TRATATUL DE LA NISA Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este s conin prevederi pentru a asigura o bun

activitate instituional in momentul cand Uniunea va avea aproape 30 de membri, inscriindu-se deci in viziunea unei reforme instituionale ale crei trei axe principale sunt: componena i modul de funcionare al instituiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Minitri i consolidarea cooperrii intre instituii. Tratatul de la Nisa a fost semnat pe 26 februarie 2001 i a intrat in vigoare la 1 februarie 2003, dup ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot in parlamentul naional, fie prin referendum. principalele modificri introduse de Tratatul de la Nisa la nivel instituional. PARLAMENTUL EUROPEAN Prin Tratatul de la Nisa a fost consolidat rolul de colegislator al Parlamentului European, procedura de codecizie urmand s fie aplicat i in domeniile: lupta impotriva discriminrilor, coeziune economic i social, vize, azil, imigraie. Domeniile in care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justiie a Comunitilor Europene au fost, de asemenea, extinse. Tratatul de la Nisa asigur o baz juridic partidelor politice din statele membre prin definirea unui statut care s permit mai ales stabilirea unor reguli asupra modalitilor de finanre a acestora. A fost stabilit un numr maxim de 732 de mandate in Parlamentul European (in loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). Prin Tratatul de la Nisa, numrul locurilor in Parlamentul European s-a redus pentru unele state. De exemplu, Frana are, conform Tratatului de la Nisa, 72 de locuri in

Parlament, in timp ce inainte de intrarea in vigoare a Tratatului avea 87. CONSILIUL UNIUNII EUROPENE In cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate dou proceduri de vot: unanimitatea i majoritatea calificat. In perspectiva viitoarei extinderi, meninerea unanimitii, procedur care asigur fiecrui stat drept de veto, ar putea face s apar obstacole in luarea deciziilor. Majoritatea calificat are la baz un sistem de ponderare a voturilor in cadrul Consiliului Uniunii Europene, fiecrui stat fiindu-i atribuit un anumit numr de voturi, funcie de populaia sa. Numrul de voturi per stat pentru UE cu 27 de state membre este: Statele/ Numr de voturi in stat Germania, Frana, Italia, Marea Britanie- 29 Spania, Polonia - 27 Romania - 14 Olanda - 13 Belgia, Republica Ceh, Grecia, Ungaria, Portugalia - 12 Austria, Bulgaria, Suedia - 10 Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia, Finlanda - 7 Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Slovenia - 4 Malta - 3 TOTAL 345 Tratatul de la Nisa stabilete noi reguli ale majoritii calificate, de aplicat incepand din 2005: pentru ca o decizie s fie adoptat este necesar, pe lang o majoritate de voturi (255 din 345 pentru o Uniune cu 27 de state membre), i ca majoritatea statelor s fi votat favorabil (14 din 27). Votul in majoritate calificat a fost extins la urmtoarele domenii, in care era necesar unanimitate: coeziunea economic i social, incheierea de acorduri internaionale in domeniul proprietii intelectuale i al serviciilor, cooperarea judiciar in materie civil.

COMISIA EUROPEAN Conform Tratatului de la Nisa, incepand din 2005, in componena Comisiei Europene intr numai cate un comisar de provenien din fiecare stat membru. Atunci cand Uniunea va avea mai mult de 27 de state membre, numrul comisarilor va rmane acelai (27) i va fi instaurat un sistem de rotaie ale crui reguli vor fi stabilite de ctre Consiliu prin vot in unanimitate1. Pentru buna funcionare a Comisiei, puterile preedintelui acesteia au fost extinse. Preedintele are in atribuiile sale organizarea intern, eventualele remanieri, va putea cere demisia comisarilor. Preedintele este desemnat de ctre Consiliul Uniunii Europene, prin vot in majoritate calificat. CURTEA DE JUSTIIE A COMUNITILOR EUROPENE Pentru o mai bun funcionare a Curii de Justiie i pentru scurtarea termenelor de judecat, Tratatul de la Nisa prevede unele modificri in ceea ce privete competenele Curii de Justiie i cele ale Tribunalului de Prim Instan. Curtea de Justiie, avand cate un membru din fiecare stat UE, se poate reuni in plen sau in camer lrgit. Prin Tratatul de la Nisa, aciunile directe pot fi depuse numai la Tribunalul de Prim Instan, care va avea competen i asupra unor anumite aciuni pentru pronunarea unei hotrari preliminare asupra validitii unui act comunitar. CURTEA DE CONTURI EUROPEAN, COMITETUL ECONOMIC I SOCIAL I COMITETUL REGIUNILOR Tratatul de la Nisa prevede c fiecare stat membru are cate un reprezentant in Curtea de Conturi, numit de Consiliu prin vot in majoritate calificat. In ceea ce privete Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor, a fost stabilit un numr maxim de 350 de membri. Conform prevederilor Tratatului, Comitetul Economic i Social este reprezentantul organismelor

economice i sociale din societatea civil. Membrii Comitetului Regiunilor trebuie s aib un mandat electoral in colectivitatea pe care o reprezint. VALORI DEMOCRATICE Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a valorilor democratice. Consiliul Uniunii Europene, statuand cu o majoritate de 4/5 i dup consultarea Parlamentului European, poate adresa o recomandare unui stat pe al crui teritoriu s-a constatat existena riscului de violare a drepturilor fundamentale. Declaraia privind viitorului Europei, anex a Tratatului de la Nisa, cuprinde prevederi asupra statutului Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care nu este incorporat in Tratat.