Drept civil Curs 3 Aplicarea legii civile in spatiu Exista 2 aspecte privind aplicarea legii in spatiu : intern si international

l Aspectul intern Aplicarea vizeaza raporturile civile stabilite intre subiectele de drept de cetatenie sau nationalitatea romana pe teritoriul Romaniei.Regula in aceasta problema este cea potrivit cu care actele normative civile emise de un organ central se aplica pe tot teritoriul tarii ; actele normative civile emise de un organ local se aplica pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale.De la aceasta regula a existat si exista o lege : decretul 115/1938 privind unificarea dispozitiilor cu privire la cartile funciare. Aspectul internation Aplicarea vizeava raporturile civile cu element de extraneitate , respectiv cetatenia , nationalitatea , locul incheierii unui contract , etc.Sunt solutionate de normele conflictuale ale dreptului international privat (legea 105/1992 privind reglementarile raporturilor de drept international privat).Ex: in ceea ce priveste imobilele , legea aplicabila este legea tarii pe teritoriul careia se afla acest imobil in ceea ce priveste starea civila si capacitatea persoanei fizice este aplicabila legea cetateniei in ceea ce priveste forma actului juridic este aplicabila legea locului incheierii actului Aplicarea legii civile asupra persoanelor Exista 3 categorii de legi din acest punct de vedere : 1). Legile cu aplicatie generala care se aplica atat persoanelor fizice cat si juridice (codul civil decretul 31/1954 referitoare la persoanele fizice sau juridice) 2). Legile cu vocatia aplicarii numai persoanelor fizice (codul familiei) 3). Legile cu vocatia aplicarii numai persoanelor juridice (legea 31/1990 privitoare la societatea comerciala sau 15/1990) Interpretarea normei juridice Operatiunea logico-juridica de explicare a continutului si sensului normelor de drept civil in scopul justeri lor aplicari prin incadrarea corecta a diferitelor situatii in ipoteze ce le contin.

Necesitatea interpretarii 1). Legea poate fi depasita de dinamica vietii sociale (ex: art. 9981003 din Codul Civil care reglementeaza raspunderea civila delinctuala) 2). Legiuitorul utilizeaza termeni generici pentru a gasi o utilitate sau aplicabilitate cat mai mare (ex: art. 19 alin. 1 decretul 167/1958 care reglementeaza prescriptia extinctiva articolul se refera la repunerea in termenul de prescriptie si care foloseste expresia cauze temeinic justificate) 3). Utilizarea unor termeni sau expresii care au alt inteles decat din vorbirea curenta (ex: tranzactia forta majora , bun imobil) Modalitati de interpretare 1). In functie de sursa de la care emana interpretarea si de forta ei juridica distingem intre intrepretare oficiala (care emana de la un organ de stat competent si are forta obligatorie) si intrepretare neoficiala (care nu are forta obligatorie dar care se poate impune forta argumentelor). 2). In functie de rezultatul la care se ajunge in urma interpretarii continutului literal a normei juridice si continutul real dat de legiuitorului : interpretare reala (atunci cand exista concordanta intre formularea si sensul ei real) interpretare extensiva (se face atunci cand continutul literal al normei este mai redus dect sensul urmarit de legiuitor) interpretare restrictiva (atunci cand formularea normei exprima mai mult decat sensul urmarit de legiuitor ; aplicarea trebuie restransa) 3). Dupa procedeul sau metoda de interpretare distingem intre : interpretare gramaticala care presupune o analiza sintactica si morfologica a textului normei juridice (ex: art. 26 alin.1 din Constitutie potrivit caruia autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima , familiala si privata) interpretare logica care presupune folosirea logicii formale in drept (exista reguli si argumente de interpretare) Reguli de interpretare 1). Exceptiile sunt de stricata interpretare (ex: regula este ca de cresterea si educarea copilului trebuie sa se ocupe parintii sai ; exceptia o face cand copilul este lipsit de ocrotirea parinteasca din cazue mentionate de drepturi , se deschide tutela,cauzele de deschidere a tutelei trebuiesc interpretate restrictiv).O aplicatie a acestei reguli este raportul dintre legea

speciala si legea generala.Legea generala reglementeaza un domeniu mai larg de raporturi juridice (ex: codul civil). Atunci cand ne referim la legea generala , se foloseste expresia lege de drept comun sau drept comun in materie Legea speciala reglementeaza grupuri restranse de raporturi juridice in mod diferit fata de reglementarile din legea generala. In ceea ce priveste raporturile dintre legea generala si legea speciala , acesta este : legea speciala deroga de la legea generala (specialia generali bus deroga) iar legea generala nu deroga de la legea speciala (generalia speciali bus na deroga) art. 1 Cod Comercial 2). Regula reprezinta un text formulat in termeni generali si de regula nu poate fi restrans prin interpretare.Se explica in adagiul unde legea nu distinge si nici noi nu putem (ubi lex non distincte vid ne nos distinct vere de benus) 3). Regula reprezinta o norma juridica si se interpreteaza in sensul de a produce efecte juridice si nu in alt sens (legea este susceptibila de interpretari). Argumentele de interpretare logica Reprezinta adoptari ale regulilor logice formate la necesitatea interpretarii normelor juridice. 1). Argumentul per a contraria (tertului exclus) Atunci cand o lege afirma un lucru , se presupune ca ea exclude contrariul (ex: art 5 din Codul Civil nu se poate deroga prin conventii de la legile care privesc ordinea publica si bunele moravuri). Per a contrario se poate deroga rin conventii de la legile care nu privesc ordinea publica si bunele moravuri. 2). Argumentul a forzziorii (cu atat mai mult) O norma juridica este aplicata la un caz neprevazut de ea pentru ca ratiunile avute in vedere la evitarea acestei norme se regasesc cu atat mai mult in cazul dat.Ex : Potrivit Codului Familiei , dupa divort , unul dintre soti poate pastra numele dobandit prin casatorie prin anumite conditii). Legea nu reglementeaza numele unui sot dupa moartea celuilalt sot potrivit reglementarii a forzziorii daca dupa divort cand se presupune ca intre soti exista relatii conflictuale poate fi pastrat numele cu atat mai mult (a forzziorii) in cazul decesului unuia dintre soti , sotul supravietuitor poate pastra numele. O aplicatie a acestui arguemnt este principiul potrivit cu care cine poate mai mult , pot si mai pution (qui postes plus postes minus).

Argumentul reducerii la absurd (reductio ad absurdo) Cel ce interpreteaza o norma arata ca numai un anumit sens al acelei norme este posibil , orice alt sens fiind absurd. 4). Argumentul analogiei potrivit cu care acolo unde exista aceeasi ratiune a legii trebuie sa exista aceeasi solutie Argumente de interpretare sistematica O norma se interepreteaza avand in vedere locul pe care il adopta in actul normativ respectiv precum si locul actului normativ in sistemul de drept Argumente de interpretare teleologica Presupune determinarea concreta a scopului urmarit de legiuitor in momentul edictarii. Argumente de interepretare istorica Analiza conditiilor social-istorice in care legea a fost edictata

3).