Elev: Mihut Andrei

Clasa: a XII-a A
Profesor: Poinar Ana

Cel care a descoperit celebra formula E = mc2 este fizicianul Albert Einstein.
Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost
un fizician german, apatrid din 1896, elveian din 1899, emigrat n 1933 n SUA,
naturalizat american n 1940, profesor universitar la Berlin i Princeton. Autorul teoriei
relativitii. n 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizic. Cele mai multe dintre
contribuiile sale n fizic sunt legate de teoria relativitii restrnse (1905), care
unesc mecanica cu electromagnetismul, i de teoria relativitii generalizate (1915) care
extinde principiul relativitii micrii neuniforme, elabornd o nou teorie a gravitaiei.
E = mc2 este o consecinta a teoriei relativitii restrnse aparuta in anul
1905. E=mc cuantific energia disponibil a materiei. Pe aceast formul se bazeaz
atomistica, secia din fizic care studiaz energia nuclear.

Fr ndoial cea mai cunoscut formul din fizic pentru publicul larg
este cea de echivalen dintre energia i masa unui corp, formul cunoscut sub
numele de relaia lui Einstein sau E = mc2 . Scris pe zidurile blocurilor,
imprimat pe tricouri sau pe bncile colilor, aceast relaie a depit cu mult
cadrul restrns al fizicii, devenind n cele din urm un simbol al tiinei i culturi
universale.
Mai puin plcut este faptul c n ciuda celebritii de care se bucur, nu
sunt muli care pot spune ce anume definete aceast egalitate matematic. n
primul rnd s lmurim aceast problem.E reprezint energia unui corp de
mas m , unde c este viteza luminii, observndu-se uor cantitatea enorm de
energie ce o posed corpurile relativ la masa acestora datorit uriaei viteze a
luminii. Cu alte cuvinte un corp cu masa de 1Kg posed o energie (n stare
latent) de 9*106 joule adic un 9 urmat de aisprezece zerouri, mai exact o
energie suficient pentru a nclzi de la 0 grade C la 100 de grade C peste 20
000 000 tone de ap.

Ne spune ca energia inmagazinata de un obiect in repaus cu

masa m este egala cu masa respectiva inmultita cu patratul vitezei
luminii in vid, aratand ca un corp are energie chiar si atunci cand este
stationar, spre deosebire de mecanica newtoniana in care un corp care
nu se afla in micare nu are energie cinetica, insa el poate avea sau nu
alte forme de energie inmagazinate in interior, cum ar fi energie termica
sau energie chimica, pe langa energia potentiala ce o poate avea prin
pozitia lui intr-un camp de forta. in mecanica newtoniana toate aceste
energii sunt mult mai mici decat masa obiectului inmultita cu patratul
vitezei luminii in vid. in teoria relativitatii, toate energiile care se misca
impreuna cu un obiect se aduna la masa totala a corpului obiectului,
care masoara rezistenta acestuia la deviere. Atat energia cinetica, cat i
cea poteniala au o contribuie directa asupra masei. In teoria relativitatii
scaderea energiei inseamna scaderea masei. Spre exemplu cand apa
este incalzita intr-un cuptor cu microunde, se adauga o masa de
aproximativ 10-17 kilograme pentru fiecare Joule de caldura adaugat
apei.

Cuvantul energie provine

(energhia) care inseamna activitate
avand semnificaia "in" i ""
folosit in fizica, sau, mai general, in
care determina schimbari".

din limba greaca veche,

si este format din doi termeni, ""
avand semnificaia "lucru". In sensul
tiina, "energia" inseamna "potenialul

Materia este caracterizata prin doua marimi fundamentale: masa i energia.

Masa este masura ineriei i a gravitaiei, iar energia este masura scalara a micarii
materiei. Astfel, energia si masa nu sunt doua lucruri total diferite (precum focul si
apa spre exemplu), ci sunt doua forme de manifestare (prezentare) ale aceluiai
lucru, respectiv materia, asa cum spre exemplu, aburul si gheata sunt stari de
agregare (moduri de prezentare) ale aceleasi substante, respectiv apa. Conform
relaiei dintre masa i energie a lui Einstein, oricarei forme de energie a unui sistem
fizic ii corespunde o masa inerta a sistemului. Termenul de energie nucleara este
folosit in doua contexte. Astfel, la nivel microscopic, energia nucleara este energia
asociata fortelor de coeziune a nucleonilor data de interactiunea tare a protonilor si
neutronilor din nucleele atomice. La nivel macroscopic prin energie nucleara se
intelege energia electromagnetica eliberata (prin radiatie) datorita reactiilor de
fuziune nucleara din stele si din bombele cu hidrogen, respectiv cea eliberata prin
fisiune nucleara in bombele atomice si in aplicatiile civile (centrale nucleare).

Relaia E=mc poate fi, deci, folosita pentru a calcula cata energie
s-ar produce daca o cantitate de materie ar fi convertita in radiatie (care
transporta energia) electromagnetica. Spre exemplu, masa materiei
convertita in energie in cazul bombei de la Hirosima a fost mai mica
decat 30 grame. (Conform relatiei lui Einstein, energia unui gram de
materie este de 10^14 Joule). Nu trebuie, insa, sa confundam masa cu
materia. Din punctul de vedere al fizicii, materia este sub forma de
substana (caracterizata prin masa) sau camp (caracterizat prin energie).
Trasaturile caracteristice care definesc materia sunt: masa, necesarul de
spaiu, structura interna i energia termica interna a materiei. Masa se
definete drept acea marime masurabila ce determina cantitatea de
substana coninuta intr-un corp sau particula, determinabila la nivel
macroscopic i masurata, de asemenea, macroscopic.

Spre deosebire de masa, conceptul de "camp" este cu siguranta unul

destul de abstract, intrucat nu are nici macar masa si poate sa nu existe deloc in
materie. in ciuda aspectului abstract, putem da un exemplu destul de practic, cu
care majoritatea dintre noi suntem familiarizati:magnetii. Desi, aparent nu exista
nici o legatura directa intre doua bucati separate de magnet, exista cu siguranta
o forta de atractie sau de respingere in functie de orientarea lor relativa. Aceasta
"forta" nu are nici culoare, nici masa, nici miros, iar daca nu am observa
interactiunile dintre ei, nici nu am sti ca exista. in cadrul fizicii, interactiunile ce
au loc in spatiul dintre magneti poarta numele de campuri magnetice. Daca
plasam pilitura de fier in jurul unui magnet , putem observa (re)orientarea
acesteia in jurul liniilor de camp; in acest fel putem avea o indicatie vizuala a
prezentei campului magnetic. Din experienta de zi cu zi suntem familiarizati si cu
campurile electrice. Un exemplu este electricitatea statica ce explica modul in
care materiale precum sticla si matasea se atrag dupa ce au fost in prealabil
frecate una de cealalta. Fizicienii includ aceste interactiuni in domeniul
campurilor electrice generate de doua corpuri ca rezultat al dezechilibrului de
electroni dintre ele. Este suficient sa spunem ca prezenta unei diferente de
potential (tensiuni) intre doua puncte duce la aparitia unui camp electric in
spatiul liber dintre acestea.

E = mc2

m=

16
m = 4.2x10 J
9x1016 m2/s2

m=

4.2
kg
9

m = 0.47 kg

E
c2

Puterea = energia generata intr-o secunda:

E1sec= 4x1026J = m1secC2

m1sec=

E1sec
C2

4x1026J
9x1016m2/s2

m1sec= 4/9x1026-16 kg = 0.44x1010 kg

m1sec=

4.4x109

kg

peste 4 millione de tone

in fiecare secunda!

Celebra formul a lui Einstein, E=mc2, a fost n sfrit confirmat de o

echip de fizicieni din Frana, Germania i Ungaria. Acetia, angajai ai Centrului
Francez de Fizic Teoretic, au folosit computere performante pentru a calcula masa
protonilor i a neutronilor, care fac parte din compoziia nucleului atomului.
La rndul lor, protonii i neutronii au n alctuire particule mai mici,
cunoscute sub numele de quark. Problema cu care fizicienii s-au confruntat era
urmtoarea: dac masa particulelor quark este de 5%, unde este restul de 95%?
Potrivit studiului, rspunsul vine din energia degajat de micrile i interaciunea
particulelor quark. Cu alte cuvinte, masa i energia sunt echivalente, aa cum susinea
Einstein n Teoria Relativitii formulat de acesta n 1905. Formula E=mc2
demonstreaz c masa poate fi transformat n energie i c la rndul ei, energia se
poate transforma n mas. Ecuaia a fost folosit i n construcia armelor atomice.
Rezolvarea ecuaiei E=mc2 la scara particulelor sub-atomice, s-a dovedit a
fi extraordinar de grea. Pn acum, rezolvarea ecuaiei a fost numai o ipotez, au
spus reprezentanii Centrului Naional Francez de Cercetare tiinific,dar fizicienii au
reuit, n sfrit, s confirme teoria lui Einstein, au mai adugat acetia.
Echivalena mas-energie este o consecin a teoriei relativitii, constnd n faptul c
ntre masa total a unui sistem fizic i energia sa total exist o relaie de
proporionalitate, exprimat prin relaia E=mc2 unde E este energia
sistemului, m este masa sa, iar c este viteza luminii n vid.

1)Cine a descoperit celebra formula E= mc2?

a)Albert Einstein
b)Isaac Newton
c)Galileo Galilei
2)In ce an a fost descoperita formula E= mc2?
a)1921
b)1905
c)1889
3)Din ce limba provine cuvantul energie?
a)maghiara
b)latina
c)greaca
4)Cat reprezinta c din formula E= mc2?
a)299 792 458 m/s
b)300 000 000 km/s
c)300 000m/s
5)In ce an a murit Albert Einstein?
a)1905
b)1921
c)1955

1)Cine a descoperit celebra formula E= mc2?

a)Albert Einstein

2)In ce an a fost descoperita formula E= mc2?

a)1921
b)1905
c)1889
3)Din ce limba provine cuvantul energie?
a)maghiara
b)latina
c)greaca
4)Cat reprezinta c din formula E= mc2?
a)299 792 458 m/s
b)300 000 000 km/s
c)300 000m/s
5)In ce an a murit Albert Einstein?
a)1905
b)1921
c)1955

2)In ce an a fost descoperita formula E= mc2?

b)1905

3)Din ce limba provine cuvantul energie?

a)maghiara
b)latina
c)greaca
4)Cat reprezinta c din formula E= mc2?
a)299 792 458 m/s
b)300 000 000 km/s
c)300 000m/s
5)In ce an a murit Albert Einstein?
a)1905
b)1921
c)1955

3)Din ce limba provine cuvantul energie?

c)greaca

4)Cat reprezinta c din formula E= mc2?

a)299 792 458 m/s
b)300 000 000 km/s
c)300 000m/s
5)In ce an a murit Albert Einstein?
a)1905
b)1921
c)1955

4)Cat reprezinta c din formula E= mc2?

a)299 792 458 m/s

5)In ce an a murit Albert Einstein?

a)1905
b)1921
c)1955

5)In ce an a murit Albert Einstein?

c)1955

E= mc2 Marea idee a lui

Einstein(partea I)
E= mc2 Marea idee a lui
Einstein(partea II)
Relativitatea lui Einstein:Faimoasa
ecuatie E= mc2
E= mc2 explicata

Google
Imagini Google
Youtube
Scientia
Cartea de fizica