Sunteți pe pagina 1din 4

EIectul Placebo

Dictionarele de specialitate deIinesc eIectul placebo ca Iiind ansamblul maniIestrilor clinice


care apar la un bolnav sau la o persoan sntoas creia i s-a administrat, in scop terapeutic sau
experimental, o substant neutr din punct de vedere Iarmaceutic. Prin administrarea substantei
neutre dispar att durerile, care de multe ori sunt maniIestri subiective ale unei boli, cat si unele
eruptii cutanate, unele simptome ale bolilor reumatice.
Caracterele generale ale eIectului placebo
- substanta administrat este inert Iarmacodinamic;
- eIectul este simptomatic;
- durata eIectului este, de regul, scurt.
- instalarea eIectului este mai rapid dect a unei substante Iarmacodinamice active;
- actiunea este nespeciIic.
EIectul placebo a Iost descoperit ntr-o clinic n care se ncerca un nou medicament pentru
banala rceal.Unor pacienti li se administra noul medicament, iar altora pilule din zahr. Al
doilea grup reprezenta grupul de control. Se urmrea eIicacitatea medicamentului. Rezultatul a
Iost unul surprinztor: dup cateva zile de tratament, pacientii din ambele grupuri s-au vindecat
aproape n egal msur.
Substantele Iolosite pe post de placebo ( amidon, zahr, sare, vitamina C, calciu carbonic sau
orice alt substant neutr ) sunt Iolosite n testarea medicamentelor noi. Studiile Icute n acest
sens includ trei grupuri de control: primul grup primeste un medicament deja cunoscut, al doilea
grup produsul nou, iar al treilea o substant placebo.
'Unele probleme de sntate pot Ii rezolvate cu zahr, sare, amidon sau ser Iiziologic, aIirm
specialistii de la Fondul de Protectie a Snttii din Germania. Acestia au analizat autosugestia si
eIectul placebo asupra pacientilor.
Cnd unei persoane i se administreaz un medicament, substanta activ actioneaz, iar persoana
respectiv se va nsanatosi. Dar dac n loc de medicament persoanei i se administreaz amidon
sub Iorm de pilule, Ir ca aceasta s stie ce contin acele tablete, n multe cazuri, eIectul
terapeutic este similar celui obtinut prin administrarea medicamentelor propriu-zise. Important
este ca bolnavul s aib convingerea c ia un medicament miraculos.
'Am descoperit c o substant ( sare,amidon ) este eIicient la 35 din pacientii cu dureri cu
diverse cause, in 50 dintre cazurile cu dureri gastrice si in 80 dintre cazurile cu probleme
reumatice, arat cercettorii germani.
Rolul autosugestiei este extraordinar in procesul de nsntosire. EIectul placebo este una din
cauzele vindecrii psihice. Se Iac experimente, inclusiv in Romnia, pentru stabilirea valorii unui
medicament, incluznd si aceast component psihologic.
Se sustine Iaptul c aproximativ 30 dintre pacienti se vindec Ir s aib nevoie de un eIect
Iarmacologic, utilizand 'pilulele magice.Este absolut normal, gndindu-ne c intervine puterea
de convingere.
EIectul nu duce la o vindecare 100 .El poate Ii obtinut in primele zile de tratament, apoi poate
scdea n intensitate.
Se stie c n cazul bolilor cronice precum diabetul, tratamentele permanente au, n aIara eIectelor
pozitive, si alte reactii nu tocmai beneIice prtilor organismului neaIectate de boal. n aceste
cazuri, eIectul psihologic al medicamentelor este mult mai eIicient decat in cazul substantelor
chimice, asimilate de corpul uman.
Factorii de care depinde eIectul placebo sunt:
Bolnavul
Studiile au artat c unele persoane rspund prin maniIestri clinice la administrarea unor
substante neutre ( persoanele 'placebo-sensibile sau 'placebo-reactive reprezint o 1/3 din
totalul populatiei ). Alte persoane nu prezint nici un Iel de maniIestri clinice la administrarea
substantelor Placebo, ele Iiind numite persoane 'placebo-nonreactive si reprezint 2/3 din
populatie.
Dintre persoanele care rspund la substantele placebo, unele reactioneaz Iavorabil, n
sensul c se simt bine, alte reactioneaz negativ. DiIerentierea in Iunctie de reactie nu tine de
personalitate, ci e de natur conjunctural (o persoan poate Ii 'placebo-reactiv ntr-o zi si
'placebo-nonreactiv peste cteva sptmni sau invers). Totusi, prin aplicarea unor tehnici
proiective si a unor teste de personalitate s-a constatat c trsturi precum extroversia, socioIilia,
sugestibilitatea, conIormismul sunt corelate cu un grad crescut de reactivitate la substantele
Placebo, n timp ce alte trsturi ca: introversia, socioIobia, rigiditatea, susceptibilitatea si
nencrederea se opun aparitiei Ienomenului Placebo, corelnd cu aparitia unor reactii 'non-
placebo.
S-a demonstrat c Iemeile rspund pozitiv la un placebo, mai intens si n numr mai mare dect
brbatii.
Copiii si adolescentii au un rspuns mai slab la placebo pentru c aparitia acestui Ienomen se
bazeaz si pe ncrederea pacientului n pregtirea proIesional a medicului. De aceea, Ienomenul
se maniIest Irecvent la persoanele vrstnice.
IndiIerent de vrsta pacientului si de investitia sa aIectiv n medic si medicament, eIectul
Placebo cunoaste o diminuare progresiv cu Iiecare nou administrare.
Boala
Cercetrile au demonstrat c eIectul vizeaz indirect boala, substantele actionnd asupra
simptomelor si nu asupra etiopatogenezei.
n aIectiunile cu un grad mai mare de subiectivitate, aIectiuni psihogene, substantele Placebo au
eIecte mai bune, iar n aIectiunile cu un nivel inIerior de organicitate eIectul este redus. Cea mai
mare Irecvent de reactie se ntlneste n cazul durerilor (ceIalee, mialgii) care sunt reversibile.
BeneIiciul produs de o substant Placebo este echivalent cu eIectul unui analgezic.
n psihopatologie, procentul cel mai mare de ameliorare prin eIect placebo se nregistreaz n
maniIestrile somatoIorme hipocondrice si n simptome ca: anxietatea, depresia exogen,
insomnia si astenia. n general, ntreaga Ienomenologie neurotic se poate ameliora prin
administrarea substantelor Placebo, cu amendamentul c n patologia neurotic eIectul Placebo
este invers proportional cu intensitatea maniIestrilor clinice, cu durata bolii si cu cantitatea de
medicamente primite anterior.
EIectul placebo este mai intens n cazul nevrozelor dect n cel al psihozelor. Se maniIest mai
intens n nevroze mai putin structurate, cum ar Ii cea anxios-depresiv si mai slab n nevrozele
cronice si n nevroze structurate (nevrozele conversive).
Terapeutul si relatia cu pacientul
O relatie pozitiv ntre cei doi ntreste eIectul placebo. EIectul terapeutic al substantei depinde
nu numai de ncrederea pacientului n medicamente, ci si de ncrederea medicului n substanta
administrat.
Forma Iarmaceutic a medicamentului
Observatiile clinice au artat c:
- substantele administrate sub Iorm de injectii sunt mai eIiciente dect cele administrate oral; -
substantele administrate intravenos sunt mai eIiciente dect cele administrate intramuscular; -
pilulele au un eIect placebo mai puternic dect solutiile, iar acestea sunt mai puternice dect
tabletele.
- substantele colorate sunt mai eIiciente dect cele necolorate; - ---substantele sapide si mai ales
cele amare sunt mai eIiciente.
Spitalizarea
Prestigiul stiintiIic al unittii medicale, dotarea spitalului cu mijloace moderne, pregtirea
proIesional si renumele celor ce lucreaz acolo sporesc succesul Ienomenului placebo.
EIectul placebo nsoteste orice act terapeutic; el nu se limiteaz doar la actiunea unei substante
Iarmacologice, ci la orice diIerent ntre rezultatul asteptat si rezultatul obtinut de un
medicament.




BibliograIie:
1. hLLp//wwwmedlcalsLudenLro/conLravlzlLa/efecLulplacebohLml