proiectelor ulterioare ale EIA Analizele experientelor europene la zi sugereaza ca beneficiile sunt in general mai mari decat costurile. Costurie SEA sunt in general suportate de sectorul public, fata de costurile EIA, care in principal sunt suportate de sectorul privat. Majoritatea costurilor SEA reprezinta plata consultatorilor si a staff-ului. Beneficiile privind oferta sunt mult mai greu de strans daca: - Procesul SEA nu este bine pozitionat, sau cooperarea intre partile interesate nu este eficienta sau contabilitatea este neclara. Care este mijlocul de parteneriat?

Participantii nu sunt familiarizati cu metodologia si nu sunt bine instruiti au institutiile capacitatea si resursele de a implementa SEA? - SEA este introdus tarziu in planificarea programului Nu exista nici un set consistent, revizuit de obiective pentru protectia mediului, care ar putea fi adoptate ca criterii de sustenabilitate Cand de obicei luarea deciziilor a fost mai presus de marea majoritate a oamenilor, ar fi nevoie de schimbari in societate inainte ca SEA sa ajute la intelegerea problemelor de mediu. In termeni practice, sunt foarte greu de prezis efectele mediului la nivel strategic si este dificil sa se dezvolte targeturi cuantificabile. Alt domeniu de potential risc in atingerea integrarii este daca exista un sistem ineficient prin care legaturi de forma exista intre decizii sau planuri, sub nivelul de aplicarea al SEA. 7. Evaluarea strategica de mediu legislatia Europeana si legislatia Romana Legislatia comunitara privind evaluarea strategica a mediului este baza de la care se pleaca in recunoastere pe teren si aste de success in statele Uniunii Europene unde a fost deja adoptata. In contextul European, cele mai importante initiative juridice ce au ca obiectiv conceptia si implementarea evaluarilor strategice de mediu sunt: Directiva SEA, adoptata in 2001 si transpusa in legislatia nationala la statelor member pana la 21 Iulie 2004. Si Protocolul Conventiei SEA privind impactul mediului in zonele de granite, adoptat la congresul extraordinary am semnatarilor Conventiei Espoo (21 Mai 2003) la Conferinta Ministeriala Un singur mediu pentru Europa de la Kiev, Ucraina. Chiar si la nivel national, regulamentele oficiale privind implementarea SEA nu exista inca, legislatia Romaniei a fost aliniata la cea europeana doar prin adoptarea HG nr. 1076/2004 si alte acte normative: OM 117/2006 pentru adoptarea manualului de implementare a HG 1076/2006, OM 480/2006 pentru infiintarea si functionarea Comitetului special implicat in organizarea procedurii EMPP si OM 985/2006 pentru aprobarea planurilor informative, care sunt sub incidenta HG 1076/2004. 8. Concluzii Avantajele implementarii SEA consta in: indeplinirea managementului sustenabil pentru protectia mediului, imbunatatirea calitatii procesului politic, elaborarea de planuri, cresterea eficacitatii si eficientei procesului decizional, imbunatatirea si eficientizarea institutional, imbunatatirea proceselor EIM, facilitarea cooperarii interstatale. In implementarea evaluarilor strategice de mediu, diferenta dintre conceptul de evaluare de mediu pentru programe (SEA) si evaluarea impactului asupra mediului (EIM) este necesar. DESEN Procesul decizional echipa de dezvoltare din cadrul Ministerului de resort Selectarea si definirea problemelor participarea partilor interesate Setarea obiectivelor raportul de mediu Prognozarea Propuneri de dezvoltare Optiuni de analizare evaluarea impactului/dezvoltarea politicilor si analiza partilor interesate Deciziile in functie de politicile lor Monitorizare si analiza raportul si sumarul nontehnic/departamentul decisional cu suport din partea ministerului si inregistrarea deciziilor repetare