r 9t

:l--:4

Ix tIGEXoi
De AGO5T|NtHELLAS SRL
73 Atena

TIPARIRE SILEGARE]C, CANALE & C DiRECTOR TlP0c RAFIE: GtU5EPpE CANALE Il\4PORTATOR DISTRIBUITOR:

1l:54:Vouliagmenis 4446, j66

lVedia Service Zawada SRL

!l-0tuPeiro5
IJANAGER

Kapnistos

!'iNACER ECoNO[4tC: Fotis Fotiou

DE REDACTIE SI PRODUCTIE:

/rginia Koutroubas
BUSINESS DEVELOP]\,IENT IVANAGER:

Couniry ]\4anager: [,4ariana t\4]h;lran Alarketing [,4anager:Adina Boj c5 Redactor: Gabiela l\4untean Distribution lVanager: Dan ordach ADRESA:str Louis Pasteur, Nr j8, Et. j, sed.5,
Buclrre$i, norn;nia
i

dreapta). De Agolii potonia, pagrna 4 J;s colecla personaa tl4otnar Arpadi paqrna 5 De AgonI PctLire Lrbrary, Aerandru ft,fanciur j
pagina 6i De Agosrini Piciure Libraryj paqina 7
(toate)r De Aqostini Picturc Ltbrary; paqinile

FOTOGRAFII: pagina 2: colecta personab Gorge Gusre.tan; pagina 4 sLrs NASA, paqrna 4 mttloc l5tanod

j0-tl

Dim itrB Pasaka lidis 6ROUP PRODUCT IVANAc 5EN OR EDITOR:Iania

pel50nab DraqotTeKd, paqrna t2 hu5, stiinga lot: coleclE persona; Draqo! Teica pagina l2lmijloc,dreaptajos):coecriape60nala
a

(loarl:cole.t

ER:

tVeropi papadat

Drepturile tuturor ilunra!iilor

allit sub copyright.

s[.nn:i:L

at

trtetor5e

IUNIOR EDITOR: [4aria Papadimitrjou

COOSDONATORi DE PRODUCT]E:

Carolina Poulidou, Theodoros prckakos, S a Kotoupa

MANAGER DISIRIBUTtE: Evi Eoza TONTRoLLER D STRIBUTtE yranni5 Vouqiouta5 5tN OR COORDONATOR LOGISTICA:

Esi intezisS reproducerea, no(.rea.transmiterea sau utiltzarea comercialS a mate aeorsuborice

MolndrArpad, paqina I 3 (toate):cotectra oersonata Drag05Te caipaqina t5 (pr rnetetrer, de;usrn ro5). colecrra personal; tvlolnar Arpad; paq na It (|ot.

T'abdnt nTcmbti

lorm5,

fid

acordul scris al editonrlDi

lVultumii traby.ro

PRETUL PUBLICATIEI

spijinulacodatla realizarca
11,90 LEI

5i

trabantservi(e.ro pentru acestei rcviste.

Pretu

pimuluinufur

PretLrl incep6nd cu

aldoilea num;r 24,90 LEt

20l0DeAgostiniRussia

if m n iaiuri care insote$e acest nu md r poate d ferica lorm; de matina rali, va anraifilal;.
l'iod u MINIATURi PENTRU COLECIIONARI. ACE5T PRODUS NU ESTE OIUCARIE.
NU ESTE AOECVAT PENTRU @PIII SUB 15ANI. FABRICAIiN CHINA.

20ll

De AgonrniHllas, pntru ediria

lSSNr 1792 8508 5ERVICII EDI]ORJALE OFERI]E DE:

BEST COfuIA4 UN ICATION A4EDIA

limurire sau comenzi de Dmdus De Agostini, sun9ti-ne le ael.

Pntru oricc informatie,

Consuhant Sorin Cezar t?in;

DTP|RAY

Mzit.li rite-ul nonru

la

adresa

,p no.ani,, (021) 40 r0 88S L) Mordova: (022\ 93 07 42

Pc

www.d..gortini,ro
e-mail hfo@d.ago ini.io

.cbtbti

ltlgi pnld Errseh. Cmrd& v, rchui ir .rDlus rt snhssll)@ 6dor Frbte.

Revenirea la viali. Anul 1955,

Gemania mdcinat; de rbzboi i9i revine incet-

partea populatiei- apiruse ideea de automo

Conecvend

in

utilizarea unor propulsoa-

bil,populari
PrimeleinceKdi in acest sensau dus in Ger
mania de Vest la aparilia
u

incettiestein plin efort pentru a gterge urmele

Esate de bombadamente

ti distrugeile sufe-

nui simbol: Volkswa

ite. in urma unor complicate tratative politice,

prizonierii de r;zboi
se

gen,brcscuFi

re neconvenlionale, 6rma DKw avea $ vin; in 1939 cu o propunere pentru un automobil ,populari Echipatcu un sistem detractiunepe rolile din fal6 gipropulsat de un motor in doi
timp, cu doicilind , ela fostdenumitDKW F8. A fost fabicat chiar si pentru expoft pan; in
1942,cend produc_tiafabriciia trebuit ze pe

intorc aca$...

Divizad,Gemaniacunoattec;idife tein reconsnuclia sa -cea devn,suslinutb de ame

ricani redevine o putere economici, in timp ce

Ce se intAmpla insd in Gennania de Est?

ln
1

!:

se axe

91 3,

in olatu lZschopau, J.S.Rasmussen fon

efoftulde dzboi, un automobil popular

tutel; sovietic6, cunoagte o dezvoltare mailen6, marcad de lipsa resuF

Germania de Est, sub

selormateiale. Este mediulin care

se va

natte un simbol,cu-

care in 1916/1917 pentru prima dati in fabricarea se implica unor automobie propulsate cu... aburi. De aici 9i numelefr rmei - DKW de la"Dampf Klaft dase o

fabrid de motoare,

nemaiavindu tiloculinlumaacelorani.
ln I950 dupi dMzarea Germaniei,5e nage pdn unifi(area vechiloratelierc deconstruclie
a

autc

mobibbr din est

noscut acum in toatd lumea,

wageni

din ultimii ani interbelici, cand intrcaga lume fusese cuprinsi de revolulia tehnicii ti motoizarea nu malera numailaindemana celor foarte boga!, fusese observata necesitatea de a se construi un automobil mic, cu un prel redus,care si lie ac(esibilpentru cea maimare

ind

in

1921,

ponind de la un motor de

ju(;

e,

"lndustrieverband nafionab care includea ti dou; uzine care a!au $ treac; la lab carea de

Fahlzeug-

bau'in

lFA, organizalie

DKW avea sb conrtruiasca primel motoare

autoturismeVEB Zwickau ti

VEB Eisnach.

doitimpipentrubiciclete.Erauprimiipagipentru moto zarea de mas5, bicicleta cu motorfiind un mijloc de tlanspoltindr;gitin perioada interbelic5, in special in rSndu I muncitorilor.

poporului" (VEB)dinZwickau avea safie loculde nattereal noii legende:Trabant, tovarigul de drum al mul tor genelalii de est-gelmani -5i nu numai...

,intreprinderea proprietate

ffiffih
Vechi gi nou
Anul 1955 a fost pentru fabrica VEB Automobilwerke din Zwickau un an de cotitur5, frind lanet un nou vehicul. cu denumirca P-70. Elvenea dupd mai multe incercbride relansare in produc-

schimbate elementele sal distinctive: caro seria construid pe o structur; metalici acoperiti cu duroplast ofe nd loc pentru patru persoane, suspensia independend pe toate
roJile, traqiune fa, cutie de vireze cu patru trepte comandati printr-un levierin form; de c6rj; plasat l6nd volan, motorulin doirimpi r;cit cu aer, alimentat cu amestec de benzin; !i uleidirectdintr un rezervorplasatdeasupra

lie a unor modele ce se bazau peve(hiulDKW F& dar penuria de materiale din cemania de En
a acelor ani i9i pusese amprenta

dd- Noulmodelvenea
menite

insS

peaceleincer cuo leriedesolulii

marerialul- Duro-

rezolve problema defrcirului de mate,

care era confectionat invelitul

iale
p/ast

Cl mai mult surprindea

- din

exteior

Sputnik L lnflunlalide acest succes, pe 7 no iembrie 1957, est-germa nji aveau sb aleagd un nume pentu masina lor:,kabanti adici echivalentul german al rusescului,Sputnik' un num insemM nd ,insotitorl ,tovar;s de drum nedesp;4it'i.. Aved sd fie un nume care va li folosit pentru 3.096.099 de automobile produse

-r

al caroseriei ti alte elemente ale malinii. Pentru vremea respectiv;, mate alul plastic era de ab-

solud noutatein construclia deautomob

le,

toli

produdtoii vremii prcferend

ln 1962, motorul avea s5 fie mdrit putin, av;nd d acum 600 cm3 9i dezvolnd 2l CP in aceasti va antS, matina capati denumirea P 60 sauT6bant600. un an mai tarziu, in 1963, avea # fie intreprinsd

tabla de ojel , care

intr un intervalde aproape 30de anil

ela insi o materie prim; deficitard in cemania Demo(nd a acelor ani. Piegele din Durcpan erau montate pe Iame de lemn,fr6nele erau ac lionaie pin cablui, iar matina dispunea de un po.tbaqaj, care insi nu avea capot;, fiind accesi bil numai din habitaclu. FaF de cali6lile folosit de consiructorii

lhabant 601
l\,4odelul P-50 denumit 9i Trabant 500 a fost imbudt;rit permanent, p5nrAnd ne

$io modernizare a caroseriei, care va fi prezentatS in iunie 1964caTrabant60t, mode

lul care avea s; fie fabricat aproape nemodifrcat p6ni in 1990, !i alintat de toatb lumea ca

ind

,Trabbi"sau"Td$nlelul:..

modet

te ale acestui preculsor alTrabantului, materialul

e$lerrnani pentru caro5ie putea fi considerat ceva ,cosmici

Se naqte un nume Dup; mai pulin de doi ani, mai exact pe

23

octombrie 1956, a aFrut succesorul lui p,70, tianume P-50, care a adus o seie intreag6 de
modenizbri, magina devenind un realsucces.
Modelul dstn motorulin doitimpjcu doi cilindri al lui P-70, daracum acesta era rdcit cu aer,

.sigudndoconstruclie mai simpli

9i

mai utoar;.

Capacitatea cilindricd fusese redus; de la 700 la 500 cmr, dar puterea dezvoltah nu era cu mult

maimic; de(5t cea

a predecesorului

siu - tSCpl

in ziua de azl constructorii de automobile folosesc o denurnire sofisticad pentru acest proces: ,downsizingl Acen temen nu era insd folosit pe
atunci, 9i nici matina nu avea

ind

un nume de

r;sunet Prin urmares

curs intern,

a decis lansarca

unui.on

n care angajatii puteau propune

numelesubcaredfie(unoscud matina ceietea

de sub m6inilelorde pe banda de montaj.

Era in anul 1957. c6nd la data de a o.tomb e, uniunea Sovietid lansase cu suc, ces primul satelit arti6cial al p6mantului -

Liniile rctunjite aleT6bantului 601 au fost utor,indreptate'faF de cele ale predecesorului

se

riu.

Se intra_

deja in ea,spajial;i L6mpile spate dispuse vertical aminteau de marile limuzine ale anilor 60...

Rude apropiate qi indepirtate,..

Skooa rooo

ltn

(tsoq . tgrg)

Dincolo de granili Wartburg 3ll (1956 - 1966) Fratele mai mare din Eisenach
Produsincepand cu anul 1956, Waftburg 3l1, ca

oareem similad fabicii din Zwick fdbica de automobile cehosiovacd din Mladit Boleslav (actualmenle ora! in Republica CeH) avea deja o tGdiJie de decenii in fabricarca de
Cu o volulje au.

ti umatul

56u,

wanburq 353, poate fi conside6t

un ,frate mai mare'al TEbantului. Deti in

ta de ba7; avea o

vaian caroserie metalid cu patru uti

automobilein 1956,cend au inceput ucriilede prciedare, Skoda 1000 MB itipropunea d devini

un inlo(uitor modern (pe atunci) alvechilor mo dele Skoda Feicia- Carcseia metalid autopor tanb ugoard, cu patru uti, combinab cu un motor in patru timpi de capachate cilindicS redusi

mult mai malq acesta prezenta muhesimilitudini cu modelele Trdbant. Propullat de un motor in

doitimpicu trcicilindd, dcit cu ap;,

1962), cu tracliune

ce dezvolta

inilial3TcP (45 cPinvariantawaftburg 1000,din faF ti cutie de viteze cu patru trepte cu s(himhitorulde viteze la volan, Wart burg 311 atingea o vit25 rnaxifi de I15 km,4l
la un consum de combustibil de circa

y Cg ulterior 45 CP) tebuia r; asigure nouluimodelperfomanjebune ovitezdmaximi

(988 cmr,

de pene 120
redus 'cca.

krvh ti un consum de combustibil 73 I / ]m km. Totul insi la un cost de

101/

100

prcduclie cat mai rcdus, carc 5; poal; asigura

pro

km. Suspensia era lndependent6 la toate rotilq direclia cu cremalier; gifr6nelecutamburi. Avand caroseia atezad pe un tasiu de

ductja a peste 600 de matini pe n {de cinci ori mai

form;

mult dec6t pentru modelu ante od. 0eti ta con struit ti un prototip cu tracliune fuli Skoda lmo
l\,fB avea

ovoidalS a!amblatdin profile de secliunedrept

5; deineasc6 standardul construcliv

al

unghiular; inchise,Wartburg a putut fi construit in multeve6iuni, pornind de la limuzina cla5ic6, cu patru u9i 9i trei volume, la modelul Kombi,
313 Spo( Coupe sau

autoturismelor Skoda pntru ulmetohi aploape

30 de ani: motor spatq tractiune spate. lSstrand

tradtia mSrcii,
vaianta

acest model a fost construit giin avea

chiarCabioletl

spot dartica minibutDud numaicinci

14J00 l\,lB

Avea sSfieurmatde modelul 353, care

dstra

ani de fabdcatie, Skoda

fie inlo-

in mare aceeagitehnidintr o caroserie modernlzat; gicare a fost construit p6n: in 1990.

cui6 de modelul 5100, Skoda modenizandu

mod suslinut rnodelele.

fiin

O naqind simpli, u$or de intrelinut

fiabili,

Tlabantul60l era un automobil inedit. Un 5lo

gan folositin reclamele pentruTrabant il descria:

,tovar5tultiu credincios intotdeaunaiCum

sa

constatat tloqanulnu era depanede realitate, Mulli posesoriau mers cu eltoatd viata, in pri mulr6nd pentru c;Tlabantul601 era aproape inacceribil de scump, raportat la c6ttiguile din RDG. Dad cineva reugea s6-l cumprc (dup5 ce a$epta h 6nd maimult de zece ani)nu 5e maigendea 55 lschimbecu un modelmainou, Mai int6i pentru c5 era posibil s: nu ri-l permitS,

iarin aldoilea r6nd,ra necesar$ atteptedin nou cStiva ani.Trabantulra dovedit un adev6rat ruccet avand ca atuuri rezistenla in timp 9i caroseia din matprial plasti(, sprilinid pe o nructuri mdalic6. 5asiul era pede..t prctejat cu ppaDte est-germane, iar d0roplastul nu
era afectat de coroziune.
U n

Trabant 601, cores

pundtor ingrijit, ardta binq independent de

tre(erca timpului. S-a estimat chiar cb durata

mediedefolosirea unuiTnbantdedtea 28de

anil Dar sislemul mecanic? Ela at5t de simplu, inc6t,,. aproape nu ava ce 55 re strice, Nu trebuia 5i te pricepifoa(e mult la matinipentru a repala aproape orice defecliune. lar daca totuti

intampinai di6cuH!i, aprcape intotdeauna un alt ffindru posesor d Trabant sdrea in ajutor, solidaidatatea trabantittilor in trafi c fi ind deja
proverbialS.

Motorul in doi timpi

un anacronisrn?

miri

Dfia dstrat construclia de baz; a unui motor

CU

Prin aceagtA dezvoltare, a scbzut li cantitatea de uleicetrebuia amestecat in benzin;'de la I litru la 20de litride benzin: la modelulP-50. |a33,3 litri benzin;, la modelul 601,ajung5nd la nu maimukde

doi cilindri, in doi timpi, motorul de Tnbant a ppntru a reduce \olumul de de intrctinere, .onsumul 9i polualea.
si

fost perfeclionat in mod continuu, penou a-i

I litru

la

50de litride benzin; la

perfomantele, dar

modell construite dupa I 974.

lucr;i

Daca in varianta sa de la lans?ea modelului

601 motoruldezvolta

celmult23 Ce consuma

ln acei ani, la benzind ile din RDG, dar gi din alte statg se distibuia la pomp; amestec de benzin; cu ulei epecial pentru motoare in doi

dad pare a fr o risiF si aai odatS cu benzina uleiul care unge motorul, nudiile efectuate de speciali$fi est-gmani in a(ea pe oad; au demonstrat d unTrabant consuma defapt maipufin uleidec6te/a necesar unuiautoturism de das5 mediein acea pe rioad;, cAnd schimbu le de ulei la motoarele in patru timpiseficea! la 3-4 miide kilomtilCu
de a alimenta. Chiar toate acestea, chiarticele maipulin poluante va ante de motor de Trabant produceau de peste 5 orimaimulte hidrccarburi nea6e de Si zece od maimukoxid decarbon decat motorul unuiautoturism dechse medie din anii 1990-

intre

9i9lde ameste(de benzin; cu uleipen tru l00km, din 1969, motorul a fost modificat pntru a dezvolta 26 Cq iarmodifidrile succesive au redus consumul la cica 65 l/100 km.
7

timpi. Oicum, orice tofer d Trabant ttia si lind laindemanain ma{ni un bidoncu uleide amestec, pe car il tuma intr-o cantitate bine determinat; in rezeryorul de benzini inainte

Matina tinpului
Aproape treizecr de ani rnar tirziu' odat6 cu c;_ derea ZLdulu Berlinului, qermanii (drn ambele

lllai muh, Trabantul avea si parcu46 mai multe tape de motorizare pornind de la mo
gi_ torul in doi timpi cu doi (ilind , ce iti avea o nileintr'un motor de biciclet;, tc6nd 1n 1990

p;rli)

se conflunte cu noua au folt nevoili n:va_ realitate. ['lildeTGbantu au inceput leasd peste graniJ;.

Ca o ironie, malina anuluil990 in Gemania fost declaratTrabantul, o magin; aflati in fa bricalie dln 1964 adice deja veche Gau tan,-

rnotorcu patru cilindriin patru tlrnpi, pen' tru a renunla (oare?) in viitor complet la benzl_ n;, lntrucSt planurile de tenaitere a Trabantului
la un

previd o matin; cu propulsie electric; ftm: n si vedem ce ne rnai rczerv, viitorul pentru
aceas$ magin; de legend;

r;?) de 26 de ani....

t*,

O Designul

,trupdi." tpectfi( onilot

1960 a

ftnos nenutitot titlupd naibine

o tuiryrenn

in ochilSunt

panenetultdr ne.hspd4n! Condqul onett

o

allnbontuluise rcnedd tiin kma inconlundobik

lotuihn

OOln onii t974,

1976

ti

1981

en\no, oryi.oy.ele

nt)laL oglinlle
,

tiin cehdin umd nanerek utilot din oluniniu au tebuit td fo.d

laeunotpiese sinikrc,dinplasti.deculaaten

9d.

I I

onabantul afon tutuicat ranai in votianta

wbtt, ato cu eo el-.vopsttk

cu dd.td

ui

Cu toate

ocstea'toli I ou

linii

ani exclusivin

ctlotiposEl(albastutkschis

wnil, Ei, gal&n'deschistau ah), din 1%6 s'au aplicot ti.ulon noi .puwnke"' cototoogele tu cubnfiindknaite apaiin 1970,1976,1980 ti lWOinatinv fnd
de
a apela lo

seNkiih unuiventilatot p@ttu clinatiaza hobitacluhn lpe tinp

de aet Produs de

iond ojungeo cwentul

nu eau plans cd

tobmt

le' l ndt
este

ptea coldin
de ota.

venildtorulnototului), P6esoliide naina:qeanuile nici, ditpute

oproape vetical, nu

oferitosupnfN
ti

,CozotAul'de pate lunetd

el de

Wo tidicat pentu nzele solorc' ajutot Pansolorc!. dEiextst@t.lo

inteiu, pnctk nu

sunt

ne.6ote. Pantolarul etten, nontot deosuPto

Ntbi
601

lui

ta nodekh P 50,hobont

5Ntinabat60a
601 5

nu t-a nnntot

Peftabont

gLo unele wiontelabdnt

deLuxes'du

Nntat geanui robatabilek

de

spate.

A
k

e.iote p?ntru coifottul

tem4 liptit de.uml

fi

a4

otutit pe

tinp devod,

geonutile kte@h spote rabotobile puteau

hletate nece$rc pentu

nontote

ultetioL pentu

cdotiicii'

fEMabalanalelu lu elstau ti peconseriade serb

O Mak)ni tupAfoafte pdinlacdih.arwlnnentLld5tinat defapt nunai lui

Akt

rlase$einsd ti

Peldul

naro

tui.Detio.apeftA

de ben2ina, bat ia ti taote.dnPonntele on\e dk u o Eik Wtcnfihlinmsa, Nsa dinfataarc un nunal

doua deeugk rctunde de

nki dinensnni

UnuI este pentu aerul ft@

oe

ajuhge in

habi,(|:lu,ucel1lllt p2nt clatan Lomotataiunqed5tuloet desubh'tinA

a unsafolii putdfr denomafifmte

@ apoape arce

poe sat t4 nt

de Ttuba nt

upt,scaldnd d@A tntuti Mi e\te de niote t' a ircunetut s in@e naco t tu I rcparc' deniau eulux
de de

P6te20d.paqinidinn mlulde
tpv Ek tt
i

qua\
h lbmt:
de

annrumtuotul.hde

nltelnerc

ne.e sate Ia u n

i nt eline@

arcnth t tu

foi ah pDnli i

falnttt4te, Nndlo gtesdeIbieletelat

dneeEfu(MA penttu nodehh

suspensi4etaolit de nbunA ncAt natino awtut6\rcndunatdfatu nat1ifrcin

n aj, e (hiat int !

n..

aff rcnde t!

Ohodifrcdti

succesive ou lonfAcute

pentu

spdisiguanlo panqetilot

Eleouindusln1 2t@unetefoldcuetkz centu detigunnldtuderulotot tiwlonulinvelit .u spund pdiwetanicide culoarc neaqA.

Ofobticotinittol din netol. ponout de bod a fott ulwiulnvelit

a noteiol
tidia

plotti. noah,ln lncemfta

de o l

nodenizo lnxodusin 19u tn ofitoi

tontoneu de contun tu conbustibilerc

des

nqt

ta faci tafetulsi

canni
la

piciuul

de pe pedola de

accelpnlz.Daci nuteaisd conduci

naina u nunai xeiLEAui apinse, cansunuljf' titua ub Wtu

1OO de

liti

knl Polila de

sub botd oferco sPaliu de

d.Nzitate sufi(ient

pentu tot letul & nirunlituti.

Trabant 601 {model0l anului 1972}

MetaLki aubporl?ntA cu pdea de rerstenli, cu e erente eneidrc din

cuomalier;,cooanS&lohn

qH

Drcphst utile aipile

capotele

6v {din octombde l98l in5talalie ehctdc;

&
ssuranle

12\1 adombi
1963

HidGulld, (u simdu dKurt Dn anul 1980

e intaduce sinemulde freMre dublu{inh tanb{i, tdm

duplex {pall; in 1967 fiana

6V 56 Ah (din

- l2V

38 Ah)

Dinam

6Vl2r0W ultedor, dEmtor l2Vl42 4 ambeleannenate prin curea induqie apindse

t6pezoLdab de h adocle nrdor cu ruptordublu, doud bobine de

fid

distribuitor. Din 1985

Mecanlcaact onatd asFa lolilor Pte pdn cablu de

la

manela

atu6

podea

eledonicd inEgEE 6d ontacte, o avans 6x)lip E5F2H (E8ZA)

d
Bujll

Mr +225 0eolatod

sro

Ambrciaj

fllonodi(

uscat, cu arc dialrdgma, a.tionat pdn obLu

l3 (diagonale);din I975 cpliomL

T'rdunppe ollPpun! 4d. uliPdevtereturJdd(uodmrepterururetala.gd .olcna volanului. Artio,r planerdd o ani.ula{ e $ S ama
Lunglme
1105 mm (1510 mm)

ti!ime

2100mm
4

4,08;

l-2,3Zlll-lJ2;M,03
Vi
dispune de un cuplaj unilentin &eastd neapti nu s

Treapta a

prcdrc

ft6na de

Grupulfnal4J3 (reds ultedot h 3,9t

incepand din 1966 esb disponibl Denaraj 080 k'n4r

i !i!ianta

de n?nsmisle cu ambrc aj

aqior'.l

23:/s

automat,sisten dmumit"HFomat'

Conium de conbLrn bil mediu

Spatlul de fianare de h s0knvh

791

llpP{3
61 5

kg

(Uniwsl650 kg)

Motor in doitmpi, cu dol cllindd in llnle, cu apdn&re pin !.enteie, cu

distibule

realiati pdn dis.ud rotali!,

lmentat

.menec bdiM /

ei

Lc4okq 0.0a0 kq)

415 l{450 /

1.40

l)

[4;$Bta

la

oata fa!; din exteior

+75n
2

disoi rolauw & distlh4le

dispuse

peaborch motor,ifi e dlindi

lndepeidmti,tlpiBpez&$5peBie,oarclamel tmnsve6alpoEesiviamonima

simplu co'p, chpeta de

tc

aclonati

manualincpAnd din 1984 obuator cu 5istem economid 28H1 1, cu afrtaj infortudva dsumului innanbneu
26 cP (DlN) la 4200 rot/min

&atF oblice, cu

a(

\pdh'

aruntuF

hmhr dispus tBns!rsal (din apdlle 1988 hidbuli(e lel4 ! @ ce

arui

elicoldale la puntea

5J daNm h 3000 rcVmin

Tfabant Universal
Denumiii,Univrsal'pentru po ivalen!a sa, versiLrnea Kombi a modelului Trabant 601 a fostapreciatd de toli posesorii $1. DetipSstra caroseria cu
a Trabantului oferea un spaliu intrior incredibil demare pentru omagini din cla5a sa. Cu banchetadin spatescoa*,vo_ lumulofe tpentru bagajeajunqea la l,I{)0delitrll Consideratvehicululidealpentru vacanl , maiales in perioada anilor

doud uti,varianta Kombi

1970
veuals

1980, c6nd foarte

mulfi cet4eni din RDG veneau s6 ti ptreac;

vacanta in campinq-urile din stalunile de la Marea NeagrS,T6bant ljni_

a vbzut pus chiarin situalia $ tracteze o rulotd cale d miid kilometril in imagine, un T6bant 1,1 U nive6al, in aceeaii ipostazi.

tabant Kiibel / llabant T|amp

trebuia

Dac;Trabantula fongandits; devind matina poporulu i gelman, des gur g,sit; o modalitate pentru a satisface tl nevoile amatei populare

nalionale (NVA Nationaie VolktAmee). inttucet industria auto est 9r man; nu fabica niciun feldeautoturism deteren, chiardad pentru uzul a rmatei se importau automobile GAZ ti ARo, trbuia g;sit6 o solulie mai ieftin; pentru un miloc detranspon rni itar utor. Aceasta avea s5 vina sub forma modelului Trabant Klibel, o vefiiune complet deschisi a limuzineiTrabant 601.lnspirat din connruclia Jeep' ului folosit de americani in timpul r;zboiului, Trabant Kijbel oferea loc penrr u .a mil ran, prorejali de inren perii de o prelat5 care acoop'ed nuna

parreasuperioar;,intruc6tmatinanuaveaniciportlere!inicigeamu a-

lndl2iein
dad

terale.Tn 5chimb, unele modele dispuneau de un peformant sistem de pavulare. Echipat nanstalionare, utilin misiunil de paz;

Kibelse descurca binlgorliin teren grcu, finoaprecatnunurardemlitarire(f gprmdni,Lisidecer grecr.carpdL

cu anvelope M+5,Trabant

mitvarianta de export

acegteimatini.

inanii1980afostcomercializat;tiova anticivilS,denumid,Trampl DupS c;deea Zidului Berlinului ii inglobarea NvA In Bundesweht, majoitatea Trabantu lor,Kijbel'au fost v6ndute citre civili, cdpitend o nouSinfijigarc 9io noud viaF, mu lt mai patnici.

Tlabantul nu moare niciodati. Dar cum arati viitorul siu?

Desigur,inziua deazi,c6nd se pune un mareaccentpe reducerea polu'

;rii produsidematini,unTrabantcu motorindoitimpinu, maipoate

dsi

lo<ul. Da r legenda trAiette mai departe: Pornindde la un modelin miniaturi, producStorulde maginidejucdrie Herpa a lansato noud form; pentru Trabantul viitorului. l\4atina la scarS natural; a fost prezentab la SalonulAuto de la Franfurt, in 2009. Pentru

anul2012 s a preconizat atunciintrarea in fabricajie a noului modelTlabant,dar propulsatde motoare deultim; generalie,adicd de un sistem
electric. oare, ata cum locomotivele cu aburi au oarc aici vorbim

6cut loc celor electrice, de,elect fi carea'Trabantului?in oralul in care s-a n;scut

Trabantul se plSnulette rcna$erea acestuia. TBbant nT GmbH, o fim; consliluira o. initialoni d( enui p'oiect. uc'eazaacun ld puTFrearno actid a renafteriiTrabantului, in forma sa electrid...