18.11.

2010

C7
3) Mecanisme biochimice 1. Mecanisme antienzimatice. Se refera la act unor medicamente de a bloca activit unor enzime, ex: sulfamidele diuretice blocheaza activit anhidrazei carbonice din peretele tubului renal si astfel inhiba reabsortia tubular favorizand diureza; parasimpaticomimeticele indirect blocheaza activit enzimei colinesteraza si astfel lasa libera acetilcolina care va actiona un timp mai lung. 2. Mecanisme ce se produc la niv memr bio. Anestezicele locale care act la niv membr neuronului inversand fluxul de ioni astfel incat e inhibat potentialul de actiune. Atropina blocheaza la niv membr celulare receptorii pt acetilcolina. 3. Mecanisme antimetabolit. Subst nat sau sintetica cu struct asemanatoare unui metabolit pe care o poate inlocui. Ex: sulfamidele substituie ac paraaminobenzoic in metabolismul celulei bacteriene pe care il blocheaza astfel. Aceasta substitutie se produce pe baza asemanarii structural dintre cele 2 subst. 4. Mecanisme ce se produc la niv organitelor cel. Ex: glucocorticoizii poseza act antiinflamatoare printr-un mechanism de stabilizare a lizozomilor. 5. Mecanisme legate de meniatorii chim. Ex: substantele antihistaminice blocheaza receptorii pt histamine. Subst miorelaxante blocheaza receptorii pt acetilcolina. Aceste fenom se produc prin intermediul unor mediatori chimici. Relatia dintre structura chimica si act medicamentelor In fct de struct lor chimica si legat de act farmacodinamica med pot fi: 1. Med cu struct chim asemanatoare si efecte asemanatoare. Ex: grupul sulfamidelor care cu prinde 30 subst active cu struct asemanatoare sulfamidica si efect bacteriostatic. 2. Medicamente cu struct asemanatoare dar cu struct diferita. Cloroformulanestezic general. Struct asemanatoare au si sulfamidele, dar st bacteriostatice iar procaina e anestezic local. 3. Medicamente cu struct dif dar efecte asemanatoare. Ex: vasoperiful ester carbonic al colinei; pirocarpina- derivat imidazolic. Efectul e parasimpaticomimetic. Med ca si subst chim se compun dintr-un nucleu de baza si una sau mai multe grupari functionale (farmacofore), nucleul de baza confera adesea medicamentelor act specifica. Ex: nucleul fenotirazinic confera med act antiherminica sau tranchilizanta; nucleul steroidic confera med act antiinflamatoare, hormonala sau cardiotonica. Gruparile functionale confera act specifica suplimentara, intaresc sau reduc efectul produs de nucleu, influenteaza etapele farmacocinetice ale produsului respective(absortia, distributia, metabolizarea sau eliminarea), produc efecte secundare astfel se explica dc adesea medicamente care au struct asemanatoare au efecte ft diferite. Fenomene consecutive admin repetate medicamentelor 1. Cumularea = cresterea conc in sange sau tesuturi a unui medicament peste dozele terapeutice obisnuite. Cauze: doze prea mari; admin prea frecvente, absorbtie intensificata care se poate datora unor atonii gastrointest sau unor enterite; metabolizarea lenta int in medicamentele: stricnina, digitala, arsen sau barbituricele; Modalitati de interventie - Reducerea dozelor - Marirea intervalului dintre admin - Pauze 2. Toleranta = insusirea org de a suporta doze toxice fara sa apara semne clinice de intoxicatie. - Innascuta datorata unor particularitati enzimatice . ex: iepurele e o spp

rezistenta la atropina intrucat beneficiaza de un echipament enzimatic bogat in tropinesteraza. Poate prez partic de spp sau de individ. - Castigata (obisnuinta sau mitridanism). In general e reversibila si se intaleaza dupa mai multe administri. Mecanismul: saturarea farmacoreceptorilor ( in cazul unor purgative), - scaderea sensibilitatii unor farmacoreceptori( in cazul barbituricelor), - scaderea absorbtiei intestinale (arsen) sau inductia enzimatica (in barbiturice sau stupefiante). In aceasta sit e nevoie de doze crescande pt acelasi efect terapeutic. Exista si notiunea de tahifilaxie considerata toleranta acuta care se instaleaza dupa cateva administri ce s-au efectuat la intervale scurte de timp. Dependenta medicamentoasa (adictie sau toxicomanie): consta in intoxicatia cronica caract prin necesitatea de folosire a unor subst medicam sau toxice. Se caract prin: a. dependenta psihica- constand in necesitatea de ordin psihologic de a folosi un anume med sau toxic; b. toleranta- diminuarea efectului la repetarea adm. respectiv necesitatea cresterii dozei pt a obt acelasi efect; c. dependenta fizica- constand in necesitatea de a continua folosirea subst respective pt a evita tulburarile, uneori grave, care apar la intreruperea tratamentului si care poarta den de sindrom de abstinenta. Acestea sunt cele 3 caract urmate nu intotdeauna de psihotoxicitate- tulburari de comportament. Subst care pot produce dependenta medicam poseda act euforizanta, linistitoare, stimulanta psiho-motori halucinogena; ex: morfina, heroina si alte opioide, amfetaminele, cocaina, barbituricele, benzo diazepinele, canabinoidele, alcool etilic si mai putin cafeina si nicotina. Dependenta psihica este favorizata de beneficiul terapeutic respectiv calmarea durerii, inlaturarea anxietatii sau efectele psihice proprii. La intreruperea tratamentului cu astfel de subst apare sindromul de abstinenta datorat unor tulburari adaptative care s-au produs in timpul tratamentului si care raman fara contrapondere la intreruperea administrarii. 3. Intoleranta: este o stare de sensibilitate individuala sau de specie la un anume medicam. Poate fi inascuta cand se obs la toti indivizii dintr-o specie: ex: calul este sensibil la procaina si fenotiazina; cobaiul, hamsterul si chinchila la penicilina; pisica la paracetamol, aspirina, sau intalnit numai la anumiti indivizi(idiosincrazie)- se manifesta in general la prima doza sau la scurt timp de la inceperea tratamentului(ex: om la penicilina, datorita deficientelor de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza; catalaza, pseudocolinesteraza, glucuroniltransferaza- la alte specii cele 3 de mai sus). Intoleranta castigata apare pe baza conflictului antigen-anticorp, in acest sens unele medicam sunt antigene primare, altele pot deveni antigene numai dupa ce s-au cuplat cu proteinele plasmatice: ex: haptenele care apar consecutiv cuplarii penicilinelor cu proteinele plasmatice. Se poate manifesta prin soc alergic medicamentos sau tulburari alergice grave precum: febra, astm bronsic, edeme invadante, eruptii cutanate, urticarie generalizata, colici, tumefactii articulare, leucopenie, anemie, agranulocitoza, sau tulburari alergice usoare. Un ex de soc alergic medicam este intalnit la bovine consecutiv administrarii serului de iapa gestanta si se traduce prin: dispnee, pruurit cutanat, tremuraturi , salivatie, edem facial, puls slab si chiar moarte. React alergice se pot intalni la: antibiotice, sulfamide, glucocorticoizi. Pt a diagnostica alergiile se practica teste cutanate, iar cand s-a produs se indroduce adrenalina pe cale subcutanata. Fenomene care se produc consecutiv asocierii medicam: Antagonismul poate fi : direct cand 2 sau mai multe subs act in sens contrar asupra aceluiasi obiectiv morfologic

(atropina produce midriaza prin paralizia musculaturii circulare a irisului, ezerina prod mioza prin stimularea aceleiasi musculaturi); indirect cand 2 subs act contrar asupra unor ob. morf diferite (pilocarpina prod mioza prin stimularea musc circulare a irisului, iar adrenalina prod midriaza act asupra musc radiare a irisului). In fct de react prod poate exista antag chimic datorat unor react chimice, si antag fizice dat unor prop fizice (EDTA fixeaza metalele grele, iar taninul da reactii de precipitare cu alcaloizii). *ambivalenta farmaco-dinamica: cand 2 subs care poseda mai multe insusiri farmacodinamice pot avea atat efecte antagoniste cat si efecte sinergice (papaverina este sinergica cu morfina privind act analgezica, dar sunt antagonice la nivelul sfincterelor, respectiv papaverina relaxeaza, iar morfina contracta;) *Antagonismul biologic: competitiv, noncompetitic sau functional. Comp este specific, reversibil si recipric; respectiv cele 2 subs act asupra aceluiasi receptor; cele 2 subs se num agonist si antagonist Non comp: cand agonistul si antagon act pe zone diferite ale receptorului, in astfel de situatii se poate prod: a)inhibarea stimulantilor(papaverina antagonizeaza serotonina, histamina, acetilcolina prin relaxarea musculaturii netede contractate); b) inhibarea alosterica in cazul careia se prod modificari in preajma rec consecutiv carora conformatia spatiala a acestora se vor modifica, are loc la niv enzimatic; c) fixarea pe.... are caract reversibil (act anticolinesterazicelor) Functional: se prod pe receptori diferiti ale aceluiasi organ(histamina contracta musculatura bronhiilor, in timp ce izoprenalina relaxeaza musc bronhiilor pe receptori diferiti de la niv musculaturii netede) *Antagonismul fiziologic at cand ag si antag,. act asupra unor tesuturi diferite(cresterea debitului cardiac prod de unele subs poate fi contracarat de.... care reduc rezistenta vasculara periferica).