CAPITOLUL 1 CARACTERELE AMPELOGRAFICE ALE FRUNZELOR verde, de asimilayie at vijel de vie. Prin obi, forma, sinusuri, etc.), frunza reprezint “tari” de reounoagtere si deseriere adult (normal), frunza Frunza este organul caracterele sole (numir de flaturi de stragure caracterele ampelograficd a soiurilor. Este consideratt frunzi jncerata pe léstarul principal intre nodurile 9°12, ‘rranga vifel de vie este alcituita din teacd,petiol si limb. Limbul are 5 nervuri principale, dintre care una ‘median’ Ny, dowd laterale superioare Nz, dout laterale inferioare N:, precum st ‘dou’ nervuri terfiare Na, situate pe neyvurile principale inferioare. Nervurile principale formeazi intre cle ‘unghiurile a, B si y. igure 1) Figura 1, Frunza vitei de vie Ni-nervura mediand, No- nervura principal sup erioar’, Ny- nervura principal® inferioara, Ne nervura tertiar™ { -jobul terminal, 2-lobul lateral superior, + lobal lateral inferior, 4-sinusul lateral superior, 5: sinus lateral inferior, 6-sinost petiolan, 7-dinti o Br ‘yrunghiurile dintre nervui— eee eee Principalele caractere ampelografice ale frunzei se refera la: + forma gi marimea frunzei; ~ suprafaja, aspectul si culoarea limbului; ~ numtirul, forma gi profunzimea sinusurifor laterale; ~ forma si profunzimea sinusului pefiolar; ~ forma, culoarea gi marimea dinjilor; ~ gradul de pabescenja al limbului; - culoarea nervurilor; ~ lungimea si culoarea pefiolului. Forma frunzelor este data de raportul dintze lungimea nervurilor principale si deschiderea unghiurilor dintre ele. Prineipalele forme intainite Ja vita de vie sunt: rotunda, cordiforma, reniformé, cuneiforma, ete.(Figura 2. Figura 2.Forme de frunze |-rotuda, 2-reniforma, 3-cordiforma, 4-cuneiforma Frunzele cu limbul rotund au unghiurile o: 0°, iar raportul dintre nervuri poate varia dup& cum urmeaza: Nz/N)=0,9-1,0; N3/N\=0,71- 0,8; No/N.=0,41-0,5. Astfel de frunze se fntdlnese la soiurile: Muscat Perla de Csaba, Om rau, etc, au sun sunt: N Lstimer NuNi cuneifi Vitis n superic alungit 160°, NuNie Lavall butucu Totusi, ficons miasure margin si lung Steinsc Ceaus Ripari pomes HambFrunzele reniforme se intalnese 1a portaltoiul Rupestris du Lot, ele au suma unghiurilor cuprins’ intre 100 si 130, iar rapoartele dintre nervuri sunt: NofNi=0,91,0; No/Ny=0,71-0,9; NavNi=0,4-0,6. Frunzele cuneiforme au intotdeauna lungimea mai mare decét afimea, Valorile rapoartelor sunt: Nz/N,=0,78-0,85; N/Ni=0,55-0,65, N4/Ni=0,41-0,43, iar suma unghiurilor este cuprins& intre 105 si 115. Franze cuneiforme se intélnesc la soiul Feteased alba, portaltoiul Riparia gloire, Vitis rubra. Frunzele cordiforme prezinté lungimea nervurilor principale superioare mai mici dect lungimea nervurii mediane, iar frunza este ugor alungiti, La aceste tipuri de frunze suma unghiurilor este de aproximativ 160°, iar valorile rapoartelor sunt; Nx/N|=0,8-0,87; Ns/Ni=0,3-0,6; Na/Ny=0,5-0,58. Se intélnese la soiurile : Batutd neagré, Cadarc’, Alphonse Lavallée. Mirimea frunzelor la vija de vie difer& in funotic de soi, vigoarea butucului, fertilitatea solului, condifiile climatice si agrotehnica aplicata. Totusi, in condifii identice de mediu si agrotehnica, marimea frunzelor poate fi considerata caracter de soi. Marimea frunzelor se poate aprecia dup& lungimea acestora (se va masura din varful mucronului si pan la punctul cel mai indepartat de pe marginea inferioar’ a limbului) sau dupa raportul dintre lungimea limbului si lungimea internodului de pe care pomeste. Dupa lungimea lor, frunzele pot fi : = mici, cand midsoari sub 10 em (Traminer roz, Corinth, Steinschiller); - mijlocii, cand au 10-15 em (majoritatea soiurilor); = mari, cand au lungimea cuprins& intre 15-20 cm (Saint Emilion, Ceans al, Ceaus 107); - foarte mari, cdnd au peste 20 cm (Riparia gloire, Berlandieri x Riparia Teleki 8B). Dupa raportul dintre lungimea limbului si a internodului de pe care pomese, frunzele pot fi: - mici, cand raportul este subunitar; = mati, cand raportul este egal cu 1; - foarte mari, cand raportul este de aproximativ 1,5. Suprafafa limbului poate fi: plana (Afuz. Ali), ondulata (Muscat de Hamburg), convexdi (Muscat Perl de Csaba), concava (Ceaus alb).