Drept civil Curs 4 Raportul juridic Desemneaza o relatie sociala patrimoniala sau personal nepatrimoniala reglementata de norme de drept

t civil intre persoane fizice si persoana juridice care se afla pe pozitie de egalitate juridica. Determinarea raportului juridic (cunoasterea partilor raportului) Determinarea se realizeaza diferit in functie de drepturile absolute sau drepturile relative. In ceea ce priveste drepturile absolute , este cunoscut doar subiectul activ al raportului juridic iar subiectul pasiv este nedeterminat. In cazul drepturilor relative , sunt cunoscute ambele subiecte. (ex: dreptul de proprietate). Pluralitatea subiectilor raportului juridic civil Exista situatii in care raportul juridic civil este stabilit intre mai multe persoane fie ca subiecte active sau pasive. 1). In raporturile reale poate exista starea de ca proprietate sau indiviziune sau starea de devalmasie. 2). In raporturile personal nepatrimoniale cum ar fi materia creatiei intelectului exista opera comuna la care participa mai multe persoane. 3). In raporturile obligationale avem 3 feluri de pluralitate : activa , pasiva , mixta. Regula din materia pluralitatii de subiecte este reprezentata de divizibilitate pentru ca in principiu , obligatiile sunt conjuncte (adica fiecare dintre creditori nu poate pretinde de la debitor decat ceea ce I se cuvine ; fiecare dintre debitor nu poate fi obligat decat pentru partea sa) Exceptiile de la divizibilitatea obligatiei Solidaritatea si Indivizibilitatea 1). Solidaritatea activa Oricare dintre creditori poate pretinde intreaga datorie debitorul platitor se elibereaza astfel de datoria fata de toti creditorii solidari. 2). Solidariatea pasiva Oricare dintre debitori poate fi obligat la plata intregii datorii , situatie in care creanta se stinge fata de toti creditorii.Debitorul platitor are un drept de regres contra celorlalti codebitori.

Indivizibilitatea are aceleasi efecte ca si solidaritatea , existand urmatoare doua distinctii : 1). Izvorul indivizibilitatii care pe langa lege si conventia partilor nu poate fi si natura lamuririlor. 2). Indivizibilitatea se transmite de catre mostenitori pe cand solidatarea inceteaza. Elementele raportului juridic civil 1). Subiectele raportului juridic civil 2). Continutul raportului juridic civil alcatuit din drepturile si obligatiile subiective 3). Obiectul raportului juridic civil alcatuit din actiunile sau inactiunile la care se refera (acea persoana care participa la raportul juridic civil deci are calitatea de titular al drepturilor ce intra in continutul raportului juridic) Subiectul activ este persoana care dobandeste drepturile ce intra I ncontinutul raportului juridic. Subiectul pasiv este persoana caruira ii incumpana obligatiile ce intra in raportul juridic civil. In raporturile obligationale , subiectul se numeste creditor iar cel pasi debitor. In raporturile care izvorasc din contracte , creditoru si debitorul au denumiri specifice : vanzator si cumparator , donator si donatar , locator si locatar , deponent si depozitar , etc. In unele raporturi obligationale , subiectul acitv este in acelasi timp si pasiv (ex: situatia contractelor bilaterale sau sinolognatice) In raporturile juridice simple , notiunea de subiect coincide cu cea de parte.In raporturile juridice cu pluralitate de subiecti cele doua actiuni nu coincid.Un subiect este egal cu o persoana iar o parte inseamna 1 sau mai multe subiecte care au acelasi interes juridic comun. Continutul raportului juridic civil il constituie totalituatea dreptului subiectiv si a obligatiilor pe care le au subiectele acelui raport juridic. In ceea ce priveste relatia dintre drepturi si obligatii , oricarui drept subiectiv ii corespunde o obligatie corelativa.Continutul dreptului subiectiv determina continutul obligatiei.

Dreptul subiectiv civil Posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ de a avea el insusi o anumita conduita si de a pretinde subiectului pasiv sa aiba o conduita corespunzatoare acestui drept respectiv sa dea , sa faca sau sa nu faca ceva putand apela in caz de nevoie la forta coercitiva a statului. Clasificarea drepturilor subiective civile 1). In functie de gradul lor de opozabilitate avem drepturi absolute si relative : a). Dreptul absolut exercitat de titular singur iar celelalte persoane care nu sunt determinate au numai obligatia negativa de a nu face nimic de natura a-l impiedica pe titular in exercitiul dreptului sau (ex : drepturile patrimoniale relae dreptul de proprietate) Caracteristicile dreptului absolut : este determinat numai subiectul activ iar sb pasiv este nedeterminat obligatia corelativa unui drept absolut este obligatie generala in sensul ca apartine tuturor celorlalte persoane ceea ce isneamna ca dreptul absolut este opozabil erga omnes (tuturor) obligatia corelativa a unui drept absolut este o obligatie abstracta in sensul ca are intotdeauna acelasi continut ; este o obligatie negativa pentru ca consta intr-o abstentiune b). Dreptul relativ cel in temeiul caruia subiectul activ care este determinat are posibilitatea de a cere subiectului pasiv sa dea , sa faca sau sa nu faca ceva Caracteristicile dreptului relativ : atat subiectul activ cat si subiectul pasiv este determinat dreptul relativ este opozabil numai subiectul pasiv determinat obligatia corelativa a unui drept relativ este o obligatie concreta in sensul care are un continut diferit de la un caz la altul si poate sa constea fie dintr-o actiune (a da sau a face) , fie dintr-o abstentiune (a nu face) 2). In functie de continutul lor avem drepturi patrimoniale si drepturi personal-nepatrimoniale a). Drepturile patrimoniale drepturi care au un continut economic si sunt susceptibili de o evaluare baneasca.Uneori se subclasifica in :

drepturi reale acele drepturi ale caror titular poate sa exercite singur atributele dreptului in mod direct si nemijlocit fara intereventia a altei persoane drepturi de creanta titularul dreptului de creanta (creditorul) poate sa ceara debitorului sa dea , sa faca sau sa nu faca ceva Drepturile reale prezinta 2 prerogative importante : 1). Prerogativa urmaririi (dreptul de urmarire) care presupune dreptul de a urmari bunul obiect in maini oricarui I s-ar afla 2). Prerogativa preferinta (dreptul de preferinta) care presupune dreptul titularului dreptul real de a se indestula cu preferinta din suma destinata bunului (dreptul de ipoteca)