INTRODUCERE IN STUDIUL INFORMATICII

Informatica reprezint un complex de discipline prin care se asigur prelucrarea rational a informatiilor prin intermediul masinilor de calcul automate calculatoare. Astzi informatica cuprinde nou discipline si anume:
Arhitectura calculatoarelor studiaz modul n care sunt organizate anumite componente hardware si modul lor de conectare n vederea obtinerii unui sistem eficient. Sisteme de operare - studiaz modul n care trebuie s fie organizate programele ce controleaz si coordoneaz toate operatiile din sistemul de calcul. Algoritmi si structuri de date studiaz metodele prin care se pot obtine aplicatii care s prelucreze diferite clase de informatii, modul n care vor fi reprezentate informatiile care vor fi prelucrate si metodele de optimizare a pasilor necesari pentru realizarea aplicatiilor. Limbaje de programare studiaz notatiile (limbajele) prin care vor fi reprezentate algoritmii si structurile de date, astfel nct aplicatia s poat fi prelucrat. Aceste limbaje sunt apropiate de limbajul natural (uman) si pot fi usor traduse n secvente de comenzi pe care s le nteleag calculatorul. Ingineria programrii studiaz metodele prin care poate fi automatizat activitatea de proiectare a aplicatiilor, de prelucrare a informatiilor, astfel nct s se obtin programe corecte, eficiente, fr erori si usor de exploatat. Calcule numerice si simbolice studiaz descrierea fenomenelor din lumea real prin intermediul fenomenelor matematice,care pot fi manipulate algebric, astfel nct s se obtin modele matematice, usor de descris prin algoritmi. Modelele matematice permit descrierea si reprezentarea n sistemul de calcul a fenomenelor complexe: curentii marini, traiectoriilor satelitilor si planetelor, zborul avioanelor.

Sisteme de gestiune a bazelor de date studiaz modul n care pot fi organizate cantitati mari de date ce nu necesit prelucrarea prin calculi matematice complexe. Este cazul informatiilor prelucrate n procesele economico-sociale, n ntreprinderi, n administratie. Inteligent artificial studiaz modul prin care pot fi automatizate aplicatiile pe care omul le realizeaz prin metode inteligente, care sunt dificil de descris si de caracterizat cu ajutorul algoritmilor cum sunt: ntelegerea unui limbaj, crearea de noi teorii matematice, mutarea pieselor la jocul de sah, etc. Animatie si robotic studiaz metodele prin care pot fi generate si prelucrate imaginile si modul n care se poate rspunde unei situatii din exterior prin actionarea unui robot.

Informatia este un mesaj obiectiv care elimin nedeterminarea n legtur cu realizarea unui anumit eveniment. Unitatea de msur folosit pentru msurarea cantitatii de informatie este informatia elementar. Informatia elementar reprezint forma cea mai simpl sub care se gseste sau poate fi conceput informatia.
Msura informatiei elementare este bitul. Bitii se grupeaz cte 8 si formeaz 1byte 1 octet 8 biti. Octetul sau byte-ul reprezint unitatea de msur a informatiei. Multiplii octetului sunt: _ 1 Kbyte = 1 Koctet = 210 Octeti = 1024 Octeti _ 1 Moctet = 210 Kocteti = 1024 Kocteti = 220 Octeti _ 1 Goctet = 210 Mocteti = 220 Kocteti = 230 Octeti

Calculatorul reprezint automat informatia.

masin

care

prelucreaz

Calculatorului trebuie s i se furnizeze datele de intrare si programul de prelucrare pe baza crora furnizeaz datele de iesire.

Calculatorul este alctuit din dou componente: Hardware partea materiala echipamente fizice. Software partea logic programe si date.

Componenta hardware a unui calculator este format din echipamentele fizice n care circuitele electronice asigur prelucrarea automat a informatiei din echipamentele ce asigur comunicarea dintre om si masin. Componenta hardware trebuie s asigure urmtoarele functii: functia de memorare, functiade comand si control, functia de prelucrare, functia de intrare-iesire. Componenta software a calculatorului este format din programele destinate s asigure conducerea si controlul procesului de prelucrare, precum si efectuarea unor lucrri curente.

Programul reprezint o colectie organizat de comenzi ce se dau calculatorului. Aceste comenzi se numesc instructiuni.
Instructiunile sunt codificate n binar si sunt tratate de ctre unitatea de comand si control. n instructiune nu se precizeaz operanzii ci adresele de memorie unde se gsesc operanzii. Softwareul contine dou mari componente: sisteme de operare si programele de aplicatie. Sistemul de operare operating system software de baz este format din programele care ajut calculatorul s lucreze n general, superviznd ntreaga activitate. El asigur legtura ntre componentele logice si fizice ale calculatorului. Programele de aplicatie application programs sunt multimi organizate de instructiuni care se dau calculatorului pentru a efectua anumite operatii specifice unei aplicaii dorite de utilizator. Programele de aplicatie sunt scrise de ctre programatori la cererea utilizatorilor si codific ntr-un limbaj de programare algoritmul de rezolvare al unei probleme.

Calculatorul personal Personal Computer PC provine de la numele dat de firma IBM primului microcalculator construit n 1981 pe baza microprocesorului Intel 8088.Microcalculatorul construit de IBM pe baza microprocesorului Intel 8088 oferea avantajul unui sistem deschis, pe care utilizatorul si-l putea reconfigure usor adugnd noi placi n interiorul calculatorului. Structura IBM a devenit un standard industrial. Pe baza acestuia s-a dezvoltat un software standard. Privind un microcalculator se observ trei prti componente: o cutie numit unitate de sistem system unit, tastatura keyboard,ecranul display. Aceste componente se vd din exteriorul calculatorului. Dac desfacem unitatea de sistem se observ o constructie modular. Partea cea mai important este placa de baz system board mother board. Ea contine circuitele electronice cele mai importante: microprocesorul, circuitul de ceas tact clock care stabileste ritmul de lucru al calculatorului, blocurile de memorie RAM, memoria ROM. Lng placa de baz se gseste sursa de alimentare power suply care asigur alimentarea cu tensiune a tuturor componentelor calculatorului. Unittile de discuri sunt singurele componente de natur mecanic. Pe placa de baz se gsesc conectorii la magistral bus connectors prin intermediul crora se leag opional la placa de baz, plcile adaptoare sau interfetele pentru imprimant, modem, monitor, unitti de discuri. Dac aceste unitti adaptoare ar fi plasate pe placa de baz, ar trebui definite conexiunile pe plac. Sistemul ar avea o flexibilitate redus si ar fi un sistem nchis. Aceast problem a fost rezolvat prin intermediul magistralei bus, care reprezint un canal de comunicatie ntre plcile din calculator. Magistrala este format dintr-un mnunchi de trasee de cupru, prin care circul informatia sub forma unor impulsuri electrice care corespund cifrelor binare 0 si 1. Plcile adaptoare sunt introduse n sloturi. Sloturile sunt conectoare aflate n legtur cu magistrala si comunic cu microprocesorul. Cele maiimportante plci adaptoare sunt: Adaptorul video display screen adapter care transform informatia(date si comenzi) n imagini pe ecran. Adaptorul unittii de disc disk drive adapter transform informatia n nregistrri pe suportul magnetic si invers. Plcile de memorie se adaug la memoria de baz pentru a mri capacitatea memoriei interne. Porturile seriale si paralele serial and paralel ports prin intermediul lor se pot conecta dispozitivele periferice. Configuratia general a unui calculator IBM sau compatibil IBM prevede urmtoarele dispozitive periferice:

Dispozitivele periferice de intrare tastatura, mouse-ul, scannerul,etc. Dispozitive periferice de iesire: ecran, imprimanta, plotter-ul,etc. Dispozitive periferice de intrare-iesire: modem, placa de sunet,etc.

SISTEMUL DE OPERARE
Sistemul de operare - S. O. reprezint o colectie de rutine ce organizeaz un procesor si periferia acestuia ntr-o entitate de lucru capabil s dezvolte si s execute aplicatii. Sistemele de oprerare reprezint o clas de programe care guverneaz resursele hard si soft ale calculatorului, proceseaz comenzile utilizatorului si controleaz executia programelor.
Prin rutin se ntelege un program de dimensiuni mici, specializat, scris de firma productoare a sistemului de operare, care asigur efectuarea anumitor comenzi la nivelul unei componente a calculatorului.

Functiile sistemului de operare.

Functiile sistemului de operare sunt urmtoarele: Manager sistemul de operare determin cine va utiliza dispozitivele periferice DP. De asemenea supervizeaz utilizarea memoriei si controleaz priorittile diverselor evenimente. La aparitia unei erori, sistemul de operare semnaleaz acest fapt utilizatorului. Procesor de comenzi - sistemul de operare primeste comenzile utilizatorului, verific acuratetea lor si initiaz executia comenzilor prin lansarea n execuie a programelor corespunztoare din memorie sau de pe disc. Controlor - sistemul de operare trebuie s aib n permanent controlul resurselor sistemului. Dac un program esueaz n urma unei erori , controlul este cedat sistemului de operare care determin si raporteaz tipul erorii.