Sunteți pe pagina 1din 40

Perioada

postbelic este extrem de agitat n plan politic, plin de turbulene comportamentale determinate de nfiinarea, apoi de dizolvarea Partidului Comunist, cu puternice influene pentru literatura romn att n ceea ce privete elementul politic i artistic, dar mai ales n privina tematicii i a ariei de inspiraie.

Literatura

postbelica reprezint o realitate mult mai complicat dect oricare alta dintre cele discutate pn acum. prim factor care dificulteaz prezentarea coerent a acestei perioade este durata ei, mai extins dect a celorlalte, exceptnd epoca veche n care faptele propriu zise de literatur sunt puine i sumare. strict convenional de la sfritul celui de al doilea rzboi mondial (1944) pn azi, timpul postbelic nsumeaz ase decenii.

Un

Msurat

In

cei 70 de ani de la terminarea celui de al Doilea Rzboi Mondial, s-au produs numeroase schimbri n cultura romn, n ierarhizarea valorilor i a aprecierilor pentru anumite producii literare, desprinzndu-se cteva perioade specifice:

I.

Perioada realismului socialist, supranumit "Obsedantul deceniu: desfoar ntre anii 1947-1960

se se

definete printr-o ideologie partinic autoritar, care modific fundamental universul prozei romneti. sunt obligai s reflecte n operele lortezele marxist-leniniste, formarea omului nou, lund ca model dictatura stalinist.

scriitorii

Literatura acestei epoci este n evident regres fa de cea interbelic, fiind aservit concepiei comuniste din Rsrit. Personajul pozitiv i omagiat este exclusiv muncitorul, singurul deintor al adevrului i al valorilor vitale. De pild, romanul lui Mihail Sadoveanu "Mitrea Cocor", aprut n 1949 i inclus n programa colar de atunci, este reprezentativ pentru realismul socialist prin tema conflictului dintre ranii sraci i boierul Cristea Trei-Nasuri, n satul Malu Surpat.

Un

scriitor care a introdus n literatura romn concepte estetice novatoare n perioada interbelic, romancierul Camil Petrescu, reuete s se strecoare n vremurile tulburi ale "obsedantului deceniu" prin scrierea romanului istoric n trei volume despre personalitatea lui Nicolae Blcescu, dar "pltete" i el preul apariiei operei, prin aceea c protagonistul este construit ca un precursor al comunismului.

Moartea

lui Stalin n 1953 relaxeaz, ntructva, monitorizarea acerb asupra literaturii, dar ea continu s fie aservit ideologiei comuniste. Cu toate acestea, apar n aceast perioad i cteva romane importante cu o epic i tipologie a personajelor nscrise n valoare artistic: "Bietul Ioanide" (1953) de George Clinescu, volumul I din "Moromeii" lui Marin Preda. (1955) i romanul-ciclu "Cronica de familie" (1957) de Petru Dumitriu.

II. Perioada anilor '60 face posibil o schimbare evident n calitatea literaturii att din punct de vedere al coninutului, ct i al expresivitii artistice i se subscrie neomodernismului. Diversitatea tematic a creaiilor literare n proz a fost structurat de Eugen Simion, care desprinde urmtoarele trsturi: * proza liric - Geo Bogza, Zaharia Stancu; * realismul psihologic - Marin Preda; * romanul de analiz - Nicolae Brebn, Augustin Buzura; * eseul romanesc - Al.Ivasiuc, Paul Georgescu; * realismul mitic - Mircea Eliade, tefan Bnulescu Notabile sunt romanele cu tem politic ale scriitorilor care s-au lansat n aceast perioad: "Orgolii" de Augustin Buzura (1977) i "Cel mai iubit dintre pmnteni" de Marin Preda (1980).

III. Perioada anilor '80 este reprezentant, n principal de Mircea Nedelciu,. Mircea Crtrescu, Simona Popescu, tefan Agopian, Alexandru Muina.
Scriitorii

generaiei '80 aparin postmodernismului i sunt contieni c n literatur se spusese aproape tot i c ei nu mai au cum s surprind cititorii cu nouti, de aceea se ntorc cu ironie la creaiile anterioare din care preiau fragmente de text devenite celebre, pe care le introduc n textul lor.

Acest

gen de proz se definete prin conceptele: metatextualitate intertextualitate textualism. Evoluia prozei romneti dup cel de al Doilea Rzboi Mondial se poate caracteriza prin varietatea tematic i artistic a nuvelei i romanului.

Ion

Simut,in cartea sa Incursiuni in literatura actuala a cuprins numai incursiuni, expediii de recunoatere n vederea unei posibile istorii, exerciii de orientare fixnd trasee i repere. Polemiznd, n ceea ce privete abordarea literaturii postbelice, cu ideea fezabilitii unei istorii strict estetice, Simu pledeaz pentru sintetizarea unei duble perspective estetic i politic. De aici deduce, relativ la perioada 19451989, existena a patru literaruri paralele", fiecare exemplificata prin studii de caz:

literatura

oportunist (Francisc Munteanu, Corneliu Leu, Paul Anghel, Dumitru Popescu, Adrian Punescu), subversiv (Marin Preda, Ion Caraion, D.R. Popescu, Augustin Buzura, Mihai Sin etc..), disident ( Victor Valeriu Martinescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Paul Goma, Ioan Petru Culianu) evazionist (V. Voiculescu, autorii Cercului Literar de la Sibiu i ai colii de la Trgovite, Edgar Papu, tefan Bnulescu, George Bli, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Valeriu Cristea etc.).

Criticul

Eugen Simion ordoneaz dup criteriul compoziiei romanul romnesc postbelic, identificnd o diversitate de formule narative, n studiul "Scriitori romni de azi":

Proza poetic: Geo Bogza, Zaharia Stancu; Realismul psihologic: Marin Preda Proza de analiz: Nicolae Breban, Augustin Buzura; Eseul romanesc: Alexandru Ivasiuc, Paul Georgescu;

Romanul pitoresc i baroc: Eugen Barbu;


Romanul mitic i realismul artistic: Fnu Neagu, tefan Bnulescu, D.R.Popescu;

Proza fantastic: Emil Botta, Romulus Vulpescu;


Metaromanul: Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olreanu;

Textualismul: Mircea Crtrescu, Mircea Nedelciu, Gheorghe Crciun, Ioan Groan etc.

Zaharia Stancu : 5 octombrie 1902 - 5 decembrie 1974 a fost un scriitor romn, autor, director de teatru, jurnalist, poet proletcultist i publicist. Romanul care l-a consacrat si de asmenea,cel mai important,a fost romanul Descult. Acest roman inaugureaza un intreg ciclu de scrieri, al carui personaj, Darie, este prezent si in cartile ce au urmat "(Dulaii1952; Florile pamantului-1954; Radacinile sunt amare-1958/ 1959; Jocul cu moartea-1962; Ce mult te-am iubit-1968) Proza lui Zaharia Stancu este,intr-un fel,simptomatica pentru evolutia literaturii romane postbelice sau cel putin pentru o prima faza a ei.

Marin Preda, important romancier posbelic, se impune n literatur ca o adevarat contiin, ca un autor care a rezistat n epoca ameninat de cenzura comunist, prin romanele sale (Risipitorii, Delirul, Moromeii, Cel mai iubit dintre pmnteni), care certific rezistena prin cultur a autorului lor. Scriitor care apara conditia literaturii realiste, Marin Preda considera ca in afara unor notiuni ca istorie, adevar, realitate, proza n-ar avea nici un inteles. El insusi cultiva o literatura inspirata din realitatile contemporane, abordand teme morale sau existentiale intr-un stil epic de mare densitate care a asesat proza romaneasca pe terenul solid al observatiei psihologice. Cele mai importane romane:Morometii si Cel mai iubit dintre pamanteni, Intalnirea din pamanturi(1948), Marele singuratic(1972), Intrusul" 1968,Viata ca o prada(1977)

Dupa ce a publicat in reviste cateva schite si nuvele care n-au convins, Nicolae Breban s-a impus numaidecat prin Francisca (1965), roman stufos, dens, cu o structura ce rezulta din combinatia mai multor metode narative. Una este aceea traditional,a prezentarii unui mediu din punctul de vedere al unui personaj. Alta utilizeaza fictiunea naratorului care comenteaza liber evenimentele. Nou si neobisnuit prin proportiile lui este eseul sub forma reflectiei morale si sociale,introdus in toate straturile si la toate nivelurile naratiunii. Alte romane: In absenta stapanilor (1966), Animale

bolnave (1968) ,Ingerul de gips (1973)

Augustin Buzura este un excelent prozator moralist si temele lui privilegiate sunt adevarul si radacinile erorii.

Salutat de critica, la aparitia volumului de nuvele De ce zboara vulturii (1966), ca un prozator greoi , viguros si grav, interesat de psihologia izbanzii si a esecului in mediile elementare, se impune prin Absentii (1970) ca unul dintre analistii cei mai patrunzatori din ultimul deceniu.
Alte volume publicate: Fetele tacerii (1974) , Orgolii (1977),

Alexandru Ivasiuc , omul febril si speculativ, cordial si taios, obsedat de fantasmele mintii sale agere si inventive, avea o mare curiozitate pentru problemele ideologiei .

Proza lui intra in formula eseului romanesc. Epicul este subordonat analizei, iar analiza se dizolva in speculatie. Naratiunea utilizeaza, aproape in exclusivitate, tehnica monologului interior. Estetica lui Alexandru Ivasiuc este notabila prin dialectica ei fina si puterea de a problematiza obisnuitele subiecte literare.

Volume publicate: Vestibul (1966),Interval (1968) Cunoastere de noapte (1969) Pasarile (1970), Corn de vanatoare (1972)(nuvela), O alta vedere, Apa (1973), Iluminari (1975). Racul (1976) Radicalitate si valoare (1972) ,Pro Domo (1974) .

20 februarie 1924 - 7 septembrie 1993) -a fost un membru corespondent al Academiei Romne, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist si om politic roman, laureat alpremiului Herder. A debutat cu volumul de nuvele Munca de jos (publicat mai nti n Viaa Romneasc, i apoi republicat la Editura Tineretului sub titlul Gloaba) A scris apoi romanele Groapa,Saptamana nebunilor,Principele (volum ce a fost nsotit de mai multe volume intitulate Caietele principelui, Jurnal (1966) , Soseaua Nordului (1957) , Facerea lumii (1964), Pranzul de duminica (1962) .etc.

Stefan

Banulescu a facut mai intai reportaj,Drum in campie(1960),pentru a trece apoi la o epica hieratica si miticaIarna barbatilor(1965),fixate de critica in traditia realismului magic al lui Sadoveanu,Agarbiceanu si Blaga. S-a vorbit chiar de trasaturi expresioniste(Ion Negoitescu),de o sinteza de vraja folclorica si cosmar modern(Lucian Raicu)si a fost remarcat aproape de catre toti cei care au comentat aceste nuvele,rarul dar de povestitor al autorului. Opere:Mistretii erau blanzi,Dropia ,Masa cu oglinzi

Exercitiile

de stil (1967)ale lui Romulus Vulpescu ,traduse in franceza(Ed.Pierre Seghers 1970)sunt niste schite fantastice,patafizice ,de un umor absurd ,bine dirijat,cu o veritabila tehnica a poantei. Simbolul tragic al povestirilor se ridica pe asemenea straturi de grotesc si invers in atitudinea cea mai tragica,prozatorul descopera impostura ,farsa ,terifiantul. Vulpescu pastreaza la suprafata povestirii aceeasi coerenta ,naratiunea curge linistit,dupa legile celui mai cuminte si mai ortodox realism. Exercitiile

Octavian

Paler,nascut in 1926 in Fagaras,a debutat la 44 de ani cu un volum de definitii liriceUmbra cuvintelor-1970,in maniera stilistica a lui Blaga. Poetul blagian a trecut apoi la eseistica si in 10 ani a publicat sapte carti pe care este greu sa le introduci intr-un gen literar . Modelele lui O.Paler sunt eseistii spanioli(Unamuno,Ortega y Gasset)si dintre francezi,Camus,pe care il citeaza mereu.Om de munte,Paler are in el o indarjire de ascet laic si spiritul lui este mesianic. Opere: Omul norocos" , Apararea lui Galilei(1976) ,"Polemici cordiale"(1983)

Constantin

Toiu s-a nascut in 1923 in Urziceni,a publicat in 1965 un prim roman:Moartea in padure",care a trecut neobservat de critica literara si a atras atentia asupra lui prin volumul de nuvele Duminica mutilor",aparut 2 ani mai tarziu. Adevarata consacrare literara i-o aduce insa Galeria cu vita salbatica"(1976) roman psihologic si roman politic foarte personal. Stilul prozatorului este acela al unui eseist din clasa lui Vinea si Ion Marin,Sadoveanu,scriitori cu o caligrafie lenesa si polisata.Scrisul este si pentru el o dificultate invinsa.

Bujor

Nedelcovici s-a nascut in 1936 la Birlad,stramutat apoi la Ploiesti unde a copilarit si si-a facut studiile liceale.A debutat cu un roman Ultimii"(1970)care continua intr-o oarecare masura pe N.Breban,acela din "Francisca" si In absenta stapanilor". Lumea veche este infatisata din unghi psihologic,iar accentul cade in naratiune nu pe descriptie,ci pe reconstituirea,fragmentara si adesea ,nesigura,a unui trecut pierdut in memoria unor martori. Procedeul epic se vede mai limpede in cartile ulterioare ale tanarului prozator:Fara vasle",Noaptea",Gradina icoanei".

Romanul european s-ar putea incadra intr-unul din aceste trei tipuri ,conform structurii ternare propuse de criticul literar Nicolae Manolescu,in lucrarea sa Arca lui Noe-eseu despre romanul romanesc: doric (clasic)

ionic (modern)
corintic (romane criptice, postmoderne).

Clasificarea criticului roman porneste de la tipurile de capiteluri existente in arhitectura Greciei Antice, care apartin stilurilor doric, ionic sau corintic.

Romanul

doric - romanul clasic (sau realist), caruia i se subscriu scriitorii romani de pana in a doua jumatate a perioadei interbelice (se considera anul 1928/1930) respecta un set de norme stricte in alcatuire.

Reprezentanti:

Mihail

etc.

Sadoveanu - "Nicoara Potcoava", "Fratii Jderi"

Cezar Liviu

Petrescu - "Calea Victoriei

Rebreanu - "Ion", "Rascoala"

Romanul

ionic - romanul modern se manifesta prin interiorizare. Lumea e vazuta prin ochii unui personaj, ce este naratorul si reprezentantul autorului.

Reprezentanti: Camil

Petrescu - "Patul lui Procust,"Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

H.P.
Se

Bengescu - "Concert din muzica de Bach

poate considera ca si M. Preda in "Viata ca o prada" si in "Cel mai iubit dintre pamanteni" este un scriitor modernist.

Romanul

corintic - este supranumit si postmodernist sau neomodernist. acest tip de roman intra postmodernistii (generatia 80 si 90 - printre care : Mircea Cartarescu - "Orbitor

In

Mircea Nedelciu - Zmeura de campieetc.


in proza lui Mircea Cartarescu.

neomodernistii

In

perioada postbelic, destinul romanului romnesc a fost influenat de puternicele schimbri ideologice, mai nti prin faptul c prozatorii "au nvat c prezentul trebuia evitat" ntruct acesta aparinea doctrinei comuniste, iar literatura fusese confiscat "integral de aparatul de propagand".

Evoluia

prozei traverseaz tematici i formule artistice dintre cele mai variate, ajungnd ca dup 1990 s se caracterizeze printr-o explozie literar, explicabil, de altfel, dup cenzura comunist.

Experimentele

livreti despre condiia literaturii sau manifestat prin constituirea unor grupri estetice, mai mult sau mai puin formale, cum ar fi "coala de la Trgovite" sau "Optzecitii", perioad n care se remarc valoric muli scriitori, ntre care:

Mircea

Nedelciu Ioan Groan Mircea Crtrescu.

In esenta, romanul de dupa al Doilea Razboi Mondial este unul profund marcat de contextul social-politic, chiar si atunci cand adopta formule mascate de reflectare a lumii, precum parabola si sugestia mitica sau simbolica.

Tipurile

de romane cultivate dupa al Dolilea Razboi Mondial acopera, in ciuda dificultatilor epocii, a conditiei scriitorului de a fi sub vremuri, aproape toate genurile: cel realist-traditional, de aventuri sau politist, psihologic, experimental, obiectiv sau subiectiv.

De

asemenea, modalitati ale nararii traditionale sunt completate de cele moderne, precum discontinuitatea epica si temporala, analiza psihologica sau notatia confesiva sub forma de jurnal.

In

concluzie, romanul postbelic s-a putut dezvolta mai ales pentru c scriitorii au fost atrai de tabloul social, de percepia condiiei umane, de relaia individului cu istoria, construind personaje cazuale, introspectate psihologic i regsite n banalitatea vieii.

Autori si romane dupa al Doilea Razboi Mondial: Scurta cronologie: 1953-G.Calinescu,Bietul Ioanide 1954-Radu Tudoran,Toate panzele sus! 1955-Marin Preda,Moromestii 1957-Eugen Barbu,Groapa 1957-Petru Dumitriu,Cronica de familie 1966-Nicolae Breban,In absenta stapanilor 1967-Marin Preda,MorometiiII 1968-Nicolae Breban,Animale bolnave 1968-Fanus Neagu,Ingerul a strigat 1968-Alexandru Ivasiuc,Cunoastere de noapte 1970-Augustin Buzura,Absentii 1970-Radu Petrescu,Matei Iliescu 1973-D.R. Popescu ,Vanatoare regala 1975-George Balaita,Lumea in doua zile

1976-Constantin Toiu,Galeria cu vita salbatica 1977-Eugen Uricaru,Rug si flacara 1977-Stefan Banulescu,Cartea Milionarului.Cartea de la Metopolis 1980-Marin Preda,Cel mai iubit dintre pamanteni 1981-Stefan Agopian,Tache de catifea 1982-Dana Dumitriu,Printul Ghica 1983-Gabriela Adamesteanu,Dimineata pierduta 1983-Sorin Titel,Femeie,iata fiul tau 1984-Mircea Nedelciu,Zmeura de campie 1992-Ioan Grosan,O suta de ani de zile la portile Orientului 1996-Mircea Cartarescu,Orbitor-Aripa stanga 2002-Mircea Cartarescu,Orbitor-Corpul 2005-Filip Florian,Degete mici 2006-Ion Manolescu,Derapaj 2006-Razvan Radulescu,Teodosie cel mic 2007-Mircea Cartarescu,Orbitor-Aripa dreapta

Proiect

realizat de:

Badea

Roxana Judet Raluca Tanase Adriana