Primele informatii despre profesor si rolul sau corespund epocii de organizare s i institutionalizare a activitatii de educare a tinerelor gene ratii

ce are loc in oranduirea sclavagista. Sub forma de consideratii si reflectii asupra necesit atii si importantei educatiei, o parte din ele se refera si la pregatirea intele ctuala, la tinuta morala si la priceperea educatorului de a-si desfasura activit atea pe baza cunoasterii copiilor. Reluate de pedagogia Renasterii si, mai apoi, de cea a epocii moder ne , aceste preocupari, vor cunoaste o dezvoltare ampla in secolul al XIX-lea, cand numerosi pedagogi progresisti ca J. H. Pestalozzi, F.A. Diesterweg, K.D. Usinski s.a.,au elaborat materiale valoroase cu privire la personalitatea educatorului insistand,mai cu seama, asupra calitatilor necesare acestuia, atat in efectuarea activitatilor din scoala, cat si a celor desfasura te in vederea ridicarii culturale a comunitatii. In zilele noastre, problema profesorului cunoaste doua orientari prin cipale, un a traditionalista, iar alta angajata. Privit de pe pozitiile orientarii traditionaliste, rolul profesorului este de a pastra cunostintele si a le transmite generatiilor tinere. Cu alte cuvinte, prof esorul apare ca un mijlocitor menit a strabate spatiul spiri tual dintre generat ii pe acelasi drum batatorit, condamnat a ramane,in acest fel,impreuna cu cei pe care ii educa,intr-o stare continua de pre caritate culturala si de cunoastere. In opozitie cu aceasta,orientarea angajata vede in profesor un agent social dina mic, participant activ si responsabil nu numai la viata scolii, ci si la cea a c omunitatii sociale din care face parte, contribuind prin munca sa la toate prefa cerile ce au loc in ea. Din datele existente rezulta ca aceasta orientare se imp une azi, tot mai insistent, pentru toate popoarele atente la viitorul lor. Definita ca institutie destinata a realiza instruirea si educarea tinere lor gen eratii, scoala, functionalitatea ei, presupune conlucrarea a numerosi factori, p rintre care, in prim plan,se situeaza cuplul profesor elev, ce reprezinta, la dr ept vorbind,insasi schema simplificata a ceea ce, in esenta, constituie caracter istica fundamentala a procesului instructiv-educativ.Aceasta indica direct atat pozitia pe care o ocupa profesorul in invatamant cat si perspectiva rolului si a sarcinilor ce-i revin, relevand, totodata, insemnatatea functiei sale sociale.T ocmai datorita acestei situatii, problemei personalitatii profesorului,statutulu i sau social, ii sunt consacrate numeroase studii si lucrari atat in tara cat si peste hotare. De remarcat ca,intr-un fel sau altul,fiecare din ele se refera la cerintele si calitatile pe care le solicita profesiunea de pro fesor,unele din ele indicand si o seama de cai si mijloace prin care se propune sa se actioneze in vederea modelarii educatorilor, chiar si a celor ce se afla deja in functiune . Factor hotarator prin pozitia pe care o ocupa in sistemul muncii edu cative, pro fesorul se dovedeste tot astfel si in ce priveste activitatea pe care o desfasoa ra, dat fiind ca el indeplineste dublu rol : - de con ducator al procesului inst ructiv-educativ, la obiectul ce preda, si de executor al lui. Din aceasta situat ie rezulta ca, atat nivelul in care satisface sau nu satisface cerintele profesi unii, cat si calitatile si defectele profesorului, nu pot fi altfel apreciate de cat numai in raport de rezultatele pe care le obtine in mod concret in activitat ea sa cu ele vii la clasa, precum si in afara clasei si a scolii. Dar, intrucat profesorul este situat intr-un sistem de relatii ce depa sesc inci nta scolii incluzand parintii elevilor, si, in general, membrii grupului social in mijlocul caruia traieste si munceste, el este obligat sa raspunda si solicita rilor acestora, adesea, trebuind sa vina chiar in intampinarea lor. Acest fapt sporind complexitatea activitatii lui va duce la ac centuarea ponderii rolului sau,in general,ca urmare a cre sterii gradului respon sabilitatii sale sociale. Profesiunea de educator,exercitarea ei,solicita din partea celor care o practica sa raspunda la cerinte de baza, printre care mentionam: pregatire temeinica de specialitate, pregatirea psihopedagogica corespunzatoare, precum si priceperi si deprinderi de munca peda gogica,tact pedagogic si maiestrie pedagogica,bogat or izont cultural. Cunoasterea precisa a scopului, claritatea si puterea lui mobilizatoa re, stimul

ativa si selectiva, in acelasi timp, trebuie sa-l conduca pe profesor, in mod ne abatut, la eforturi sustinute si continue de perfe ctionare, si autoperfectionar e a intregii sale activitati in vederea realizarii scopului educativ. Pregatirea temeinica de specialitate, constituie o cerinta a carei satisfacere a sigura afirmarea pozitiva a personalitatii profesorului in realizarea sarcinii d e a inarma pe elevi cu un sistem de cunostinte trainice din domeniul specialitat ii lui, si de a le forma priceperi si deprinderi de munca si de a folosi intelig ent continutul lectiilor in sco pul modelarii personalitatii elevilor nu numai p e latura intelectuala ci si morala, estetica, fizica, si tehnico- pedagogica, co nform cu situatia data. Aceasta activitate, desfasurata zi cu zi in mod sistemat ic, perse verent si pasionant de catre profesor, determina atat dezvoltarea ca p acitatilor psihice ale copiilor : inteligenta, memoria, imaginatia etc. cat si f ormarea a o seama de trasaturi morale, si chiar fizice, precum si aparitia si co nsolidarea unui stil propriu de munca, favorizand astfel dezvoltarea personalita tii celor ce lucreaza. Pregatirea temeinica de specialitate a profesorului contribuie cel mai mult la i nstituirea prestigiului sau real in fata clasei, la consolidarea pozitiei lui de lider ,situatie ce sporeste uimitor posibilitatea sa de influentare cu urmari p ozitive in realizarea sarcinilor de instruire si educare, de afirmare a potentia lului colectivitatii de elevi. Pregatirea psihopedagogica, formarea unor priceperi, deprinderi si obisnuinte de munca pedagogica, tactul si maiestria pedagogica, con stituie un ansamblu de ce rinte fara de care nu se poate concepe nici un fel de munca educativa de calitat e.Dar nu-i mai putin adevarat, ca, in lipsa pregatirii de specialitate,prezenta acestui ansamblu de cerinte devine practic inutil. In esenta, aceste preferinte obliga profesorul, indiferent de speciali tate, sa studieze si sa se familiarizeze cu problemele generale ale pe dagogiei, cu cele ale didacticii si teoriei educatiei, cu metodica de specialitate, cu psihologia copilului, psihopedagogia, igiena scolara si alte obiecte inrudite cu pedagogia, urmand ca apoi utilizand cunostin tele dobandite sa desfasoare o activitate pra ctica complexa ce prin eforturi continui il conduce spre ceea ce se cheama maies trie pedago gica, expresie concreta a armonizarii la nivel optim a teoriei educa tiei cu tactul pedagogic, cu priceperile si deprinderile pedagogice de a organiz a si desfasura in asa fel activitatea instructiv-educativa incat sa se asigure o btinerea celor mai bune rezultate. Prezenta unui orizont cultural bogat in pregatirea profesorului, con stituie, ce rinta a carei implinire ii asigura deschidere spre afirmare ce, fie ca vine in i ntampinarea unor cerinte sau a unor nebanuite intreba ri,fie ca reprezinta raspu nsuri la probleme diverse pe care le incearca curiozitatea sau necesitatea unei rezolvari competente si imediate, da atmosferei clasei o deosebita vivacitate ca re se instituie dupa legile osmozei spirituale dincolo de fata obligatiei rigide . Calitatile profesorului Apartinatoare structurii psihice a personalitatii,sub forma dispozitiilor care s e dezvolta in conditii adecvate de educatie si mediu, calitatile necesare exerci tarii, in bune conditii,a pofesiunii de educator,se expri ma sub forma unor atri bute proprii intelectului, afectivitatii si vointei. a) Calitati intelectuale -inteligenta, care sa-l tina pe profesor intr-o comuniune continua cu clasa; -gandire vioaie,inventiva, si,in acelasi timp ordonata si patrunzatoa re, analit ica si sintetica,clara si sistematica,care sa permita o anumita facilitare in or donarea logica a ideilor si sa serveasca,in toate ocaziile claritatea formularil or; -memorie mobila avand serioase posibilitati de corelare intre datele obiectului de specialitate si cele oferite de alte discipline; -spirit de observatie si atentie distributiva care asigura educatorului posibili tatea de a supraveghea clasa, de a o indruma si conduce,si,in acelasi timp,de a se autocontrola in toate etapele desfasurarii activita tii indiferent de impreju rarile sau locul unde se petrece. -imaginatie bogata capabila sa antreneze eficient potentialul spiritu al al elev ilor; si un limbaj bogat,format printr-o lectura sustinuta a unui material varia

t si reprezentativ din diverse domenii. b) Calitati moral - afective Lucrarile ce abordeaza problema personalitatii profesorului, in gene ral, sunt u nanime in a recunoaste ca practica invatamantului solicita educatorului ca in re latiile lui cu elevii, a caror psihologie ii este cuno scuta sa instituie, pastr and distanta cuvenita, un climat de munca dominat de calm si voiosie. Cald si bi nevoitor, profesorul trebuie sa lucreze de asa maniera incat sa asigure in relat iile sale cu elevii o atmosfera sincera si deschisa, generatoare de incredere re ciproca, adevarata sursa de optimism si generozitate. Un astfel de mod de a fi si a proceda al profesorului se inscrie in continutul a ceea ce se cheama vocatia pedagogului , vocatie care decurge,cum arata pedagogu l francez R.Hubert, din dragostea pentru copii inteleasa ca o nevoie de a te dar ui fiintei lor slabe deschisa tutu ror influientelor,ajutandu-le sa se realizeze atat pentru ei cat si pentru societate. Reflectare a dragostei pentru profesiunea de educator pe care si-a ales-o, aprop ierea de elevi da posibilitatea profesorului sa patrunda lumea lor launtrica si sa descifreze simptomele starilor sufletesti ale acestora, pe de o parte, iar pe de alta, sa organizeze astfel activitatea pentru ei incat sa poata sa-si afirme intreg potentialul de care dispun dand la iveala inclinatii, aptitudini si tale nte, servind, prin aceasta, optimizarea intregului curs al procesului instructiv -educativ din scoala in care lucreaza. c)Calitatile moral -; volitive -fermitatea si energia cu care actioneaza, pe multiple planuri,pentru realizarea sarcinilor utilizand intreaga sa capacitate de munca si toate mijloacele pe car e le are la indemana; -rabdarea, perseverenta, darzenia si intransigenta in indeplinirea sarcinilor si in toate relatiile ce decurg din pozitia pe care o ocupa in procesul instructiv -; educativ, din rolul sau; -tactul si stapanirea de sine, care ajuta profesorului sa treaca cu succes exame nul starilor tensionale care ar putea sa duca la situatii conflictuale insotite de explozii verbale de tipul apostrofarilor, amenin tarilor si chiar a prolifera rii unor expresii jignitoare ce nu numai ca nu-i aduc nici un ascendent asupra c lasei, ci, dimpotriva, o diminuare a prestigiului, dar, in mod obisnuit se solde aza si cu grave repercusiuni asupra invataturii si a disciplinei; -curajul unor intreprinderi indraznete pe planul introducerii noului in activita tea sa, fie in domeniul metodologiei, fie chiar si in cel al conti nutului daca este posibil; -vointa insotita de consecventa si de simtul masurii exprimat printr-o conduita echilibrata etc. Se intelege ca toate aceste calitati de vointa si trasaturi pozitive morale de c aracter, se dezvolta, ca si in celelalte atribute ale persona litatii profesorul ui, in activitatea de fiecare zi si in lupta cu inertia si cu alte obstacole ce survin, fie de natura subiectiva, fie obiectiva. A organiza si a conduce intreaga activitate pe care o desfasoara profesorul cu e levii de la nivelul cerintelor si a calitatilor mentionate,si a cultiva la ei se ntimentele si virtutiile cele mai alese inseamna a des chide cale libera potenti alului creator al elevilor, sporind increderea in fortele lor, modelandu-i in de sciplina severa, eficienta a muncii,adeva rata scoala a formarii la elevi a tras aturilor de vointa si de caracter. Rolul sociocultural al profesorului Profesorul desfasuradu-si activitatea intr-o anumita realitate sociala dobandest e statut de cetatean al comunitatii respective, relatie din care decurg drepturi si datorii. In aceasta situatie de integrare organi ca in comunitate, profesoru l nu mai poate sa-si limiteze activitatea doar la munca instructiv -; educativa pe care o desfasoara la clasa si in scoala, ci are obligatia morala sa participe cu pricepere si entuzia sm la toate actiunile menite sa asigure inaintarea soci etatii din care face parte pe calea progresului material si cultural. Prin aceas ta profe sorul continua o veche si valoroasa traditie a slujitorilor scolii roma ne sti, iar pe de alta parte raspunde rolului sau de agent transformator constie nt si dinamic aducandu-si contributia la ridicarea continua a conditiei umane a membriilor societatii careia ii apartine.

Toate cerintele si calitatile care se imbina in personalitatea profeso rului pot fi privite numai ca un tot unitar ale carui componente stau intr-un raport de i nterconditionare, reprezentand clar dominantele de personalitate, care variaza d e la caz la caz, in functie de diferentierile determinate de potentialul eredita r, de mediu si de educatie. Toate cerintele si calitatile la care ne-am referit trebuie examinate in dinamic a lor, dar nu trebiue rupte din situatia profesorului de mem bru al unei anumite comunitati sociale,care isi are particularitatile sale deosebite de cele ale al tora. Modul particular de manifestare al personalitatii fiecaruia dintre profesori, ca expresie a gradului de satisfacere a cerintelor si de afirmare a calitatilor, c onstituie variabila dependenta ce introduce in viata scolii variatia, placutul s i interesantul. Privita prin optica prin care profesorul a reusit sa-i transforme pe elevi in pu rtatori ai unui sistem de cunostinte despre lume,ai unui cod de norme morale,pri ceperi si deprinderi de munca fizica si intelectua la,cu gustul pentru comorile culturii,gata sa contribuie la emanciparea reala a societatii, personalitatea lu i dobandeste valoare deosebita, nu atat prin ceea ce reprezinta el ca individ, c i prin ceea ce a realizat si realizeaza pentru altii. Dirigintele Practica educativa indelungata a demonstrat necesitatea de a incredinta unui dir iginte o intreaga activitate de coordonare a tuturor influentelor educative ce s e exercita asupra unei clase. Dirigintele este un nembru al colectivului pedagog ic, desemnat in aceasta fun ctie dupa anumite criterii : o vasta experienta educ ativa, o evidenta autoritate morala si profesionala, activitate de predare la cl asa respectiva etc. El este numit de catre director si raspunde in fata con duce rii de intreaga activitate educativa a clasei ce i s-a incredintat. Functia de diriginte a devenit necesara, incepand cu clasa a v -; a, datorita fa ptului ca : - de la aceasta clasa inceteaza activitatea invatatorului, ca singurul conducato r al vietii clasei,iar munca educativa este luata de profesori. - planul de invatamant nu contine activitati sau obiecte de invata mat care sa p ermita elevilor sa puna si sa-si rezolve si anumite probleme educative (sau de a lt gen) personale. -varietatea influentelor si complexitatea problemelor educative pre tind un coor donator si indrumator, un specialist care sa imbratiseze si sa conduca intreaga opera de formare a personalitatii elevilor. - se impune realizarea unor cerinte si actiuni unitare care sa duca, in decursul scolaritatii la atingerea obiectivelor urmarite. Dirigintele reprezinta un model de conduita pentru elevi, demn de a fi urmat in activitatea si viata lor ulterioara. Fara a prelua sau a se suprapune sarcinilor celorlalti profesori, dirigintele are totusi functii specifice si complementare fata de toti ceilalti. El este pentru clasa sa ceea ce este directorul pentru s coala : organizatorul, indrumatorul si coordonatorul intregii activitati instruc tiv -; educative si a vietii colecti vului de care raspunde. Raspunderile sale fiind atat de mari el trebuie sa aiba un profil mo ral deosebi t si sa dispuna de alese calitati psihice si pedagogice. Ca principal educator a l clasei el orienteaza intreaga activitate a acesteia in asa fel, incat sarcinil e scolii sa fie realizate cu succes. In calitatea pe care o are el trebuie sa fi e permanent preocupat de sistematizarea adancirea si sporirea eficientei influen telor exercitate de toti factorii educativi (profesori, familie, mass -; media ) asupra elevilor. Obiectivele muncii dirigintelui a)educarea elevilor, ca problema centrala a activitatii sale. Orga nizarea si in drumarea vietii colectivului reprezinta nu numai o sarcina, ci si o conditie ese ntiala a succesului muncii educative. De felul in care dirigintele stie sa sudez

e colectivul, sa-l antreneze in realizarea unor perspective atragatoare, sa stab ileasca relatii de apropiere si de sprijin reciproc intre el si clasa, sa-l inte greze in colectivul scolar, sa-l mobilizeze si sa-i insufle entuziasmul unei mun ci creatoare depinde reusita sa. Indrumarea si educarea colectivului presupune nu numai cunoaste rea temeinica a particularitatilor de viata ale acestuia, a legilor psiholo giei de grup,ci si a modului in care se constituie si functioneaza micro grupele, a influientei lor asupra grupului,a legilor dupa care liderii sunt alesi si urmati etc. Cunoastere a microstructurii grupurilor, patrunde rea in intimitatea relatiilor existente i ntre membrii ei, dialogul permane nt cu clasa sunt conditii ale succesului in ac tivitatea cu toate categoriile de elevi. b) cunoasterea psihologiei clasei, a pa rticularitatior de varsta ale elevilor, studierea profilului spiritual al fiecar ui elev in parte, a aptitudi nilor si trasaturilor sale morale etc. constituie o sarcina si o conditie,in acelasi timp, a organizarii rationale a intregii activ itati instructiv - edu cative a clasei. Dirigintele este veriga intermediara int re elev si profe sori, pe de o parte, intre acesta si familie, pe de alta parte. El este cel care concentand si sistematizand datele despre fiecare elev le ofer a celor interesati, utilizandu-le in acelasi timp in scopul influentarii poziti ve a dezvoltarii fiecarui elev. Fara a se transforma in biograful elevilor el se ingrijeste ca treptat imaginea despre fiecare elev, despre per spectivele sale de dezvoltare, despre tinuta sa morala sa devina cat mai completa si mai reala. c)asigurarea succesului la invatatura al tuturor elevilor, mobilizarea lor pentr u ridicarea continua a performantelor, urmarirea progresului pe care il face fie care elev si sprijinirea reusitei sale, la toate obiecte le si activitatile.In c onditiile in care lupta impotriva abandonului scolar are un caracter social si n ational, la toate nivelele invatamantului, diri gintele trebuie sa contribuie la prevenirea unor asfel de situatii. d) organizarea si sprijinirea activitatii ex trascolare si a timpului liber al elevilor, trebuie sa-l preocupe pe diriginte d eoarece aceste activita ti vin sa completeze si sa consolideze pregatirea primit a in scoala.Cat priveste organizarea timpului liber, dirigintele va urmari nu nu mai initierea elevilor in folosirea rationala a acestuia pentru invatatura ci si organizarea unor activitati (excursii, tabere etc.) dorite de elevi care au rol de refacere, dar si de stabilire a unei relatii de apropiere intre el si clasa. e) coordonarea si indrumarea muncii tuturor factorilor care actionea za asupra clasei sale (profesori, familie etc.) este o alta obligatie a diri gintelui. Ori entand ansamblul influentelor exercitate asupra clasei spre realizarea acelorasi obiective, dandu-le o directie unica si asigu randu-le un caracter unitar,conve rgent si activ, dirigintele este factorul polarizator al acestora. Cunoscand spe cificul activitatii fiecarui factor, avand imaginea clara a ceea ce trebuie sa s e realizeze, si dispunand de experienta necesara pentru a-i mobiliza intr-o acti une eficienta el va spori sansele de succes ale activitatii didactico -; educati ve. f) impreuna cu ceilalti profesori ai clasei sale el va organiza si indru ma actiunea de orientare scolara si profesionala a elevilor. Pregatirea elevilor pe ntru a-si putea alege in mod constient si independent tipul de studii sau profes iunea viitoare reprezinta o actiune complexa si de lunga durata, la realizarea c areia se cer antrenati mai multi factori. Actiunea de orientare scolara si profesionala reprezinta un indiciu al trainicie i sistemului de invatamant si o forma de finalizare a pregatirii tineretului pen tru viata. Metodica activitatii dirigintelui Activitatea dirigintelui este foarte complexa si de mare responsabili tate, pret inzand un inalt grad de organizare si planificare, el trebuind sa cuprinda in ra za sa de actiune toate laturile dezvoltarii personalita tii elevilor ( fizica, i ntelectuala, morala etc.). El trebuie sa utilizeze un ansamblu de metode si proc edee didactico -; educative , generale si speciale, prin care sa le formeze elev ilor priceperi si deprinderi de munca independenta, dandu-le incredere in fortel e proprii, ajutandu-i in toate problemele care le au. Aceste lucruri se pot realiza prin : convorbirile cu elevii si cu profeso rii ca re predau la clasa respectiva, analiza rezultatelor la invatatura si a celor din activitatiile extrascolare, chestionare, asistentele la lectii, contactul perma

nent cu familiile elevilor, excursii si vizite, organizarea unor intalniri cu re prezentanti ai diferitelor profesiuni, organizarea unor schimburi de experienta intre elevii clasei pe diferite teme (studiul individual, folosirea timpului lib er etc.), organizarea unor dezbateri, concursuri etc. Din toate posibilitatile dirigintele trebuie sa aleaga pe acelea care corespund mai bine obiectivelor urmarite, particularitatilor de viata ale clasei, natura a ctivitatii desfasurate etc., in asa fel incat ele sa dea muncii sale o nota acti va si creatoare.De asemenea, el va tine seama si de faptul ca actiuni asemanatoa re cu clasa pot organiza si alti pro fesori de specialitate si de aceea va urmar i sa evite paralelismul, supraincarcarea si sa dea o nota de varietate actiunilo r respective. Un rol deosebit in ansamblul activitatii dirigintelui il ocupa ora de dirigintie , care prin functiile si caracterul ei organizat si sistematic, ii permite dirig intelui un contact mai consistent si o urmarire periodica a progreselor obtinute de colectivul clasei. Prin continutul orelor de dirigintie, prin metodica acest ora si prin legatura lor cu restul activitati lor desfasurate de diriginte, aces ta poate tine un permanent contact cu clasa. Ora de dirigintie poate avea un continut variat, care sa acopere in linii genera le aproape toate sarcinile educatiei (morale, intelectuale, estetice, orientare profesionala etc.).Temele adecvate nivelului de dezvoltare al elevilor si partic ularitatile de viata ale clasei, stabilite uneori cu consultarea clasei, pot pri lejui dezbaterea unor teme fundamentale ale societatii. Metodica desfasurarii acestor ore poate fi de asemenea foarte va riata, incepand cu expuneri si explicatii stiintifice si sfarsind cu demon stratii practice sau cu utilizarea unor mijloace audio-;vizuale moderne. Metodele didactice, in spec ial cele ale educatiei morale (convorbirea etica, exemplificarea) sunt folosite deopotriva. Caracterul activ al acestor ore este obtinut prin utilizarea dialogu lui, al dezbaterilor, al intalnirilor, referatelor, al analizelor de cazuri, al analizei muncii etc., care dau orelor de dirigintie o nota antrenanta, diferita de cea a lectiilor obisnuite. Fara a avea o structura rigida ora de dirigintie se desfasoara in linii generale dupa urmatorul plan : pregatirea psihologica a clasei si anuntarea subiectului orei, analiza cu ajutorul elevilor a exemplelor, a materialului faptic, a situat iei concrete etc.,generalizarea, raportarea si aplicarea concluziilor la situati a clasei sau a elevilor si recomandari sfaturi, sugestii pentru traducerea in pr actica a invatamintelor extrase. Ora de dirigentie este un punct de convergenta a intregii acti vitati comune a dirigintelui cu clasa si ea poate fi continuata, largita si consolidata prin activitatile din afara clasei, organizate si condus e de diriginte sau de catre un alt factor educativ. De exemplu, o excursie poate avea obiective complexe : instructiv educative, de orientare scolara si profesionala etc. Rolul dirigintelui este deosebit de impor tant chiar daca nu el este initiatorul si organiza torul acesteia, ajutand la st abilirea obiectivelor complexe ce pot fi urmarite, contribuind la pregatirea ei, integrand-o in planul sau de munca, ajutand la valorificarea rezultatelor ei. P articipand la excursie dirigintele va urmari imbogatirea si si precizarea cunost intelor(informa tiilor) sale despre elevi, cunoasterea microgrupurilor si a lide rilor, gra dul de disciplina, informatiile elevilor in diferite domenii, interes ele lor, orientarea scolara si profesionala, efectele produse asupra elevilor de diverse evenimente sau intamplari petrecute, colaborarea cu ceilalti profesori, modul in care pot fi elevii atrasi in organizarea unor astfel de manifestari et c.Prin urmare, o astfel de actiune ii permite sa faca si sa cunoasca mai mult de spre elevii sai decat multe lectii sau activitati. In cazul convorbirilor cu clasa folosind informatiile cu pricepere si dand acest ora un caracter sistematic, de apropiere si incredere reciproca, dirigintele poa te exercita prin intermediul lor o influenta pozitiva, continua asupra activitat ii clasei. El poate cunoaste opinia clasei, o poate influenta, poate solicita aj utorul clasei, sugestii, initiati ve etc., poate mobiliza colectivul si poate cr ea o atmosfera de lucru si entuziasm, de calm si optimism, un climat propice for marii trasaturilor morale ale fiecarui elev. Un dialog permanent cu clasa reprez inta un puternic instrument formativ , daca dirigintele stie sa sa-i exploateze

toate resursele de care dispune aceasta metoda.In calitate de prieten si indruma tor al elevilor, dirigintele devine un modelator perseverent si priceput al pers onalitatii fiecarui elev numai daca stie sa dea fiecarei actiuni si fiecarei met ode nota sa specifica, personala si creatoare, sporind in felul acesta succesele si bucuriile elevilor sai. O atentie speciala trebuie sa acorde dirigintele calitatii actiunilor pe care le intreprinde, pregatirii si evaluarii acestora. Combaterea formalismului, a rigi ditatii, a sablonului si a rutinei sunt cerinte esentiale si permanente ale acti vitatii dirigintelui.Factorului afectiv i se va rezerva un loc deosebit in cadru l relatiilor profesor -;elev,deoarece adeseori acesta e cel care conditioneaza s uccesul actiunilor intreprinse cu clasa. Eficienta muncii dirigintelui depinde intre altele si de respectarea unor cerint e pedagogice generale cum sunt : a) alegerea, pregatirea si organizarea unor act iuni variate si intere sante la nivelul clasei respective; b) stabilirea unor ob iective clare,cuprinzatoare si realizabile,precum si adecvarea actiunilor intrep rinse in mod planificat; c) imbinarea actiunilor colective cu cele individuale s i folosirea unor metode si procedee variate, active si eficiente; d) mobilizarea tuturor factorilor educativi care lucreaza cu clasa si asigurarea unei conlucra ri sistematice si rodnice a acestora pe tot parcursul anilor, realizandu-se o ac tiune unitara si coordonata; e) evaluarea sistematica a rezultatelor obtinute si transformarea acestora in puncte de sprijin ale actiunilor viitoare; f) asigura rea unui dialog permanent cu clasa si crearea unui climat favorabil oricarei act iuni educative; Sistemul muncii dirigintelui cuprinde principalele coordonate ale activitatii in structiv -; educative utilizabile la clasa respectiva. El face parte din sistemu l actiunilor educative intreprinse in scoala in vederea pregatirii tinerei gener atii pentru munca si o viata activa, adaptand si concretizand obiectivele genera le la nivelul si particulari tatile fiecarei clase de care raspunde dirigintele. Dificultatea, dar si meritul dirigintelui consta in a sti sa organizeze activit atea tuturor factorilor intr-o actiune convergenta si sistematica, potrivit unui plan elaborat cu multa grija, pentru a realiza tot ceea ce si-a propus. Dand un sens creator activitatii sale dirigintele se va folosi de orice prilej a parut in viata scolii prin care ar putea accentua si consolida influentele pozit ive exercitate asupra clasei pe care o conduce. El va recurge la o serie de inst rumente verificate si eficiente de natura sa sporeasca valoarea formativa a acti unilor intreprinse: discutii,dezbate ri, chestionare, compuneri etc., si in spec ial se va folosi de unele documente de natura sa-i usureze si sistematizeze munc a : caietul dirigintelui, fise psiho -; pedagogice de cunoastere si caracterizar e a elevilor, planificari ale actiunilor educative etc. Fara a face din acestea un scop in sine el va avea grija ca ele sa-i ajute sa-si concre tizeze rezultate le actiunilor si sa poata oferi colegilor, si in special profesorilor care preda u la clasa sa, un ajutor efectiv in perfectiona rea muncii educative cu elevii. Rezulta asadar ca numai pe baza unui plan de perspectiva urmarit si realizat met odic dirigintele va putea deveni principalul educator si modeltor al personalita tii elevilor ce i-au fost incredintati. Bibliografie: 1) A. Dancsuly, D. Salade, M. Ionescu -; Pedagogia,curs, partea I, lito. U.B.B. Cluj-Napoca, 1974; 2) A. Dancsuly, D. Salade, M. Ionescu -; Pedagogia, curs,partea II, lito. U.B.B. Cluj-Napoca, 1975; 3) I. Cerghit -; Metode de invatamant, Editura didactica si pedagogica, Bucurest i, 1976; 4) I. Holban -; Orientarea scolara, Editura Junimea, 1975; 5) M. Cristea -; Sistemul educational si personalitatea, Editura didactica si pe dagogica, Bucuresti, 1994; 6) I. Neacsu -; Metode si tehnici de invatare eficienta, Editura militara, Bucur esti, 1990;