Cantemir este un precursor in geografie- realizeaza prima harta a Moldovei- si in etnografie, descriind in amanunt marile ceremoniale din viata

poporului roman. In legatura cu obiceiurile legate de nunta, ce include si o zi numita ziua cernutului, slujba bicericeasca si ospatul. In capitolul numit Despre naravurile moldovenilor incearca prima definire a personalitatii poporului nostru. Remarca ca moldovenii sunt firi deschise, joviale dar nestatornice, iubitorilor de galceava si trufasi, dispretuiesc invatatura, dar se pricep la lucrurile razboaielor ca toti oamenii se incred in destin, sunt petrecareti si ospitalieri. Cantemir se dovedeste un abil observator al mentalitatii oamenilor simpli, al obiceiurilor si credintelor. Importante sunt informatiile despre ritualul religios si despre eresurile poporului (Despre religia moldovenilor), precum si teoria sa despre descendeta latina limbii romane. Pentru a demonstra pastrarea elementului latin in romana, mai mult decat in italiana, realezeaza prima fisa de filologie comparata.Cu aceste teorii, Cantemir voia sa evedintieze originea nobila a romanilor ca descendenti directi ai romanilor. Valoarea artistica a operei: Cantemir a pus temelia constiintei de sine a culturii romane in calitate de cultura europeana, intr-o vreme cand Occidentul isi definea el insusi acest spirit european, Dimitrie Cantemir a traversat experienta unei sinteze personale intre cele doua spatii culturale - oriental si occidental - si a intuit in profunzime caracteristica europeana a culturii poporului sau. Acesta este meritul lui cel mai mare. El a contribuit la constientizarea apartenentei spatiului romanesc la aceasta unitate. Ii datoram faptul de a fi deschis peste timp. arcul de cer care ne situeaza in plina lumina europeana si ne permite sa pastram activ spiritul critic al culturii romane, consolidata pe linia mediana dintre Orient si Occident. Dimitrie Cantemir scrie cu mandrie despre Moldova, dorind sa impuna strainatatii imaginea unui popr viteaz si a unei tari bogate. Isi propune o sticta obiectivitate. Capitolul Despre naravurile moldovenilor semnaleaza cusururile care-I slutesc, decat a-I insela cu lingusiri;deci apar si umbrele de caracter, dar si luminile. Moldovenii sunt cutezatori, semeti, glumeti si veseli, dornici sa petreaca in ospete. Osteni priceputi, intind bine arcul, poarta cu indemanare sulita, desi arma preferata este palosul. Unele defecte ar fi lenevia si faptul ca nu sunt iubitori de invatatura.(Timpul masurat in secole dezminte, bineinteles, aceasta observatie facuta de Cantemir). Traditionala ospitalitate impresioneaza: de cea mai mare lauda; caci desi foarte saraci din pricina invecinarii cu tatarii, totusi nu se dau inapoi niciodata sa dea mancare si gazduire unui oaspete si-l adapostesc fara plata timp de trei zile, impreuna cu calul sau. Pe strain il primesc cu fata voioasa, ca si cand le-ar fi fost frate sau alta rumedenie. Unii asteapta cu masa de pranz pana la al noulea ceas din zi() ca sa nu manance singuri. Jugul otoman, dar si serbia I-au saracit pe tarani-arata Cantemir. Razesii din pricina saraciei si-au vandut mosiile stramosesti;Dinte toti taranii serbi, cati sunt pe lume, cei mai nenorociti as crede ca sunt taranii moldoveni-daca bogatia pamantului si a recoltelor, chiar si fara voie, nu I-ar mantui de mizerie; Tirania turceasca apasa foarte greu pe Moldova. Bogatele traditii exprima fantezia si spiritul creator al moldovenilor: hora,paparudele, dragaica, zburatorii, oratia de nunta, calusarii, s.a.Calusarii se aduna o data pe an si se imbraca in straie femeiesti. In cap isi pun cununa impletita din pelin si impodobita cu flori().Toti au in mana cate o sabie fara teaca, cu care ar taia indata pe oricine au cuteza sa le dezveleasca obrazul(). Capetenia cetei se numeste starit, al doilea primicer().Caci

ei au peste o suta de jocuri felurite si cateva asa de mestesugite, incat cei ce joaca parca nici nu ating pamantul si parca zboara in vazduh. In felul acestea petrec cele zece zile intre Inaltarea la cer a lui Hristos si sarbatoarea Rusaliilor si strabat toatea targurile si satele, jucand si sarind Bogatiile neasemuite, paduri, lunci, ape, ogoare, livezi, vanat ales fac sin Moldova un taram edenic. Ierunca are o carne foarte gingasa si alba, si la gust intrece potarnichile si chiar fazanii. Frumusetile dau impresia unui meleag de basm. Astfel, descrierea Ceahlalui, a muntelui mitologic, este conturata prin elemente vizuale, de perspectiva, cromatice si auditive. Maretiei geologice, in nemiscarea sa, I se adauga si filonul de apa, semnul dinamicii, miscarii si al sunetului. Plasticitatea imaginilor artistice si comparatiile dau pregnanta tabloului unitar. Muntele cel inalt se numeste Ceahlaul, despre care, daca anticii ar fi facut vorbire in Basmele lor, ar fi fost tot atat de vestit ca si Olimpul, Pindul sau Pelias. Este asezat in tinutul Neamtului, in apropiere de izvoarele Tazlaului si pe la mijlocul lui, acoperit de zapezi. Pe varf nu se gaseste pic de nea, incat pare a fi deasupra norilor. De pe culmea cea mai ascutita, care se ridica sub forma unui turn, izvoraste un parau alb care se rostogoleste printre stanci abrupte si se varsa in Tazlau cu mare zgomot. Drept in varf se vede o statuie straveche de cinci coti, infatisand, de nu ma insel, o batrana cu douazeci de mioare. Descrierea Moldovei, prin accentuarea originii romane a poporului si a limbii romane, continua si dezvolta ideile cronicarilor nostri. Dimitrie Cantemir nu traieste mandria ca stramosii nostri-romanii- sunt cuceritorii lumii, ci (intr-o viziune noua, originala) incearca sentimentul maretiei ca stramosii nostri sunt creatori de civilizatie. Conceptul de civilizatie este, in opera lui,cel umanist.Si incercarea lui de a alcatui o limba literara este un reflex umanist.(Istoria literaturii romane, Ed.Academiei).

Grigore PLOE TEANU, Receptarea operei i a personalit ii lui Dimitrie Cantemir n Europa, Studii i articole, edi ie de Mariana Ploe teanu, Trgu Mure , Edit. Veritas, 2007, 278 p.

Zambesc prosteste cand ma gandesc la tine si ma intristez cand stiu ca esti suparat pe mine Citeste mai mult pe: http://felicitari.acasa.ro/mesaje~Impacare#ixzz1i3XB7cPs