SPITALUL CLINIC COLENTINA Boala PARKINSON Ce este boala Parkison ?

Boala Parkinson este o afectiune cronica (cu evolutie de lunga durata), progresiva (simptomatologia se agraveaza in timp), care afecteaza sistemul nervos. Desi adesea se considera ca afecteaza persoanele varstnice, poate surveni la varste de pana la 20 ani. Nu este o afectiune contagioasa sau cu transmitere genetica desi factorii genetici pot avea un rol in dezvoltarea sa. Alti factori pot include procesul acelerat sau premature de imbatranire, si interactiunile induse de medicamente (sau substante toxice). Care este cauza Parkinsonismului ? Cauza boli Parkinson nu este cunoscuta, dar se cunoaste faptul ca determina tulburari la nivelul ariei celebrale care controleaza miscarile si echilibrul (substanta neagra). Din motive inca neclare, celulele din aceasta arie cerebrala inceteaza sa mai functioneze, ceea ce conduce la aparitia simptomelor de parkinsonism tremuraturi, rigiditate si miscari lente.

Recunoasterea simptomelor Cele patru simptome majore include tremor, rigiditate musculara, miscari lente si mers dificil.

Debutul afectiunii este insidios, iar boala se instaleaza gradat. Simptomatologia de debut poate include senzatie de oboseala si lentoare generala a miscarilor si vorbirii. Ulterior, in timp, simptomele devin mai evidente si pot consta in: Tremor sau tremuraturi Un simptom frecvent intalnit este reprezentat de tremorul necontrolabil al mainii sau bratului, unilateral sau bilateral. Tremorul poate fi prezent de asemenea la nivelul membrelor inferioare, picioarelor, sau barbiei. Tremorul se diminueaza pe masura ce aria afectata este implicate in miscari active, si dispare complet in timpul somnului.

Rigiditate musculara Muschii pot deveni tensionati si rigizi deoarece nu mai primesc mesajele de relaxare de la nivelul crierului. Drept consecinta apar dureri musculare, blocaje posturale, si miscari lente.Mersul poate deveni sovaitor, limitat la pasi mici si repezi. Urcarea scarilor sau ridicarea de pe scaun si din pat necesita un effort additional. Adesea, pacientii cu boala Parkinson se opresc into atitudine inghetata fiind incapabili de a initia orice miscare.

In aceste situatii, acestia trebuie ajutati sa reia miscarea prin deplasarea unui picior spre inainte pentru a depasi obstacolul sau sugerandu-i acestuia ca trebuie sa depaseasca o granita imaginara.

Pierderea echilibrului Boala Parkinson poate cauza tulburari de echilibru, care pot determina caderi accidentale.

Alte tulburari Alte simptome pot include vorbire soptita cu voce monotona, deglutitie dificila, si dificultati ale scrisului. Constipatia este de asemenea o tulburare frecvent intalnita. Depresia, sentimental de nesiguranta si de teama reprezinta un stres additional pentru pacient, care altereaza capacitatea pacientului si a familiei acestuia de a se adapta bolii Stabilirea diagnosticului de boala Parkinson Stabilirea cu acuratete a diagnosticului in stadiile incipiente ale bolii poate fi dificila. Mentinerea sub observatie o anumita perioada de timp pentru evaluarea severitatii simptomelor, ajuta la stabilirea diagnosticului diferential intre boala Parkinson si alte afectiuni similare.

Tratament Cauza bolii nu este cunoscuta, si de obicei tratamentul medicamentos are cda scop ameliorarea simptomelor. Tratamentul este specific si necesita individualizare. Stabilirea tratamentului depinde de varsta, stadiul bolii si severitatea simptomelor. Tipul de cellule cerebrale afectate de evolutia bolii se caracterizeaza printr-o capacitate extrema de limitata de regenerare. Tratament - ( medicatia ) Toate medicamentele pot fi grupate in functie de modul specific de actiune. Tabelul de mai jos include toate tipurile de medicamente aprobate la data publicarii acestui material pentru tratamentul bolii Parkinson. Consultati intotdeauna medical curant daca aveti intrebari sau nelamuriri privitoare la tratamentul prescris. Tip de medicament Anticolinergice (Antimuscarinice) Inhibitorii de COMT (Catecol-O-metil transferaza) Agonitii receptorilor dopaminergici Precursori Dopaminergici (L-dopa) Inhibitorii MAO-B (inhibitorii monoaminoxidazei) Alte medicamente Inhibitorii decarboxilazei periferice Efect Blocheaz receptorii colinergici i amelioreaz rigiditatea i tremorul. Blocheaz enzima responsabil de schimbarea levodopei. Stimuleaza producerea de neurotransmitori dopaminici sau acioneaz similar cu acetia. Se transforma n dopamin, n interiorul celulelor nervoase, i nlocuiesc neurotransmitorul care lipsete. Ajut la prevenirea scindrii neurotransmitorilor dopaminici. Efect De obicei se administreaza in asociere cu un precursor dopaminic pentru a crete cantitatea

de substan medicamentoas activ care ajunge la creier. Alte tipuri de tratament - ( interventia chirurgicala) In cazurile rare, daca simptomele sunt severe si tratamentul medicamentos are efecte limitate, se poate intervene chirurgical la nivelul ariei cerebrale afectate. Interventia chirurgicala nu este curativa, dar poate ajuta la ameliorarea anumitor simptome ale bolii. Recomandari pentru pacienti Program de exercitii fizice zilnice Activitatea fizica regulate creste tonusul si flexibilitatea muschilor. Mersul pe jos este una dintre cele mai bune metode de exercitiu fizic, care in asociere cu tratamentul medicamentos, are efecte benefice asupra mobilitatii generale. Mersul si intoarcerea Pentru a va mentine echilibrul in timpul mersului, picioarele trebuie tinute departate, iar pasi trebuie sa fie mari, insotiti de balansul bratelor. Cu fiecare pas, trebuie sa considerati ca treceti peste o serie de linii imaginare.Pentru a va intoarce faceti o miscare in arc de cerc.

Tonifierea musculaturii spatelui In pozitia sezanda sau in ortostatism,tineti spatele drept si bratele in fata, cu mainile si coatele apropiate.Indepartati bratele cat mai mult posibil unul de altul, cu impingerea umerilor inapoi si apropierea omoplatilor, dupa care reveniti la pozitia initiala cu mainile apropiate. Repetati miscarea de 10 ori.

Exercitii de mers in pozitia sezanda Stand asezat pe un scaun,ridicati incet fiecare genunchi pe rand ca si cum ati merge, si repetatii miscarea de 10 ori.

Ridicarea de pozitie sezanda si asezarea. Alegeti scaune solide, dotate cu brate de sprijin. Aplecati-va inainte, alunecati usor spre marginea scaunului, apoi ridicati-va cu ajutorul bratelor. Pentru a va aseza, aplecati-va inainte si asezati-va pe scaun in timp ce va sprijiniti cu ajutorul bratelor.

Ridicarea din pat Trebuie sa va intoarceti intr-o parte si sa indoiti genunchii. Coborati picioarele din pat si folositi bratele pentru a va ridica.

Rasucirea corpului In timp ce stati pe un scaun, cu mainile sprijinite pe umeri, va rasuciti

trunchiul dintr-o parte in alta cat de mult posibil. Repetati miscarea de 10 ori.

Se recomanda alimente cu continut bogat in fibre (legume, paine integrala, cereale) si un aport bogat de lichide pentru a preveni constipatia. Tacamurile speciale pot fi utile in timpul mesei.

Desi boala Parkinson este o afectiune cronica, tratamentul medicamentos aplicat corect si suportul familiei si prietenilor pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei si mentinerea unei calitati acceptabile a vietii pacientului.