Ideea europeana - Curs 2 Diferenta intre oralitate si scriere este aceea ca in scriere se pastreaza mesaje/informatii in spatiu si timp.

Au existat brahmanii care isi bazeaza informatiile in oralitate . Unii dintre ei pot recita mii si mii de versuri. E mult mai usor sa tii minte versuri decat proza. Poezia avand metro/rima , se invata ma usor. Ce se castiga: Poezia a aparut nu ca o sursa de placer sau comunicare cu transcendentul ci strict ca modalitate de a memora anumite intamplari ale tribului. Accesul la informatiile scrise este mai usor. Informatia scrisa fata de informatia orala este diferita. Ce se pierde: Platon sustine prin intermediul lui Socrate ca mai mult se pierde decat se castiga. Un text scris seaman cu acele timpane de bronz pe care le lovesti care suna si suna acelasi lucru, nu pot raspunde. Autorul nefiind de fata nu va putea raspunde. Problema principala este ca discursul scris se abstractizeaza, este fix in timp ce in vorbirea orala poti intreba daca ai nelamuriri , de asemeni prin felul de adresare. "Cartile au destinul lor" cartile au destinul lor independent de destinul autorului. Oralitate culturala unele civilizatii isi bazau cultura pe oralitate. Forme culturale orale: bocet, cant de leagan, etc. ele se opun cu scrierea, NU oralitatea banala, de toate zilele exemplu : dialogul la telefon . Producerea si intelegerea textelor presupune o anumita expertiza: citit , scris si interpretat. Odata cu textul scris oamenii vor deveni mai uituci. Platon considera ca ceea ce se introduce in suflet prin oralitate este mai important, modifica intr-o masura mai mare atitudinile oamenilor.Acest om devine mai format , mai educat pentru ca el dobandeste prin acest contact direct al dialogului oral dobandeste o anumita atitudine. Instructie: dobandirea de informatii. Educatie: sensul care iti articuleaza fiinta. In trecut educatia si instructia mergeau impreuna. Ce se intampla cand se trece de la anumite forme de scris catre altele, comunicarea scrisa isi schimba forma . Scrisul ramane scris si cititul ramane un privilegiu. In Siria (de astazi) apare vechiul alfabet fenician. Toate alfabetele existente azi se trag din acest alfabet. Daca exista scrieri ideogramatice diferite care apar independent intre ele, maya ,chineza inka etc, ele pot avea principii similare. In schimb toate scrierile alfabetice apar din acesta scriere. S-au luat 22 de caractere cuneiforme care aveau o valoare ideogramatica. Primul : capp de bou al doilea: casa, al treilea:

camila , al 4-lea semana cu o usa, ochi etc. Fiecaruia ii corespundea un cuvant in limbile semite occidentale din care s-au format feniciana ,ebraica si alte dialecte apropiate. Desi nu se stie ca feniciana nu se stie daca a fost inventata de fenicieni. Fiecare din aceste 22 de semne va reprezenta o fonema, un sunet, o consoana sau o semi vocala. Astfel apare alfabetul , se numeste alfabet pentru ca incepe cu alef" cap de bou : bet" = casa , ghimel = G , daletz=d vaf= g mic Nu puneau vocale, nu sunt reprezentate separat pentru ca limbile semitice foloseau 3 consonane. In ebraic scribii au introdus vocalele punant niste puncte sub consoane. In general se scria de la dreapta la stanga . Se scria pe papyrus. Ce s-a castigat si ce s-a pierdut. In secolul VII i HR aceasta scriere intra in Grecia, cand grecia intrase in Barbarie. Grecii aduc o mare inovatie necesara, au transformat unele semne in vocale. Ex: alef = alpha = a , e= h, e , ai = ochi = O = Θ. E important ca grecii mai introduc de asemeni si semne important si ajung la 24 de semne in alfabetul clasic. De la greci iau etruscii si de acolo iau latinii. In care nu exista j si i. De la Greci se inspira Chirily si Metodiu si se creaza alfabetul slavon cu care se vors scrie multe din limbile slave celor ale calor popoare trec la ortodoxie. Alte popoare preiau forme ale alfabetului grecesc si fenician. Ce se castiga: Este un sistem usor de invatat. Reflecta dubla-articulare a limbajului, limbajul nostru se descompune in cuvinte, iar fiecare cuvant este distins in sunete. Cuvantul de subdivide in sunete care nu mai sunt unitati de sens, in ciuda acestui fapt sunt esentiale pentru limbaj.Din sunete se pot forma un numar imens de cuvinte. Avem 30 de semne si le putem recombina pentru a da un sens. Facem o mare economie paradigmatica, fiecare litera, fiecare semn e o paradigma. Deci avantaje: accesibil, economie paradigmatica.( care va avea consecinte pentru ca tiparul datoreaza existenta acestei economii paradigmatice) Ce se pierde: (Analfabeti functionali , stie sa scrie si sa citeasca dar in cazul unor texte putin mai complexe nu inteleg, cicitesc, ei pot citi cuvintele, dar nu inteleg ce spun. Toti putem fi analfabeti functionali. Acest lucru nu era posibil insistemul ideogramatic. Ex: un chinez nu poate fi analfabet funcional , ci doar analfabet. In cazul cifrelor, daca nu stim ce inseamna :"25"[exemplu] inseamna ca nu am inteles.

Alfabetul= separare dintre continut si forma. Oamenii dau impresia ca au o cunoastere, dar uneori poate fi o cunoastere mai formala decat autentica. Pe masura ce comunicarea evolueaza se produc separarari. Pergamentul : are o marime standard, este facut din piele de miel.Exista in foarte putine locuri in special in Egipt. Papirusul era de 10 ori mai scump ca pergamentul. Se lipeau foile de papirus si se obtinea un sul care se rula injurul unui bat [rotulus] divizat in coloane si avea 45 de pagini standard. Se derula deoarece cartea erau rulate in suluri. De aceea cartile erau impartite in carti. Se puneau in teci si se puneau unele peste altele, ocupau loc, erau mult de stocat. Odata cu pergamentul se schimba tehnologia, atunci apare cartea. Pagini legate intre ele si care formeaza un volum. Avantajele sunt clare: cartea este mult mai usor de manipulat din punct de vedere practic. Poti sa o deschizi la pagina pe care o doresti, poti sa o rasfoiesti, Ocupa un loc mai mic in biblioteca. Apar in formate si o mare parte din manuscrise apar in carti. Ne apropiem de momentul in care cartea electronica incepe sa inlocuiasca cartea ca obiect. Apare tiparul sec XV, s-au creat matrite de otel pe care le-au umplut cu plumb si au obtinut seturi de litere de acelasi fel. Se confectiona o pagina, se cerneluia se punea intr-o presa si se obtinea sute de pagini identice. Fiecare manuscris trebuia scris de mana , tehnologia mecanica a permis accesibilitatea scrisului. Se repeta acelasi fenomen la nivel diferit. Scribul este direct implicat de ceea ce el obtine. La tipar implicarea personala este extrem de mica. Intre ator si cititor apar multe paravane, medieri. Se produce o automatizare. Productia de carte si semnificatia ei se separ, devin independente. Avantajul este accesibilitatea, democratizarea, stiinta devine universala. Gazeta : sursa de informatie fundamentala a secolului XIX. NU se concepe gazetarie fara tipar. Existenta tiparului permite unor tari sa apara comunicare. Se formeaza astfel natiunile europene care nu s-ar putea forma fara existenta ziarului , a presei. Comunicarea devine abstracta, tot mai instrumentalizata. Cel care vorbeste cu cineva stie cu cine vorbeste. De exemplul oratorul stie cui i se adreseaza, unor oameni concreti, si stie cam ce gandesc si cu cat e un orator mai bun cu atat tine mai mult cont de ei. Chiar si cel care scria in epoca medievala se adresa unui cerc limitat de oameni . O carte calatorii se adresa unui public, o carte religioasa unui alt public. Exista o adresare personalizata. Unele din aceste carti au devenit bunuri publice. De prin ecolul XVII XVIII lucrurile se schimba dar odata cu tiparul (sex XIX) lucrurile se schimba complet. Odata cu televiziunea si radioul pare ca se revina la oralitate. Se revine totusi la o forma de oralitate, am zice chiar ca ceea ce se intampla este o regasire a oralitatii dar fara avantajele oralitatii. Internetul : aduce schimbari interesante: se revine partial la scris, care combina si imagini si in raport cu forma de comunicare traditionala : cartea .

Avantaje: usurinta de a accesa informatia. In cazul internetului se atenueaza distinctia dintre autor si receptor, se egalizeaza intr-o anumita masura conditia producatorului de texte si a receptorului de texte. Odata cu comunicarea scrisa se introduce de asemeni o asimetrie: doar anumiti oameni puteau citi , scrie etc. Internetul are aceasta caracteristica: asimetriei, nu schimba acest care caracter care era si in trecut. Orice mesaj isi capata imediat un raspuns, acest lucru ne aduce oarecum la stadiul initial, de comunicare libera . Anonimatul este legat de delocalizare. Cel care raspunde poate fi de oriunde. Acest lucru se leaga si de deresponsabilizare.