Sunteți pe pagina 1din 7

LUCRAREA NR.

1
Interfaa mediului Matlab Obiectiv cunoasterea interfetei grafice ale mediului de calcul numeric Matlab; modalitatea de lucru in Matlab.

Descrierea lucrarii Matlab este un mediu de calcul numeric de tip matriceal care dispune si de funcii specifice, putind fi considerat un limbaj de programare adaptat problemelor stiintifice. Numele de Matlab provine de la combinarea a doua cuvinte Matrix (matrice) si Laboratory. Matlab este utilizat in prezent pentru a efectua operaii de calcul numeric, pentru a reprezenta grafic 2 sau 3D funcii, cu multiple posibilitati de interpolare si convoluie a lor, dar si pentru a programare. Matlab este un interpretor instruciunile fiind interpretate (in limbaj masina) si executate linie cu linie. Exista doua moduri de lucru cu Matlab:

modul de lucru interactiv cand comenzile sunt executate pe rand asa cum sunt
introduse de catre utilizator modul de lucru executie cand Matlab executa linie cu linie un fisier de tip .m numit program in limbaj matlab Prezentarea interfeei programului: Interfata matlab-ului este divizata in cinci componente principale astfel:

fereastra de comanda (Command Window) fisiere de tip .m spatiul de lucru (Workspace) directorul/folderul in curs de utilizare (Current Directory) istoricul comenzilor efectuate (Command History)
In figura 86 se prezint fiecare dintre aceste componente. In fereastra de comanda se introduc operaiile ce trebuie efectuate utiliznd sintaxa specifica mediului de lucru in Matlab. Aceste operaii pot fi funcii dintre cele de care programul dispune in mod implicit sau funcii create special de utilizator pentru utilizri specifice ulterioare.

De asemenea se poate utiliza funcia help, singura sau urmata de numele funciei pentru care se dorete aflarea de informaii suplimentare in ceea ce privete sintaxa sau modul de utilizare a ei (figura 87). Pentru a terge toate variabilele utilizate anterior se va apela funcia clear. Pentru a terge si funciile se folosete sintaxa clear all. In cazul in care se dorete tergea spaiului corespunztor ferestrei de comanda se insereaz textul clc. Pentru ca fiecare dintre liniile de comanda sa fie evaluate fara insa a fi afiat si rezultatul lor, dup fiecare dintre acestea se utilizeaz semnul ;.

Figura 86 Interfata Matlab

In fisierele de tip .m se pot introduce diferite variabile si sunt executabile (tasta F5) rezultatele fiind afiate in spaiul de lucru. De cele mai multe ori acestea se utilizeaz atunci cnd se dorete sa se fac o programare mai complexa cu ajutorul matlab-ului sau cnd se vrea ca pentru uurarea viitoarelor calcule sa se realizeze funcii specifice de lucru (figura 88).

Figura 87 Exemplu de utilizare a ferestrei de comanda Pentru crearea unei funcii care sa calculeze suma dintre sinusul si cosinusul unor valori oarecare x se procedeaz astfel: se deschide un fiier de tip .m (meniul File, apoi New, M-File) se salveaz in directorul de lucru cu numele Functia_mea se creeaz funcia in interiorul fiierului utiliznd sintaxa:
function y = functia_sinus(x) %am creat o functie care calculeaza sinusul unei expresii %ca parametrii de intrare putem sa avem un numar X, un vector X(i), sau %o matrice Y(i,j) y=sin(x);

se salveaza continutul fisierului (Save din Meniul File) in fereastra de comanda se creaza un vector M se introduce o variabila a careia i se aloca valorile calculate de Functia_Mea se traseaza grafic rezultatul

M=[-2*pi:0.01:2*pi]; a=Functia_mea(M); plot(a)

Figura 88 Crearea unei funcii in matlab

se scrie help Functia_Mea in fereastra de comanda programul va afia mesajul introdus drept comentariu in corpul funciei
Functia_Mea Spaiul de lucru este cel care stocheaz toate variabilele care au fost create si care sunt utilizabile in fereastra de comanda pentru operaii de calcul sau pentru a fi vizualizate. Variabilele in Matlab nu pot fi declarate, natura lor fiind dedusa automat prin obiectul/valoarea care le este atribuita. Astfel putem avea variabile de tip double (daca este vorba de numere reale; matlab nu face diferenierea intre integer - numere ntregi si double - numere reale), variabile de tip char (cnd avem de-a face cu iruri de caractere), variabile de tip complex (cnd exista si o parte imaginara a obiectului afectat). Fereastra de afiare a spaiului de lucru conine mai multe opiuni care pot fi utilizate pentru a efectua diferite operaii cu variabile in mod rapid. Principalele funcionaliti ale acestora sunt prezentate in figura 89.

Figura 89 Opiunile de utilizare a spaiului de lucru Pot fi importate date din Excel deschiznd editorul de matrici si utiliznd funcia Copy/Paste din Windows. Salvarea datelor se face in fiiere cu extensia .mat. Acestea pot fi apelate mai trziu prin specificarea caii ctre locul unde sunt plasate (de exemplu E:\Matlab\Fisierul_Meu). Directorul/folderul in curs de utilizare permite vizualizarea fiierelor care se gsesc plasate in acesta. Un astfel de fiier se poate deschide acionnd cu mouse-ul de doua ori deasupra sa (dublu click). Principalele tipuri de fiiere care pot fi deschise cu Matlab sunt cele de tip funcii sau programe .m, fiierele de date .mat si in fine cele grafice .fig. Exista cteva opiuni in bara de instrumente dintre care cele mai importante sunt: crearea unui raport de eroare si de avertisment coninut in fiierul executat, (M-Lint Code Check Report), cutarea de fiiere (Find Files) si crearea unui nou fiier (New Folder), figura 90. Istoricul comenzilor efectuate conine comenzile utilizate anterior in interiorul Ferestrei de Comanda (Command Window). Aceste comenzi pot fi reutilizate prin utilizarea funciei Copy/Paste din Windows in interiorul ferestrei de comanda sau mai comod si mai rapid pot fi reapelate folosind sgeile sus-jos de pe tastatura, figura 91.

Figura 90 Interfaa Current Directory

Figura 91 Interfaa istoricului comenzilor effectuate

Aplicaie: trasarea unui grafic utiliznd doua serii de date numerice Contracia la solidificare este proprietatea materialelor metalice de a-i micora volumul n timpul solidificrii. Contracia specific este valoarea procentual a contraciei metalului din momentul umplerii formei pn la atingerea temperaturii ambiante. Lungimea initiala a probei de oel este de 100 mm. Se dau urmtoarele serii de date obinute pe cale experimental: T (C) Contractia Liniara K (%) 500 99.5 400 99.2 300 98.8 200 98.2 100 97.8 25 97.3

Se cere sa se traseze graficul de variaie al temperaturii n raport cu contracia liniar. Indicaii: Se vor crea doi vectori X i Y cu valorile din irul de date din tabel. >> x=[500 400 300 200 100 25] >> y=[99.5 99.2 98.8 98.2 97.8 97.3] >> plot(x,y,'r-') >> plot(x,y,'ro-')

S-ar putea să vă placă și