Tractatus Logico Philosophicus.

Enumerarea temelor i ideilor principale

n Tractatus Logico Philosophicus temele de baz ontologie, limbaj, logic, etic nu pot
Ii tratate separat. Elementele cheie sunt date de mpletirea lor. AstIel, relatia dintre limbaj si lume
este expus pe Iundalul acestor teme si plasat ntr-un context kantian . Tot ceea ce tine de logic
este a priori, necesar, intern si neschimbtor, iar ce tine de Iapte este a posteriori, contingent,
extern, schimbtor.
Cum este posibil s vorbim despre realitate? Podul care Iace legtura ntre limbaj si realitate
este forma logic. Structura lumii si structura limbajului mpart o Iorm logic care ne permite s
vorbim despre Iaptele lumii. Elementelor constitutive limbajului le corespund elementele
constitutive lumii. Numele se combin n propozitii elementare care la rndul lor se combin n
propozitii compuse din care este Iormat limbajul. n aceeasi manier obiectele se combin n
stri de lucruri atomare, strile de lucruri atomare n stri de lucruri din care este constituit
lumea. Numele, care denot obiectele, si obiectele reprezint punctul terminus al structurii
atomare. Ele nu mai pot Ii desIcute. Dup cum am mentionat mai sus, cnd avem n vedere
logica avem n vedere necesarul. Logica n sine nu spune nimic despre lume. Ea determin Iorma
pe care lucrurile o iau n lume. Propozitiile pot reprezenta Iapte si gndurile pot reprezenta
propozitii n virtutea Iormei logice pe care o mpart. Felul n care lucreaz logica se regseste n
ceea ce spunem si experimentm, astIel ea nu are nevoie de propozitii si legi care s clariIice
cum Iunctioneaz.
Partea Iinal a crtii vorbeste despre ceea ce ar trebui s tcem. Despre etic nu putem vorbi
Ir s generm nonsensuri, ntruct ea se ocup de valori, iar nu de Iapte. La Iel stau lucrurile si
cu propozitiile care ncearc s vorbeasc despre estetic, sensul vietii, natura limbajului, natura
logicii, natura matematicii, structura lumii. AstIel de lucruri se arat prin Ielul n care se
maniIest. Etica, de exemplu, se arat n Ielul nostru de a ne raporta la lume, n modul de a
actiona. Acest distinctie dintre a spune si a arta este capital, deoarece introduce si distinctia
dintre propozitiile cu sens, propozitiile Ir sens si nonsensurile. Singurele propozitii cu sens
sunt cele care vorbesc despre Iaptele lumii, propozitiile stiintelor. n Iinal, propozitiile
Tractatusului sunt declarate nonsensuri cu mentiunea c ele sunt clariIicatoare pentru cel care le
recunoaste ca Iiind atare, pentru c dac le depseste, vede lumea n mod corect.
1


Forma logic. Legtura dintre limbaf i lume. Propo:itii cu sens, propo:itii fr sens,
nonsensuri

1
654 Meloe 5otze etlooteto JoJotcb Joss sle Jetwelcbet mlcb vetstebt om oJe ols oosloolq etkeoot weoo et
Jotcb sleoof lboeoobet sle blooosqestleqeo lst (t moss sozosoqeo Jle leltet weqwetfeo oocbJem et oof lbt
blooofqestleqeo lst) t moss Jlese 5otze obetwloJeo Jooo slebt et Jle welt tlcbtlq 1roctotus Loqico
Phi/osophicus Ludwlg WlLLgensLeln SluL8?SluL8?SluL Lul1lCn vL8SlCn 023 (nCvLM8L8 8 2011)

Putem vorbi despre Iaptele lumii datorit Iormei logice pe care o mpart structura limbajului
si structura lumii. Elementelor constitutive limbajului nume, propozitii elementare, propozitii
compuse le corespund elementele constitutive lumii obiecte, stri de lucruri atomare, stri de
lucruri. Aceste concepte , desi par cunoscute, nu sunt Iolosite n mod obsnuit, iar evitarea acestui
aspect ar provoca conIuzii.
Obiectele Tractatus ului sunt elementele care alctuiesc strile de lucruri atomare
2
. Ele nu
pot Ii identiIicate cu obiectele experientei. Obiectele pot exista doar n stri de lucruri atomare.
Proprietatea intern este Iorma lor logic reprezint stabilul, neschimbtorul, iar proprietatea
extern le este dat n starea de lucruri atomar din care Iac parte, n conIiguratie
3
. Cartea
prezint obiectele n Ielul urmtor: n 2.02
4
obiectul este simplu, iar n 2.021
5
obiectele constituie
substanta lumii. De aici reiese c obiectele nu Iac parte din experient, dar c ele sunt conditii de
posibilitate ale ei. O astIel de citire este posibil prin proiectarea obiectelor wittgensteiniene ntr-
un cadru kantian. Obiectele sunt incolore, conIorm propozitiei 2.2023
6
, si stau pentru ceea ce
este stabil si neschimbtor, 2.027
7
.
Strile de lucruri atomare sunt reprezentate de propozitii elementare. n acelasi Iel, obiectului
i corespunde numele. AstIel, nlntuirii obiectelor n starea de lucruri atomar i corespunde
nlntuirea numelor din propozitia elementar. Acest lucru este posibil n virtutea Iormei logice
comune. Doar n Ielul acesta putem vorbi despre propozitiile elementare ca imagine logic a
strii de lucru atomare pe care o descrie. Adevrul sau Ialsitatea unei propozitii elementare nu
depinde de adevrul sau Ialsitatea altei propozitii elementare. Ele sunt logic independente. Dat
Iiind existenta acestor propozitii logic independente, postularea obiectelor simple se impune ca o
consecint.
8

La Iel ca si obiectele pentru care stau, numele sunt semne simple. Cum nu Iac parte din
experient, ele obiectele nu vor putea Ii exempliIicate, dar vor putea Ii indicate, artate prin
pronumele demonstrativ: acesta, acela, etc. Existenta acestor entitti simple si a numelor care
stau pentru ele, este necesar pentru evitarea unei analize epistemologice la nesIrsit. Ele sunt

2
m ttoJos ochverho/t tlo store de /ucruri otomor oJlc o stote Je loctotl cote oo este comos Jlo olte sttl
Je loctotl o,o com siot sttlle Je loctotl e cote le coooo,tem tlo exetleo( Mlrcea llonLa llmboj ,l teolltote
fllleto kootloo 1toctotos loqlco lbllosoblcos Ludwlg WlLLgensLeln Ld PumanlLas 8ucure;Ll 2001
3
uet CeqeostooJ lst Jos leste 8estebeoJe Jle kooflqototloo lst Jos wecbseloJe uobestooJlqe
4
uet CeqeostooJ lst elofocb
3
ule CegensLande bllden dle SubsLanz der WelL uarum knnen sle nlchL zusammengeseLzL seln
6
ule CeqeostooJe sloJ fotblos
7
uos leste Jos 8estebeoJe ooJ Jet CeqeostooJ sloJ los
8
Mlrcea llonLa adopL pozl(la auLorllor care conslder c WlLLgensLeln a scrls prlma parLe a 1toctotos olol ca
urmare a consldera(lllor cu prlvlre la sLrucLura llmba[ulul vlzlooeo ootoloqlc scbl(ot io tlmele oqlol ole
ct(ll ote s fle io lo otmo cooseclo( o ooctolol Je veJete ol oototolol osoto loqlcll ,l o llmbojolol
asa numitele puncte terminus ale atomismului logic
9
. La Wittgenstein atomismul logic va lua o
nItisare diIerit de cea a lui Russel. El nu va Ii o versiune a epistemologiei empiriste. Mai
probabil, demersul este unul de tip kantian prin care obiectele, ca entitti de natur
transcendental
10
, Iac posibil experienta. Obiectele nu Iac parte din experient, ele sunt conditii
de posibilitate ale ei.
Citirea Tractatus ului cu ochelari kantieni vizeaz Iorma, mai degrab dect continutul.
Sintagmele forma obiectului si forma logic vor Ii Iolosite pentru a decela legtura dintre limbaj
si lume, deci pentru a Iormula rspunsul
11
la ntrebarea de baz a crtii: Cum este posibil
reprezentarea simbolic a realittii, cum putem Iolosi limbajul pentru a descrie Iaptele lumii?
Combinatiile obiectelor n stri de lucruri atomare depind de Iorma lor. Forma obiectului decide
cum si n ce stare de lucruri atomar poate s apar obiectul. Cunoastem un obiect cnd
cunoastem ocurentele sale posibile n stri de lucruri atomare, ocurente care stau n mod necesar
n natura obiectului.
12
Forma logic a obiectului nu determin n ce stare de lucruri va aprea, dar
determin n ce stare de lucruri poate s apar. Acelasi demers are loc si la nivelul limbajului.
Numele stau n propozitie n virtutea Iormei lor. Forma numelor determin o nlntuire posibil a
lor care s coincid cu nlntuirea obiectelor. n acest Iel putem vorbi de propozitiile cu sens ca
imagini logice ale Iaptelor. Forma obiectelor reprezint ceea ce este intern, necesar,
neschimbtor. Lumile posibile au o structur comun determinat de obiecte
13
. Acest cadru a
priori de natur transcendental ne permite s vorbim despre Iaptele lumii.
n acelasi cadru transcendental sunt plasate conceptele: a priori, necesar, intern,
neschimbtor. Ele tin de logic, despre care nu putem vorbi Ir s cdem n nonsensuri. Logica
constituie structura limbajului n genere si a oricrei lumi ce poate Ii gndit. Ea se arat n
limbaj. n contrast, tot ce este extern, contingent, schimbtor tine de Iaptele lumii, Iapte care sunt
descrise de propozitiile cu sens.

9
WlLLgensLeln prela aceasL pozl(le de la 8erLrand 8ussell ALomlsmul loglc esLe vlzlunea conform crela lumea
poaLe fl anallzaL in oblecLe slmple lndlvlzlblle ;l reclproc lndependenLe uac o propozl(le poaLe fl descompus in
pr(l mal slmple ;l acesLe pr(l la rndul lor ;l pr(lle pr(llor in pr(l mal slmple anallza ar puLea conLlnua la
nefr;lL AcesL Llp de anallz loglc _ aLomlsmul loglc_ il permlLe lul WlLLgensLeln s Lrag llnla la oblecLe ;l sLrl de
lucrurl aLomare
10
Mlrcea llonLa
11
63 Wenn slch elne lrage uberhaupL sLellen lasL so kann sle auch beanLworLeL werden
12
20123 Wenn lch den CegensLan kenne so kenne lch auch samLllche MgllchkelLen selnes vorkommens ln
SachverhalLen ( !ede solche MgllchkelL muss ln der naLur des CegensLandes llegen )
2012 ln der Loglk lsL nlchLs zufalllg Wenn das ulng lm SachverhalL vorkommen k a n n so
muss dle MgllchkelL des SachverhalLes lmulng berelLs pra[udlzlerL seln
20121 Wenn dle ulnge ln SachverhalLen vorkommen knnen so muss dles schon ln lhnen llegen
20124 Slnd alle CegensLande gegeben so slnd damlL auch alle m g l l c h e n SachverhalLe gegeben
13
2022 Ls lsL offenbar dass auch elne von der wlrkllchen noch so verschleden gedachLe WelL
LLwaselne lormmlL der wlrkllchen gemeln haben muss"
Lumea este alctuit din totalitatea Iaptelor pozitive, care se ntmpl s Iie cazul
14
. O list
cu Iiecare propozitie adevrat ar Ii o descriptie total a lumii. Cnd Wittgenstein vorbeste
despre lume ca domeniul a tot ceea ce poate Ii gndit, se au n vedere att Iaptele pozitive ct si
cele negative, ceea ce se ntmpl s Iie cazul si ceea ce nu este cazul. Mai speciIic, este vorba
despre tot ce este logic posibil. Lumea ca si totalitate Iaptelor pozitive nu este un Iapt, ea este un
concept metaIizic. Faptele sunt alctutie din stri de lucruri, iar acestea din urm sunt date de
conIiguratia obiectelor. Wittgenstein mentioneaz c lumea nu este totalitatea
obiectelor/lucrurilor, deoarece cnd vorbim despre lume ne reIerim la contingent, iar obiectele
Tractatus ului nu Iac parte din experient, ci sunt conditii de posibilitate alea experientei, cum
am mentionat anterior. Propozitiile adevrate stau pentru Iaptele existente. Lumea si tot ceea ce
ar putea s existe, exist n spatiul logic, cel mai general tip de spatiu, domeniul a tot ceea ce este
posibil. Ceea ce este Wittgenstein limiteaz la ceea ce este cazul n ontologia sa.
n Tractatus sunt introduse trei tipuri de propozitii: propozitii cu sens, propozitii Ir
sens si nonsensuri. Propozitiile cu sens sunt cele care vorbesc despre Iapte. Adevrul sau
Ialsitatea lor depind de corespondenta cu realitatea. Dac se vorbeste despre o stare de
lucruri care nu are loc, propozitia este Ials. Dac stare de lucruri este cazul, atunci
propozitia este adevrat. Prima categorie de propozitii este o imagine logic a Iaptelor
pe care le descrie, n virtutea Iormei logice comune. Att propozitiile elementare, ct si
propozitiile compuse sunt imagini ale Iaptelor, dar primele sunt mai evidente.
15
Limbajul
natural are o structur logic, dar aceasta este greu de vzut din cauza conventiilor. Din
acest motiv, la o prim vedere, este mai greu de sesizat Iaptul c o propozitie este
imaginea logic a unui Iapt. Un exemplu clariIicator este cel a lui Rusell cu hainele care
ascund Iorma corpului. Sensul propozitiei este independent de existenta sau inexistenta
strii de lucru despre care se vorbeste. Propozitia reprezint o combinatie posibil de
nume n aceeasi manier n care o stare de lucruri reprezint o combintie posibil de
obiecte. O propozitie are sens dac mparte o Iorm logic cu obiectele despre care
vorbeste. Starea de lucruri poate s Iie sau s nu Iie cazul si sensul propozitiei s nu Iie
aIectat.Sensul este independent de valoarea de adevr. Nu si invers.
Sensul propozitiei depinde de Iorma obiectului, care este necesar si contine n sine,
dup cum am artat mai sus, toate strile de lucruri posibile.Sensul propozitiei i este
inerent acesteia, iar semniIictia unui nume este obiectul pe care l denot. Valoarea de
adevr a propozitiei este determinat a posteriori, iar sensul a priori, independent de
Iapte
16
. Cuvntul concordant bereinstimmung are n vedere att sensul ct si

14
1 ule WelL lsL alles was der lall lsL"
13
4011 Auf den ersLen 8llck schelnL der SaLzwle er eLwa auf dem apler gedruckL sLehLkeln 8lld der
WlrkllchkelL zu seln von der er handelL Aber auch dle noLenschrlfL schelnL auf den ersLen 8llck keln 8lld der Muslk
zu seln und unsere LauLzelchen(8uchsLaben)SchrlfL keln 8lld unserer LauLsprache und doch erwelsen slch dlese
Zelchensprachen auch lm gewhnllchen Slnne als 8llder dessen was sle darsLellen"
16
222 uas 8lld sLellL dar was es darsLellL unabhanglg von selner Wahr oder lalschhelL durch dle lorm der
Abblldung"
valoarea de adevr a propozitiei. Sensul trebuie sa Iie n concordant cu posibilitatea de
ordin Iactual, iar valoarea de adevr cu Iaptele.
Propozitia 2.1
17
Iace trecerea de la preocupri ontologice la preocupri de limbaj,
gndire si reprezentare. Mai speciIic, de la a lmuri ceea ce este la a lmuri cum putem da
sens si comunica ceea ce este. Propozitia este materializarea unui gnd. Ea este
perceptibil, deci un Iapt.
18
Propozitia, gndul, imaginea logic si Iaptul mpart o Iorm
logic care ne permite s ne Iacem imagini ale Iaptelor. Datorit ei stim c o anumit
propozitie exprim un anumit gnd care este o imagine logic a unui anumit Iapt. Relatia
dintre aceste elemente este una de izomorIism, identitate structural, ca si cea dintre
lucrul msurat si liniar care au n comun un singur lucru: unitatea de msur.
19
Gndirea
unei stri de lucru este dovad a Iaptului c putem s ne Iacem o imagine logic a ei.
Lumea ca si totalitate a Iaptelor este domeniul a tot ceea ce poate Ii gndit.
20
Pentru a
Iace si mai evident legtura dintre propozitii si stri de lucruri, Wittgenstein d
urmtorul exemplu: , Placa de gramoIon, ideea muzical, notele scrise, undele sonore
stau unele n raport cu celelalte n acea relatie intern de reprezentare care exist ntre
limbaj si lume. Structura logic a tuturor acestora este comun. 4.014
Forma logic, comun limbajului si realittii, care ne permite s ne Iacem imagini ale
Iaptelor Iorma reprezentrii nu poate Ii reprezentat printr-o imagine. Nu putem Iolosi
limbajul pentru a vorbi despre ceea ce-l Iace pe el Iunctionabil. Forma logic se arat n
limbaj, n Ielul lui de a Iunctiona.
21
Este scoas mai bine n evident distinctia dintre a
spune si a arta, distinctie de care depind toate consideratiile Tractatus- ului cu privire la
logic, matematic, IilosoIie si a priori n general. Propozitia cu sens spune ceva despre
Iaptele lumii, dar ea nu poate vorbi despre sensul ei Iorma logic. Acesta se arat. n
4.121
22
se insist c necesarul , logica lumii si a limbajului nu pot Ii descrise prin limbaj.
Ele se arat, se oglindesc n el.
Aceste consideratii au n vedere asa numitele limite ale limbajului. Imaginea logic,
Iiind o caracteristic de structur, intern, nu i este accesibil limbajului, nu poate Ii

17
Wlr machen uns 8llder der 1aLsachen
18
31 lm SaLz druckL slch der Cedanke slnnllch wahrnehmbar aus 314 uas SaLzzelchen lsL elne 1aLsache
19
21312 Ls lsL wle eln MasLab an dle WlrkllchkelL angelegL

20
301 ule CesamLhelL der wahren Cedanken slnd eln 8lld der WelL"
302 uer Cedanke enLhalL dle MgllchkelL der Sachlage dle er denkL Was denkbar lsL lsL auch mgllch"
21
2172 Selne lorm der Abblldung aber kann das 8lld nlchL abbllden es welsL sle auf
22
uer SaLz kann dle loglsche lorm nlchL darsLellen sle splegelL slch ln lhm Was slch ln der Sprache splegelL kann
sle nlchL darsLellen Was s l c h ln der Sprache ausdruckL knnen w l r nlchL durch sle ausdrucken uer SaLz z e l g L
dle loglsche lorm derWlrkllchkelL Lr welsL sle auf

descris de limbaj. El poate vorbi doar despre contingent care rezid n Iaptele externe
limbajului
23
.
Tautologiile, contradictiile si propozitiile matematicii sunt propozitii Ir sens. Adevrul sau
Ialsitatea lor nu depind de Iaptele lumii, ci de Iorma propozitiei. Spre deosebire de valoarea de
adevr a propozitiilor cu sens,valoarea de adevr a propozitiilor logicii si matematicii poate Ii
stabilit a priori, independent de Iaptele. Una din ideile wittgensteiniene de baz este aceea c
constantele logicii nu reprezint, nu stau pentru ceva extern.
24
Propozitiile logicii, tautologiile, nu
spun nimic despre lume. Cu toate acestea, Iorma logic a lumii si a limbajului se arat prin ele.
Forma logic se arat att prin propozitiile cu sens
25
ct si prin tatutologii si contradictii
26
,dar
ntr-un Iel diIerit.
Ideea IilosoIic din acest context este c, desi logica este lipsita de sens , ea Iace posibil ca
propozitiile despre Iapte, propozitiile stiintei s aib sens. Este posibil ca noi s vorbim despre
Iapte datorit logicii, care determin structura si Iorma a tot ceea despre care putem vorbi. Ea
este conditie de posibilitate pentru stiinte. Logica este goala de continut, este sintax. Cuvintele
stau n propozitie corespunzator cu Ielul n care obiectele stau n starea de lucruri datorit Iormei
logice. Doar n acest Iel putem Iolosi limbajul pentru a vorbi despre Iaptele lumii.
Propozotiile matematicii, care nu exprim niciun gnd
27
, sunt abstractiuni care ne ajut s
inIerm propozitii despre lume.
28
Aceasta este o aplicatia extra matematic a propozitiilor
matematicii. Implicarea matematicii n activitatea uman este mai usor de observat n stiinte si
tehnologie.
A treia categorie de propozitii sunt nonsensurile unsinnige Stze crora, spre deosebire de
celeleate dou tipuri de propozitii, nu li se atribuie valoare de adevr. Ele sunt rezulatul nclcrii
logicii limbajului. Limbajul cotidian, prin complicatiile pe care le prezint ...] cuvantul este
apare drept copul, drept semn al identittii i drept expresie pentru existent ...]`
29
, Iace
posibil aceast nclcare a logicii limbajului. Pentru a evita astIel de conIuzii, este nevoie de o
scriere conceptual Begriffsschrift, care ar Ii de Iolos si n distingerea celor trei tipuri de
propozitii.

23
2174 uas 8lld kann slch aber nlchL auerhalb selner lorm der uarsLellung sLellen"
412 uer SaLz kann dle gesamLe WlrkllchkelL darsLellen aber er kann nlchL das darsLellen was er mlL der
WlrkllchkelL gemeln haben muss um sle darsLellen zu knnendle loglsche lorm um dle loglsche lorm darsLellen
zu knnen mussLen wlr uns mlL dem SaLze auerhalb der Loglk aufsLellen knnen das helL auerhalb der WelL
24
40312 Meln Crundgedanke lsL dass dle loglschen konsLanLen nlchL verLreLen uass slch dle L o g l k der
1aLsachen nlchL verLreLen lassL"
23
4121
26
uass dle SaLze der Loglk 1auLologlen slnd das z e l g L dle formalenloglschenLlgenschafLen der Sprache der
WelL
27
621 ropozl(llle maLemaLlcll nu exprlm nlclun gnd"
28
6211 nol foloslm propozl(la maLemaLlc numal penLru a lnfera dln propozl(ll care nu apar(ln maLemaLlcll
alLe propozl(ll care nu apar(ln nlcl ele maLemaLlcll"
29
3323
Critica IilosoIiei traditionale este strns legat de propozitiile nonsens. Prin ncercarea
de a vorbi despre ce nu se poate vorbi, despre ceea ce se arat, IilosoIii au produs
nonsensuri. Aceast situatie poate Ii corectat dac i se atribuie IilosoIiei un rol
clariIicator. FilosoIia este o activitate de clariIicare logic a gndurilor, iar nu o doctrin.
Spre deosebire de stiinte, IilosoIia nu este un corp de cunostinte. Rezultatul activittii
IilosoIice va Ii claritatea propozitiilor, nu propozitii IilosoIice
30
. FilosoIia nu poate
depsi limitele limbajului, ea trebuie s le pzeasc si s delimiteze din interior domeniul
propozitiilor stiintelor
31
.

$copul Tractatus - ului
Was sich berhaupt sagen lsst, lsst sich klar sagen, und wovon man nicht reden kann,
darber muss man schweigen. Aceste rnduri din Prefata Tractatus ului deIinesc, dup
cum precizeaz si Wittgenstein, sensul crtii. Faptele lumii, ceea ce tine de contingent,
pot Ii descrise utiliznd limbajul. Legtura dintre cele dou, Iorma logic, n virtutea
creia este posibil aceast descriere nu poate, la rndul ei, s Iie descris utiliznd
limbajul. Ea tine de domeniul necesarului si se arat prin limbaj att prin propozitiile cu
sens ct si prin cele Ir sens. Dac aceast distinctie ntre a spune si a arta care este,
dup cum am vzut, capital nu este luat n considerare, iau nastere propozitiile
nonsens, care nu vor Ii luate ca atare, ci vor Ii numite propozitii IilosoIice. Toate
problemele IilosoIiei sunt cauzate de aceast conIuzie, de aceast ncercare de a vorbi
despre ceea ce nu se poate vorbi, despre ceea ce se arat. Problema, n cazul de Iat, vine
mpreun cu solutia. Wittgenstein adaug mai departe: Das Buch will also dem Denken
eine Gren:e :iehen, oder vielmehrnicht dem Denken, sondern dem Ausdruck der
Gedanken ...] . Die Gren:e wird also nur in der $prache ge:ogen werden knnen und
was fenseits der Gren:e liegt, wird einfach Unsinn sein. Acest rol de delimitare a ceea
ce se poate spune va Ii preluat de IilosoIie. AltIel spus, distingerea dintre sens si
nonsens are loc prin stabilirea limitelor lumii, limbajului, gndirii.Wittgenstein si
construieste sistemul crtii utiliznd logica. Mai mult dect att, propozitiile logicii,
tautologiile si contradictiile, reprezint limitele limbajului, gndului si, prin urmare
limitele lumii. Ele nu pot Ii imagini logice ale Iaptelor si sunt lipsite de sens. Faptul c
limitele sensului se bazeaz pe logic este exprimat si n ideea Iundamental a lui
Wittgenstein conectorii logici nu stau pentru obiecte : ...] Mein Grundgedanke ist,

30
4112 uer Zweck der hllosophle lsL dle loglsche klarung der Cedanken ule hllosophle lsL kelne Lehre sondern
elne 1aLlgkelL Lln phllosophlsches Werk besLehL wesenLllch aus LrlauLerungen uas 8esulLaL der hllosophle slnd
nlchL phllosophlsche SaLze sondern das klarwerden von SaLzen ule hllosophle soll dle Cedanken dle sonsL
glelchsam Lrube und verschwommen slnd klarmachen und scharf abgrenzen"
31
4113 ule hllosophle begrenzL das besLrelLbare CebleL der naLurwlssenschafL"
4114 Sle soll das uenkbare abgrenzen und damlL das undenkbare Sle soll das undenkbare von lnnen durch
das uenkbare begrenzen"
dass die logischen Konstanten' nicht vertreten. Dass sich die L o g i k der Tatsachen
nicht vertreten lsst.
32
Pentru Wittgenstein, logica este structural si goal de continut. Ea
se arat prin modul de Iunctionare al lumii.
Limitele limbajului meu reprezint limitele lumii mele
33
. Solipsismul 5.63 Ich bin
meine Welt, la Iel ca si reprezenatrea simbolic a realittii, se arat. Aceast delimitare a
ceea ce poate Ii spus se Iace din interior. Totalitatea propozitiilor elementare determin
limitele limbajului la Iel cum totalitatea Iaptelor determin limitele lumii. Noi nu putem
spune nimic despre ceea ce se aIl dincolo de limitele lumii acest lucru ar nsemna s
vorbim despre ceea ce nu putem gndi din cauza acestei corespondente ntre Iapte si
propozitii elementare
34
. Aceste observatii pun n discutie problematica solipsismului,
mergnd pe o linie trasat de IilosoIia critic germana. Unde, ntre aceste limite ale lumii,
se aIl subiectul metaIizic? Este dat ca si exemplu relatia dintre ochi si cmp vizual
35
.
Este imposibil s te vezi vznd, dar existenta unui cmp vizual presupune existenta unui
ochi. Subiectul metaIizic nu este o parte a lumii, el coincide cu limita lumii. Aceast
pozitionare este IilosoIic, diIerit de cea psihologic
36
. Subiectul metaIizic este situat n
aIara granitelor lumii, deci nu vom putea vorbi despre el. El este limita lumii n acelasi Iel
n care ochiul este limita cmpului vizual. El este tot ceea ce este; acelasi lucru ca si
logica, lumea, limbajul. Din aceast cauz solipsismul coincide cu realismul pur.
Lumea poate Ii vzut n mod corect 6.54 prin stabilirea precis a limitelor, cnd
vine vorba despre reprezentarea simbolic a realittii. Respectarea regulii din Prefat si
Iinalul crtii 7
37
ar elibera IilosoIia de lanturile pe care singur si le-a pus. S
rmnem n tcere Iat de lucrurile importante, lucruri care se arat Ir a avea nevoie de
nimic n plus care s le explice, este ideea pe care se sprijin consideratiile Tractatus -
ului.


32
40312
33
362 uass dle WelL m e l n e WelL lsL das zelgL slch darln dass dle Crenzen d e r Sprache (der Sprache dle
alleln lch versLehe) dle Crenzen m e l n e r WelL bedeuLen"
34
361 Was wlr nlchL denken knnen das knnen wlr nlchL denken wlr knnen also auch nlchL s a g e n was
wlr nlchL denken knnen"
33
3633 Wo l n der WelL lsL eln meLaphyslsches Sub[ekL zu merken? uu sagsL es verhalL slch hler ganz wle mlL
Auge und CeslchLsfeld Aber das Auge slehsL du wlrkllch n l c h L und nlchLs a m C e s l c h L s f e l d lassL
darauf schlleen dass es von elnem Auge gesehen wlrd"
36
3641 uas phllosophlsche lch lsL nlchL der Mensch nlchL der menschllche krper oder dle menschllche Seele
von der dle sychologle handelL sondern das meLaphyslsche Sub[ekL dle CrenzenlchL eln 1ellder WelL"
37
Wovon man nlchL sprechen kann daruber muss man schwelgen