Studente: Sabau Alexandra

Balla (Szabo)Ildiko Cicortas (Adam) Livia

 Def

:Johnson (1994) defineste cooperarea asfel: a lucra impreuna pentru a indeplini sarcini comune.In cadrul situatiilor de cooperare,indivizii cauta rezultate care sunt benefice pentru ei si pentru ceilalti membri ai grupului

-desfasurarea in comun a activitatii; -adeziune costienta a persoanelor la scopul activitatii lor colectie,actiune unitara nu doar in folos personal ,ci si in cel al grupului O alta definitie ,este data de Tucicov Bogdan (1990) : cooperarea exprima efectuarea in comun a unor activitati colective,in care participantii se sprijina reciproc,actionanad unitar in vederea atingerii aceluiasi scop

-existenta unui scop comun -actiunea unitara a participantilor; - inceredere si support intre membri; -grija pentru reusita personala dar si a celorlalti;

Kotarbinski,in lucrarea sa de referinta Tratat pentru lucrul bine facut creioneaza trei aspecte majore pe care le presupune cooperarea: - coordonarea in timp si spatiu a actiunilor participantilor -intelegerea intre participanti; -postulatul conducerii-ce presupune o buna comunicare,intelegere ,informare reciproca a agentilor care coopereaza.

Diferenta dintre cei doi termeni este legata de modul in care este delegata autoritatea in randul elevilor.Astfel in situatiile cooperante, autoritatea este detinuta de catre professor ,in timp ce in situatiile colaborative ,o data ce profesorul a prezentat sarcina autoritatea este transferata total grupului Cooperarea este limitativa solicitand doar obtinerea unor rezultate ca rezolvare a unor sarcini,in schimb colaborarea lasa libertate elevilor invatandu-I sa-si asume riscuri in procesul dezvoltarii personale.

Stiintele educatiei marcheaza in ultimul timp un interes tot mai sustinut pentru modelele de predare interactive care sa permita profesorului sa dezvolte elevilor competente de genul : sociabilitate,comunicare,interactivitate. Invatarea prin cooperare- este un astfel de model,bazat pe teorie ,validat prin cercetare si operationalizat in proceduri clare pe care profesorii le pot folosi la clasa.

Exista trei perspective teoretice in literatura de specialitate , care explica efectele invatarii prin cooperare in planul dezvoltariiii cognitive a elevilor:

1.1 Teoria interdependentei sociale: esenta acestei teorii consta in: Daca elevii isi vor aprecia colegii de echipa( si acesta este scopul de construire a echipei precum si a celor de procesare a muncii in echipa) si vor depinde unii de altii ( prin interdependent a create de structura metodei ) ,ei vor fi suficient de motivati sa se ajute si sa se incurajeze unii pe altii pentru a progresa.

Teoriile behavioriste constriesc recompensele grupului,bazate pe evaluarea produsului unic al grupului(acordarea unui scor mediu echipei) sau recompense de grup bazate pe evaluarea individuala a memebrilor sai. -aceasta perspectiva aduce explicatii de natura motivationala pentru a argument eficienta in planul instruirii a inavtaii prin cooperare.Teoriile motivationiste sustin ca elevii se ajuta unii pe altii sa invete pentru ca e in interesul lor sa o faca,fiin constienti ca rezultatele celorlati le afecteaza propriile rezultate.

t.cognitiviste :Piaget a pus in evident faptul ca sunt indeplinite conditiile cooperarii intrun grup atunci cand fiecare membru este capabil sa inteleaga punctele de vedere ale celorlalti si sa-si adapteze propria actiune sau contributie verbala la ceilalt.(apud,Aebli,1973)

 Modelul

cooperant al nv rii n echipe Modelul structuralist al nv rii prin cooperare Metoda investig rii n grup Metoda mozaicului Metoda instruirii complexe

Slavin a creat setul de tehnici de instrucie cunoscut sub numele S.T.L. Ideea central a acestor tehnici este aceea c elevii sunt pui s lucreze mpreun pentru a nv a, astfel nct, n final, fiecare membru al echipei trebuie s st pneasc materialul studiat mpreun n grup.

Concepte cheie: Recompense de grup Implicarea individual Ideea anselor egale de succes Metodele nv rii n echipe cooperante: Metoda acumul rii punctelor de progres Metoda jocurilor i a ntrecerilor n echip Metoda Mozaicului II Metoda nv rii individualizate asistat de munca n echip Metoda nsuirii cooperante a citirii i scrierii

S.T.A.D. este una dintre cele mai cunoscute metode de nv are prin cooperare, ofer posibilit i largi de aplicare n practic , la disciplinele precum matematic , tiine, englez , studii sociale i altele. Nivelul de studiu al elevilor, de asemenea, este foarte extins: de la clasa a II-a, pn la colegiu. Are o structur simpl i de aceea poate fi uor utilizat de profesorii debutani n structurarea cooperant a unor lecii.

1.

2. 3. 4.

5.

Predarea de c tre profesor a coninutului propus spre studiu elevilor Munca n echip Testarea individual Corectarea testelor. Acordarea punctelor de progres Analiza scorului echipei. Modalit i de recunoatere a succesului echipelor

T.G.T. a fost prima din metodele de nv are prin cooperare, se aseam n cu S.T.A.D. ca i structur . Deosebirea dintre ele const faptul c testele individuale sunt nlocuite de ntrecerile s pt mnale n care elevii concur cu colegi din alte echipe, punctele ctigate de fiecare membru fiind aduse grupei din care el face parte. Astfel, atmosfera din clas este mult mai dinamic .

grupele de baz citirea materialului (fi de expert sarcini de lucru) Formarea grupelor de experi lider (30 min) Rentoarcerea n grupurile de baz (predarea pentru colegii lor) Testarea individual Corectarea testelor. Acordarea punctelor de progres Analiza scorului echipei. Modalit i de recunoatere a succesului echipelor

pentru predarea matematicii la clasele II-VI

Grupe

eterogene de 4-5 membri:elevii lucreaz individual, membrii grupului au rol de a-i ajuta pe cei care ntmpin dificult i Profesorul pred unui grup omogen restrns: va lucra 10-15 minute pentru a preda noi concepte, a oferi explicaii sau a face demonstr ri Rentoarcerea n grupele de studiu Testarea i corectarea testelor Analiza scorului echipei.

pentru nv area comunic rii orale i scrise la clasele IV-VI

Activit i ce trebuie parcurse de elevi: Activit i de citire n pereche Exerciii de gramatic i de scriere Citirea cu voce tare a cuvintelor noi Sensul cuvintelor noi Povestirea textului Ortografie Scrierea unor compoziii

Dup Kagan, abordarea structuralist se bazeaz pe definirea i utilizarea a numeroaselor moduri distincte de interaciune a indivizilor n clas , numite structuri. Structurile sunt modele generale, aplicabile pentru orice disciplin i orice nivel. Kagan clasific structurile n funcie de scopul pentru care au fost concepute.

 Construirea

echipei: cunoaterea membrilor echipei (Interviul echipei, Paaportul meu), identitatea echipei (Cubul, Masa rotund ), sprijin reciproc (Ghicete ce a disp rut), valorizarea diferenelor (Trebuie s te decizi), dezvoltarea sinergiei (Blind Art, Masa rotund ) Construirea identit ii clasei: activit i de restructurare a climatului clasei (exprimarea unor p reri legate de climatul clasei), activit i de construire a identit ii clasei (g sete pe cineva care)

 Facilitarea

comunic rii: reglatori ai comunic rii (Cartonae vorbitoare, Paaportul parafraz rii), luarea deciziilor (C utarea consensului), deprinderi de comunicare (Linia valorilor, Deseneaz ceea ce-i spui!) Schimb de idei: schimbul de informaii ntre membrii echipei (Masa rotund , Interviul n echip ), schimbul de informaii la nivel de echipe (mp rt ete i compar , Prezint la tabl , Trei caut , unul st ) Consolidarea cunotinelor: Mai multe mini lucrnd mpreun , Jocul cu cardurile, Amestecai - Nemicai - Grupai-v !

 Dezvoltarea

unor niveluri superioare ale gndirii:structuri care promoveaz reflecia (Discuia n pereche, P rerile echipei), structuri care faciliteaz descoperirea relaiilor (Construiete ce am scris eu!), structuri care vizeaz nivelul aplic rii (Descoper regula! Potrivete bine!), structuri care vizeaz categorizarea (Sort m, Unul-toi), structuri care vizeaz generare de ntreb ri i r spunsuri (Matricea ntreb rilor)

Investigaia n grup solicit elevilor s foloseasc toate deprinderile interpersonale i de studiu achiziionate n cadrul altor metode de cooperare i s le aplice pentru s planifica obiective de nv are specifice. Metoda se bazeaz pe integrarea a patru componente: investigaie, interaciune, interpretare i motivaie intrinsec . Toate aceste patru caracteristici sunt combinate n ase etape ale modelului.

I.

II. III. IV. V.

VI.

Comunicarea temei, selectarea subtemelor i alc tuirea grupelor de elevi Planificare i organizarea muncii grupului Desf urarea investigaiei n grup Preg tirea raportului final Prezentarea raportului final n faa celorlalte grupe Evaluarea proiectelor

Metoda Mozaic face parte din categoria metodelor n care fiecare elev din grup este specializat pe o anumit sarcin i deine informaii eseniale necesare celorlali colegi de grup. Metoda este structurat n patru etape: I. Profesorul alc tuiete grupurile de baz i prezint tema studiat II. Elevii se vor reorganiza n grupuri de experi III. Elevii se rentorc n grupurile cas IV. Elevii vor desf ura o activitate n care s demonstreze c au capacitatea de a integra toate informaiile nv ate

Metoda C.I. se caracterizeaz prin faptul c mbin nv area prin cooperare cu cerinele educaiei interculturale. Metoda se bazeaz pe teoria expectanei conform c reia interaciunile din cadrul grupului sunt afectate de caracteristicile de statut ale membrilor. Strategii: sarcini difereniate, recunoaterea competenei elevilor cu statut sc zut Metoda C.I. este un proces de lung durat , desf urat pe durata a cel puin un an de zile, perioad n care profesorii sunt familiarizai cu fundamentele teoretice ale metodei.

Pentru ob inerea unor rezultate mai bune dect n cazul altor tipuri de nv are se poate face prin respectarea unor principii ale muncii prin cooperare. Acestea sunt: - crearea unei interdependen e pozitive clare, - facilitarea unei interac iuni stimulatorii de tip fa n fa , - asumarea responsabilit ii individuale pentru ob inerea obiectivelor grupului, - utilizarea frecvent a deprinderilor interpersonale munc n grup, precum i i de

- evaluarea periodic a modelului de func ionare a grupului.

Interdependen a pozitiv este definit ca fiind percep ia c tu e ti legat de ceilal i ntr-un asemenea mod nct nu po i ob ine succes dac ceilal i nu vor avea succes i invers, cu alte cuvinte, tu vei beneficia de munca celorlal i, dup cum i ceilal i vor beneficia de munca i eforturile tale.(Johnson & Johnson, 1994, pg. 58).

 

Valorificnd clasificarea tipurilor de interdependen realizat de Deutsch (1949) i Thomas (1957), autorii analizeaz dou mari tipuri de interdependen : a rezultatelor i a mijloacelor. Interdependen a rezultatelor se refer la interdependen a obiectivelor i a , n timp ce interdependen a mijloacelor include interdependen a resurselor, rolului i a sarcinii.

n grupul cooperant, membrii au trei mari responsabilit i (dup Johnson, Johnson & Holubec, 1998). Ei sunt responsabili s nve e materialul dat spre studiu, s se asigure c to i membrii grupului l st pnesc i, de asemenea s se asigure c i ceilal i colegi din clas au parcurs cu succes sarcina dat spre studiu.

Exist mai multe procedee prin care se poate structura interdependen a pozitiv a obiectivelor (dup Johnson & Johnson,1992). De exemplu, elevilor li se poate cere ca la testarea individual to i membrii grupului s ob in un scor deasupra unei medii specificat de profesor sau ca to i membrii s - i mbun t easc performan a prezent comparativ cu performan ele anterioare. O alt modalitate care creeaz interdependen pozitiv ntre membri este aceea cnd ntreg grupul ob ine un singur produs comun (ex. Scrierea unui raport) sau cnd scorul general al grupului, alc tuit ca medie a performan elor la test rile individuale, dep e te o medie specificat de profesor. n orice lec ie cooperant comune ale grupului. trebuie specificate obiectivele

Pentru a ne asigura c elevii vor coopera, este necesar ca interdependen a obiectivelor s fie completat cu alte tipuri de interdependen . Una dintre acestea este interdependen a pozitiv a recompenselor. Aceasta presupune ca fiecare membru al grupului s primeasc aceea i recompens la sfr itul activit ii de grup, n situa ia n care grupul a nregistrat succes. Recompensele pot fi legate sau nu de activitatea colar (ex. acordarea de puncte bonus, a nu mai da teme sau a da o pauz mai mare, buline, bomboane etc.). Este subliniat faptul c dac li se va l sa elevilor timp s mp rt easc mpreun bucuria succesului, aceasta va avea drept efect cre terea calit ii cooper rii. Membrii grupului vor con tientiza c mpreun au realizat ceva bazat pe efortul depus de fiecare i i vor sim i propria munc valorizat i respectat .

Un alt tip de interdependen amintit de autori este interdependen a pozitiv a rolurilor. Acest tip de interdependen presupune acordarea de roluri complementare membrilor grupului, (...)roluri care s specifice responsabilit ile de care are nevoie grupul pentru rezolvarea n comun a sarcinii (dup Johnson, Johnson & Holubec, 1998). Rolurile presupun exersarea unor deprinderi interpersonale i de nv are cum ar fi: cel care cite te, cel care rezum , cel care verific dac s-a n eles, cel care ncurajeaz , cel care prezint etc.

    

Interdependen a pozitiv a resurselor este creat cnd fiecare membru al grupului are doar o parte din informa iile sau materialele necesare pentru rezolvarea sarcinii. Profesorii pot structura acest tip de interdependen dnd elevilor resurse limitate astfel nct ace tia s fie obliga i s lucreze mpreun (ex. O singur fi de lucru). Exemplul clasic este cel oferit de metoda cooperant Mozaic n care fiecare membru are doar o parte din informa ia ce trebuie studiat . O alt modalitate este cea cnd fiecare membru al grupului contribuie cu o parte n vederea realiz rii unui produs comun (ex. Fiecare copil alc tuie te pe rnd cte o propozi ie n compunere etc.).

Un alt tip de interdependen care poate fi structurat ntro lec ie este interdependen a pozitiv a sarcinii. Acest tip de interdependen presupune crearea unei diviziuni a muncii n a a fel nct sarcinile unuia dintre membrii grupului trebuie s fie complet terminate pentru ca urm torul membru al grupului s poat s i duc la bun sfr it responsabilit ile proprii. (Johnson, Johnson & Holubec, 1998). n grup fiecare elev va avea o sarcin distinct , de modul n care acesta o va rezolva depinznd calitatea muncii celorlal i colegi de grup, implicit i a rezultatului final. De ex. la Matematic : rezolvarea unui exerci iu de adunare, cu unul dintre termeni necunoscut, acesta fiind rezultatul unui exerci iu ce trebuie rezolvat de o alt persoan .

 Interdependen

a dintre membrii grupului poate s mai fie structurat prin apartenen a la o identitate comun , interdependen a pozitiv a identit ii.

Aceast identitate este creat cnd echipa i stabile te un nume, un simbol comun, un moto, un cntec al grupei etc.

Cnd grupul intr n competi ie cu alte grupuri se creeaz o puternic interdependen pozitiv intern i o interdependen negativ extern . Un astfel de tip de interdependen este interdependen a creat de un factor extern. Membrii grupului aflat n competi ie cu alte grupuri se vor sim i dependen i unii de al ii atunci cnd se vor str dui s i nving adversarii. Autorii identific n lista factorilor externi i scorul nregistrat de grupuri n anii colari anteriori, scorurile la evalu rile na ionale, scorurile ob inute de elevii altor clase, tocmai pentru a nu ncuraja apari ia unor comportamente negative care pot ap rea atunci cnd elevii se afl n competi ie cu grupuri din aceea i clas .

  

Un alt tip de interdependen identificat de autori, este interdependen a de tip imaginativ. Aceasta se creeaz cnd membrii grupului se str duiesc s rezolve probleme ipotetice. Membrii grupului depind unii de al ii n ncercarea de a face fa unei situa ii ipotetice, imaginate.

Interdependen a mediului exist cnd membrii grupului stau mpreun ntr-un spa iu fizic delimitat ntr-un anumit fel, astfel nct s marcheze un loc de ntlnire comun.

n concluzie interdependen a pozitiv este creat doar atunci cnd to i membrii grupului con tientizeaz c sunt dependen i unii de al ii, c ceea ce i este de ajutor unuia dintre membri va fi de folos i celorlal i sau c nereu ita unuia i va afecta i pe ceilal i. Eforturile fiec rui membru sunt necesare pentru asigurarea succesului grupului i contribu iile fiec ruia sunt valoroase i indispensabile grupului. Utilizarea combinat a mai multor tipuri de interdependen e conduce la o cre tere a eficien ei muncii grupului.

Aceasta exist cnd performan a fiec rui elev este evaluat i rezultatele sunt redate individului i grupului, grup n care fiecare persoan este responsabil i contribuie n mod egal la reu it ( Johnson, Johnson & Holubec, 1994, pg. 30). Motive pentru care este important structurarea responsabilit ii individuale: Rolul grupului este de a-l ajuta pe fiecare membru s se dezvolte; Dup ce au nv at mpreun n grup, fiecare ar trebui s fie mai bine preg tit n a rezolva individual sarcini similare; n absen a structur rii responsabilit ii exist posibilitatea ca unii membri s se sustrag de la sarcin .

Interac iunea stimulativ este definit de autori astfel: indivizi care se ncurajeaz si i acord ajutor unii altora n rezolvarea sarcinilor, n vederea atingerii obiectivelor grupului( Johnson & Johnson, 1991, pg. 56). Una din condi iile care trebuie ndeplinite pentru a ob ine o interac iune fa n fa stimulant este ca num rul membrilor grupului s nu fie mare (2 pn la 4 membri) deoarece cu ct num rul membrilor va fi mai mic, cu att ansele de implicare n interac iune va cre te, elevii neputndu-se sustrage de la sarcin .

Abilit ile de nivel I sunt orientate spre organizarea i stabilirea unor norme minimale de comportament adecvat n grup. n tabelul 1. sunt enumerate cteva din cele mai importante componente ale acestei categorii:

COMPONENTE - Monitorizarea zgomotului

DESCRIERE Elevii trebuie s nve e s aranjeze mobilierul din clas , s mute scaunele, s - i aranjeze materialele f r a se deranja unii pe al ii, in lini te i f r a irosi prea mult timp. Elevii trebuie obi nui i s stea cu grupul deoarece persoanele care se mi c n timpul activit ii sunt neproductive i distrag aten ia celorlal i. Se vorbe te n oapt , participan ii nu trebuie s fie zgomoto i. To i membrii grupului trebuie s - i mp rt easc ideile i materialele, fiecare trebuie s depun efort n grup. Elevii trebuie obi nui i ca fiecare s ia cuvntul i s contribuie pe rnd n rezolvarea sarcinii.

- Monitorizarea mi c rii

- Monitorizare emisiei vocale

- Monitorizarea particip rii

- Monitorizarea alternan ei

- Monitorizarea adres rii

Elevii vor fi nv a i s se priveasc atunci cnd vorbesc unii cu al ii.

n fa

Abilit ile de nivel II faciliteaz coordonarea eforturilor membrilor grupului n vederea finaliz rii sarcinilor i men inerii unor rela ii de munc eficiente. n tabelul 2. Sunt enumerate componentele nivelului II al abilit ilor sociale:

COMPONENTE Comportamente legate de strategia de invatare si orientarea pe sarcina

DESCRIERE
-Repetarea clara a sarcinii (Care este sarcina noastra?, Deci ce avem noi de facut?) - Incadrarea in timpul acordat (Atentie, nu mai avem decatminute. Ar trebui sa ne grabim!). - gasirea celor mai eficiente procedee de finalizare a sarcinii de lucru (Cum vom face si de ce?, Cum ne putem verifica?). - Oferirea unor explicatii atunci cand e nevoie (uite cum cred eu ca ar trebui sa facem, Eu asa am inteles). -Solicitarea unor exemple de la colegi (Am putea sa gasim si un exemplu?) - Exprimarea parerii fata de modul in care functioneaza grupul, astfel incat aceste observatii sa ajute grupul sa progreseze (Cred ca daca am fi mai organizati, am reusi sa finalizam mai repede sarcina. Ce parere aveti?).

COMPONENTE Comportamente privind crearea unei atmosfere placute si prietenoase

DESCRIERE
-Solicitarea unor resurse de la colegi (Esti dragut sa-mi dai si mie ?). - Energizarea grupului atunci cand motivatia este scazuta (Ce s-a intamplat cu voi? Haideti sa ne apucam de lucru!). -Producerea entuziasmului si a unei atmosfere relaxante in grup. - Incurajarea participarii fiecarui membru (Tu ce parere ai despre?). - Transmiterea unei atitudini tolerante si de sprijin fata de ceilalti si opiniile lor (Sunt de acord cu ideea lui si cred ca am pute sa).

Abilit ile de nivel III presupun exersarea opera iilor mintale necesare n elegerii materialului care a fost studiat i re inerii/p str rii lui n memorie.

Tabel 3. Componente specifice nivelului III al abilit ilor sociale (dup Johnson & Johnson, 1998) COMPONENTE
Rezumarea cu voce tare

DESCRIERE Fiecare membru al grupului trebuie invatat sa redea pe scurt, din memorie, ideile esentiale citite sau discutate.

Corectarea sau completarea Elevii trebuie sa corecteze modul in interventiilor colegilor care au rezumat colegii (Nu cred ca asta a vrut sa spuna, cred ca ideea era).

Tabel 3. Componente specifice nivelului III al abilit ilor sociale

COMPONENTE Legarea noilor cunostinte de cele anterioare DESCRIERE Este important ca elevii sa invate sa faca legaturi intre cunostintele noi si cele invatate anterior. Aceasta se aseamana cu ceea ce am invatat saptamana trecuta, Ce legatura are aceasta cu? Elevii trebuie sa foloseasca diferite tehnici de rememorare a ideilor principale prin utilizarea unor scheme, diagrame Elevii trebuie sa verifice daca au inteles corect si sa fie deschisi corecturilor si discutiilor Aceasta ajutandu-i sa-si imbunatateasca strategiile proprii de prelucrare si memorare a unui material (Iata cum m-am gandit eu sa predau acest material"

Reamintirea unor continuturi

Monitorizarea intelegerii

Expunerea cu voce tare a planului de lucru

Abilita ile de nivel IV sunt cele exersate mai ales n cadrul dezbaterilor, cnd membrii grupului schimb idei, confrunt opinii, verific ra ionamente, concluzii. Tabel 4. Componente specifice abilit ilor de nivel IV (dup Johnson & Johnson, 1998) COMPONENTE Criticarea unor idei DESCRIERE Este foarte important ca intr-o dezbatere, participantii sa-si exprime dezacordul fara a jigni (Te respect, dar in acest caz trebuie sami exprim dezacordul fata de ideea ta!) Este important intr-o controversa ca interlocutorii sa cunoasca diferentele intre ideile emise si tipul de rationament care le insoteste (In ce punct difera parerile noastre?) Elevii trebuie sa ceara celorlalti coechipieri sa-si justifice punctul de vedere, sa gaseasca argumentele pentru a-si sustine punctele proprii de vedere (Poti sa-ti justifici raspunsul?, De ce crezi ca acesta este raspunsul corect?)

Intelegerea rationamentelor interlocutorului

Solicitarea argumentarii concluziilor

Tabel 4. Componente specifice abilit ilor de nivel IV

COMPONENTE Adresarea de intrebari pentru aprofundarea intelegerii DESCRIERE Elevii trebuie invatati sa-si verifice solutiile prin formularea unor intrebari care sa conduca la o analiza mai profunda a ideilor dezbatute in grup. (Crezi ca este valabil si intr-o situatie diferita?, Ce altceva mai crezi?) Membrii grupului trebuie sa-si completeze raspunsurile, sa adauge informatii in plus (Ar mai fi ceva de adaugat) Elevii nu trebuie sa se rezume la un singur raspuns, ci sa caute cat mai multe raspunsuri plauzibile pentru a avea posibilitatea de a alege. Dupa ce fiecare si-a expus parerea, elevii trebuie sa invete sa sintetizeze informatiile, sa le integreze intr-o singura pozitie (Cum am putea combina ideile noastre pentru a le cuprinde intr-o singura concluzie?)

Completarea ideilor celorlalti

Cautarea mai multor solutii

Sintetizarea ideilor intr-o singura concluzie