Universitatea din Craiova Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

RELATIA DINTRE INTERMEDIEREA FINANCIARA SI INFLATIE

Coordonator: Prof. univ.dr. Cristi Spulbar
Masteranzi: Dan Alexandru Valentin Marin Alexandru Ionut

2011

Procesul de intermediere financiara reprezinta ansamblul activitatilor prin care fondurile atrase de la cei care economisesc sunt puse la dispozitia celor care au nevoie de aceste fonduri pentru diferite tipuri de investitii. Intermedierea financiara faciliteaza, deci, preluarea si concentrarea fondurilor temporar disponibile indiferent de dimensiunea acestora sau perioada de alocare . De asemenea, cu cat sistemul financiar este mai dezvoltat, cu atat vor fi mai mici costurile tranzactiilor financiare.

Unul din principalii factori macroeconomici care pot afecta sistemul financiar al unei tari este inflatia.

Inflatia este un dezechilibru care afecteaza, in proportii diferite, toate economiile nationale, si care poate fi sesizat prin doua tendinte majore, si anume : cresterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor.

Indiferent de cauza declansarii inflatiei , desfasurarea, perpetuarea si agravarea acesteia are determinari multifactoriale. In conditiile economiei actuale, inflatia are la baza factori de ordin economic , monetar socio-politic , de natura interna si externa care actioneaza simultan si se influenteaza reciproc.

45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

40.7%

39.3

30.6

33.4

inflatie intermediere financiara

21.1 16.8

27.2

17.8
9.3

15.3.

14.1 11.8
4.87 6.3

10.1

9.3

8.6 6.57

2000

2002

2004

2006

2008

Incepand cu anul 2000 conditiile de afaceri se imbunatatesc, iar stabilitatea macroeconomica s-a reflectat in: Inflatia redusa a permis aparitia creditului ipotecar, a mutat orizonturile decizionale spre termenul mediu-lung si a permis reducerea ratelor dobanzii si spread-urilor =>credite mai ieftine; Reducerea nivelului general al riscului si expansiunea rapida a creditului;

Au crescut inclinatia spre consum si investitiile imobiliare ale populatiei; Economia a intrat in faza ascendenta a ciclului economic ;

Anticipatii pozitive privind evolutia veniturilor si a ciclului afacerilor;

Efectul de avutie, reforma fiscala si aprecierea leului ca urmare a intrarilor semnificative de capital au marit venitul disponibil; In 2007 inflatia a cunoscut o usoara crestere , fiind generata de scumpirea chiriilor (cu 100%), a alimentelor si tarifelor la servicii, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Romania a incheiat anul trecut cu o inflatie de 6,30%, in scadere, dar mult peste marja superioara a tintei BNR de 4%.

 Inceputul anului 2009 a fost marcat de efectele acutizarii la sfarsitul anului anterior a crizei financiare internationale asupra activitatii economice globale.
Intermedierea financiara si-a continuat trendul ascendent (atingand pragul de 41%), insa a inregistrat o evolutie mai lenta fata de anii anteriori. Aceasta situatie a fost cauzata de urmatorii factori: - Bancile se tem sa crediteze, iar oamenii se feresc sa se indatoreze ; - Veniturile reale ale populatiei au scazut la un nivel fara precedent in ultimii 8 ani;

- Somajul - majorarea numarului de angajari fara forme legale .

Tinta BNR in ceea ce priveste inflatia pentru 2009 a fost stabilita la nivelul de 3,5%, insa acest prag a fost depasit. Pana la sfarsitul anului se incearca incadrarea in marja de variatie stabilita la +/- 1% . Principalii factori care au dus la usoara depasire a tintei stabilite de BNR sunt: majorarea accizelor la tutun, a preturilor la telefonie si a indicelui produselor de consum.

 bancile au devenit mai restrictive, multe reducand perioada maxima de creditare, chiar pana la 10 ani in cazul creditelor ipotecare. De asemenea, multe banci au luat masuri si in cazul creditelor pentru IMM. In ceea ce priveste inflatia, Romania a inregistrat in luna mai a acestui an cea mai mare rata anuala a inflatiei din UE, fapt care reprezinta o problema pentru economia nationala. Mentinerea inflatiei la cel mai inalt nivel va determina bancile sa fie in continuare sceptice in acordarea de credite, in conditiile in care puterea de cumparare a populatiei scade simtitor de la o luna la alta. Criza financiara a sporit volatilitatea pe pietele monetara si valutara si tinde sa accentueze incetinirea activitatii economice. Astfel, reducerea finantarile externe si existenta dezechilibrelor externe mari au declansat deprecierea leului, care alimenteaza inflatia si face necesara o rata a dobanzii relativ inalta.

In concluzie, perioadele caracterizate de inflatie inalta au fost si cele cu instabilitate financiara severa si cu crize la nivelul sectorului bancar, sau au fost urmate de recesiune in urma adoptarii de catre autoritati a unor masuri inadecvate de temperare a inflatiei.

PREVIZIUNI PENTRU PERIOADA URMATOARE

3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 2011 2012 2013 2014 2015
4.5%

Inflatia
3.5% 3.2% 2.8% 2.5% 2.3%

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) si-a revizuit in scadere estimarea de inflatie medie pentru 2011, la 3,5% de la 3% pe seama reducerii dobanzii de politica monetara, iar pentru 2013 BNR a revizuit in scadere prognoza, aceasta situandu-se la un nivel de 2,5%, pentru anul 2012 prognoza situandu-se pe aceeasi traiectorie cu cea din 2011. Estimarile pentru anii urmatori reflecta o usoara tendinta de scadere a preturilor de consum, in conditiile in care Romania ar trebui sa fie pregatita sa adopte moneda unica europeana de la 1 ianuarie 2015. De altfel, inflatia medie anuala este unul dintre indicatorii luati in calcul in criteriile nominale de convergenta la zona euro.

 Conform estimarilor CNP, economia Romaniei se va comprima cu 7,7% in acest an, insa va reveni pe crestere in 2010, cand avansul va fi de 0,5%. In 2011 PIB va creste cu 2,4%, in 2012 se va majora cu 3,7%, pentru ca in 2013 si 2014 avansul economiei sa fie de 4,4%, respectiv 5,2%. Datele Bancii Mondiale arata ca bncile din tarile din estul si centrul Europei sunt ajutate, intr-o oarecare masura, de gradul scazut de intermediere financiara, ceea ce inseamna ca este inca redus canalul de distributie a problemelor in economie. Institutia estimeaza ca pierderile bancilor romanesti generate de creditele neperformante ar putea ajunge la 9.3% din PIB-ul Romaniei, adica la 43 miliarde de lei, aproape o patrime din totalul creditului neguvernamental. Cifra este insa mai mica decat in alte tari, media in tarile din fostul bloc comunist, acum membre ale UE, fiind de 13% din PIB. Concluzia la care au ajuns expertii Bancii Mondiale este ca unul din patru credite acordate n Romania ar putea genera pierderi pentru bancile locale. Sectorul corporatist este cel mai expus la creditele bancare dintre tarile din regiune, pe de alta parte insa, in sectorul gospodariilor, gradul de intermediere financiara al romanilor este cel mai mic dintre tarile din fostul bloc comunist.

CONCLUZII
Teoria si practica internationala subliniaza rolul important al intermedierii financiare in alocarea eficienta a resurselor in economie. Intermediarii financiari mobilizeaza economiile, transforma scadentele, exercita control asupra firmelor si directioneaza fondurile dupa criterii de eficienta in timp ce, in plan macroeconomic, nivelul creditului exercita o influenta directa asupra cresterii economice. Cercetarile empirice atesta, de asemenea, legatura dintre performanta de ansamblu a sistemului bancar si inflatie, printr-o cauzalitate stransa intre aceasta si factorii monetari. Cea mai mare influenta asupra variabilelor nominale (preturi, curs, salarii) este atribuita multiplicatorului, care reflecta intensitatea crearii banilor de catre sistemul bancar. Sistemul bancar din Romania detine o majoritate covarsitoare din intermedierea financiara si, ca atare, este si principalul responsabil al plasarii economisirilor. Exista, prin urmare, o legatura directa intre restructurarea intreprinderilor si sistemul bancar.

 Principalul indicator al eficientei bancare il reprezinta marja de dobanda. Pe termen scurt, o marja mare de dobanda ofera posibilitatea dezvoltarii bancilor si a cresterii profitului acestora si, implicit, a impozitelor platite catre bugetul de stat. Pe termen lung, marjele mari atrag credite neperformante si, pe plan macroeconomic, influenteaza negativ cresterea economica. Romania se inscrie in randul tarilor care practica marje ridicate, urmand nivelul inflatiei.

Stabilitatea economica, adica existenta sau nu a inflatiei, face ca dobanda sa se modifice. In perioadele inflationiste creditorii vor fi reticenti in a acorda credite in cazul in care dobanda atasata acestor credite nu va acoperi inflatia. Ratele mai inalte ale dobanzii tind sa franeze cresterea economica si, mai mult, creeaza costuri pentru cei ce au datorii, riscand sa destabilizeze sectorul financiar si sa afecteze implicit intermedierea financiara.
Relatia negativa intre inflatie si crestere economica pe termen lung se datoreaza perioadelor mari de fluctuatie a inflatiei. Aceasta poate sa reprime intermedierea financiara, erodand utilitatea activelor banesti si ducand la unele deciziile de politica ce deformeaza structura financiara. Inflatia este considerata principala sursa de instabilitate financiara. De aceea, obiectivul pe termen lung al politicii monetare trebuie s fie atingerea unei inflatii scazute si stabile, care sa determine o crestere economica sustenabila pe termen lung.

VA MULTUMIM!
Si

La Multi Ani! pentru Nicoleta si Nicolae