Gril orientativ de analiz a macromediului cu ajutorul modelului PESTEL

Fora sau Criterii de prezentare a dimensiunii dimensiunea subsistemului Impactul asupra strategiei organizaiei (1 foarte slab- 5 puternic) 1 2 3 4 5 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

politic

economic

P.1.gradul de democratizare al rii P.2.construcia european i implicarea guvernului n gestionarea imaginii de ar turistic P.3.protecia consumatorilor P.4.regimul impozitelor pentru activiti P.5.politica monetar P.6.riscul politic asociat zonei geografice i rilor vecine P.7.stabilitatea regimului politic P.8.gradul de democratizare al rii P.9.gradul de reglementare al industriei turistice E.1.globalizarea E.2.rata inflaiei E.3.politica economic, fiscal i bugetar E.4.puterea de cumprare i cererea pentru produse turistice E.5.rata omajului E.6.investiiile n infrastructura turistic E.7.nivelul preurilor produselor i al salariilor E.8.sezonalitatea activitii turistice E.9.modele ale comportamentului consumatorului de turism S1.demografia S2.nivel de educaie S3.dimensiunea etnic X S4.imaginea i atitudinea fa de munc, X fa de alte naionaliti S5.atitudinea fa de religie X S6.stilul de via S7.securitatea social S8.sperana de via X T1.cheltuielile statului pentru cercetaredezvoltare T2.intensitatea creaiei tehnologice T3. sisteme noi de asigurare a calitii serviciilor turistice

sociocultural

X X X X X

tehnologic

T.4.calitatea infrastructurii de transport turistic T.5.calitatea sistemului de telecomunicaii ecologic E.1gestiunea deeurilor i reciclarea lor X E.2.politica de gestionare a resurselor energetice E3 Responsabilitatea social corporativ E4crearea i ntreinerea produselor i proceselor verzi E.5 nclzirea global i intervenia abuziv a omului n natur L1. dreptul la munc L2.legislaia sntii L.3.privatizarea n turism L.4.regimul taxelor pentru activiti turistice i al vizelor de turist X

X X

X X X X X X X

legislativ

Elabornd i interpretnd grila de analiza a macromediului cu ajutorul modelului PESTEL, se pot observa urmtoarele: - impactul major asupra strategiei organizaiei turistice il are subsistemul economic urmat indeaproape de cel politic; - impactul cu cea mai mic influen este dat de subsistemul ecologic; - elaborarea i implementarea stategiei organizaiei turistice depind si sunt influenate de existena mediului politic, econimic, social-cultural, ecologic i legislativ. Analizarea mai detaliata a macromediului organizaiei turistice duce la conturarea urmatoarelor concluzii repartizate pe fiecare subsistem al macromediului, astfel: 1) Subsistemul politic: - Cea mai mare influen este dat de gradul de democratizare al rii, prin intemediul caruia organizaiile turistice se bucur de o liberalizare legislativ ce confer anumite avataje ce le faciliteaz desfurarea activitilor. - Construcia european i implicarea Guvernului n gestionarea imaginii de ar turistic au i ele un impact important asupra strategiei. Prin faptul c suntem o ar european, beneficiem de anumite avantaje in domeniul turismului, un exemplu ar fi liberalizarea circulaiei turistice, turitii putnd s caltoreas doar cu buletinul. Guvernul n ultimii ani a desfurat numeroase aciuni care s duc la imbuntirea imaginii de ar, participnd la diferite congrese cu interes pentru turismul internaional, a mbuntit mijloacele de promovare turistic, a amenajat noi zone turistice etc.. - Protecia consumatorilor are i ea un rol bine precizat in strategia organizaiei mai ales prin faptul c toi consumatorii de servicii turistice constituie principala surs de venit pentru organizaia turistic i de aceea ei trebuie s fie oarecum protejai de eventualele abuzuri ale unor juctori pe piaa turistic. - Printre factorii care au influen major se numr i regimul impozitelor pentru activiti turistice. Statul manifest la acest capitol anumite puncte slabe deoarece juctorii de pe piaa turistic nu se bucur de un sistem al impozitrii diferit de celelalte activiti. Dac se ofereau asemenea faciliti in domeniul impozitrii se stimula dezvoltarea mai accentuat a activitii turistice i a investiiilor straine n domeniul turismului.

n ceea ce privete politica rilor vecine i influena lor se constat faptul c: Ceea ce caracterizeaza turismul din tara noastra dupa anul 1989, se refera la lipsa de claritate cu privire la modalitatile adecvate de valorificare a potentialului turistic, in noile conditii ale tranzitiei de la statul de dictatura si economia planificata, excesiv centralizata, la statul de drept, cu caracter democratic si economie de piata. Aceasta caracteristica se refera deopotriva la guvernele care s-au succedat la conducerea dezvoltarii societatii noastre, cat si la cei carora le-a revenit conducerea Ministerului Turismului. Drept urmare, in timp ce fostele tari socialisre din vecinatatea noastra, care nu dispun de potentialul turistic al Romaniei, au reusit sa obtina rezultate deosebite in acest domeniu, care le plaseaza pe pozitii avansate in turismul international, Romania a coborat in aceasta ierarhie pana la punctul in care, dintr-un factor de echilibru, turismul nostru a devenit un element de dezechilibru la scara economiei nationale. In comparatie cu alte tari din Europa de Est, Romania realizeaza cele mai mici incasari valutare raportate la un locuitor. Astfel, intr-un studiu intocmit de PHARE, publicat in nr. 3 al Buletinului Euroinfo, editat de delegatia Comisiei Europene din Romania, rezulta urmatoarele date: Romania incaseaza din turism numai 9 dolari/locuitor, fata de 115 dolari in Ungaria, 117 dolari in Polonia, 151 dolari in Cehia, 369 dolari pe locuitor in Slovenia. In prezent, situatia politica din Romania este considerate ca fiind una stabila, lucru ce favorizeaza atragerea turistilor straini. - Politica monetar manifest o anumit instabilitate i din cauza contextului econimic actual, efectele sale regsindu-se i in stabilirea strategiei de marketing a organizaiei turistice. - Gradul de reglementare al industriei turistice este fundamentat oarecum bine. Turismul romnesc bucurndu-se de o legislaie n domeniul turismului, de un minister i de organismele aflate n subordine avnd drept scop buna desfurare a activitilor turistice. 2) Subsistemul economic: - Rata inflaiei manifest un rol important n activitatea turistic. Nivelul creterii preurilor afecteaz att ofertantul ct i cumprtorul prin faptul c dac cresc preurile iar nivelul salariilor scade sau rmne constant , puterea de cumprare scade i ofertanii i pierd clienii. Tocmai de aceea in elaborarea strategiilor organizaiei trebuie avute n vedere aceste aspecte. - Rata omajului este un factor cu influen medie din cauza faptului ca omajul afecteaz doar o anumit parte a populaiei iar dac operatorul de turism prin produsele sale nu se adreseaz segmentului respectiv nu este afectat de acest lucru deoarece puterea de cumprare a clinilor si a rmas la fel. - Investiiile n infrastructur au un rol deosebit de important in turism. Strategiile organizaiilor turistice se ndreapt ctre oferirea de produse n zonele cu infrastructur destul de bun, unde accesul la produsele cumprate de clieni este destul de facil. - Nivelul preurilor produselor au influen asupra strategiei, aceasta fiind gndit astfel nct s fie acceptate de publicul int i s fie aductoare de venituri ct mai mari. - Strategia organizaiei trebuie s in cont n special de sezonalitatea activitilor turistice. Organizaiile trebuie s conceap strategii care s fructifice ct mai mult i ct mai bine perioada respectiv cu cerere turistic mare i s conceap strategii care s reduc ct de mult posibil aceast sezonalitate i s obin venituri constante pe toat perioada anului calendaristic. - Modelele de comportament ale consumatorului de turism trebuie avute ntotdeauna n vedere atunci cand sunt concepute produsele turistice, deoarece acestea trebuie s satisfac anumite nevoi manifestate sau latente ale acestora.

3) Subsistemul social- cultural: - Demografia trebuie avut n vedere atunci cnd se elaboreaz strategia organizaiei, deoarece joac un rol important n activitatea unei organizaii prin faptul c plasarea bazei tehnico-materiale se face n zone populate, produsele se adreseaz ctre un numr ct mai mare de persoane care ar putea s devin cumprtori ai acestor servicii. n acelai timp prim strategiile adoptate trebuie s se aib n vedere ca prin exploatarea anumitor zone turistice s nu fie afectat viaa populaiei rezident. - Nivelul educaiei joac un rol strategic. Cu ct consumatorii de produse turistice sunt mai educai n ceea ce privete activitatea turistic i cu ct experiena lor de consum a prosuselor turistice este mai mare cu att este mai greu pentru ofertani s conceap pachetele turistice care trebuie s aduc ceva nou de fiecare dat, s inoveze. - Atitudinea fa de religie i fa de etnie nu manifest un impact mare asupra strategiei, deoarece n turism cazurile de discriminare sunt minore. - Valorile culturale, coexistenta diferitelor subculturi, religii, etnii constituie elemente de analiza in marketingul turistic. In ceea ce priveste valorile culturale, avem legende si mituri nationale memorabile pe care turistii vor sa le traiasca vizitand locurile unde s-au petrecut aceste fapte(ex. Legenda Contelui Dracula care atrage anual un numar mare de turisti- in special straini de fapt tara noastra este cunoscuta de catre turistii straini ca fiind tara lui Dracula). Romania are numeroase muzee si monumente, inclusiv de cult 4) Subsistemul tehnologic: - Calitatea serviciilor turistice are un rol major n conturarea strategiei organizaiei turistice. Calitatea fiind un factor important de percepere a serviciilor turistice. Calitatea serviciilor oferite este factorul ce determin un client s apeleze din nou la serviciile unei organizaii. Exist organizaii n turism care reglementeaz anumite norme de calitate a serviciilor turistice. La nivel national exista Directia Generala de Autorizare si Control care are ca obiect principal de activitate autorizarea agentilor economici cu activitate de turism si controlul respectarii calitatii serviciilor turistice. Cele mai importante atribute ale sale sunt: initieaza si promoveraza acte normative specifice in domeniul autorizarii si controlului, autorizeaza agentii economici si personalul de specialitate din turism, respectiv licentiaza agentiile de turism, clasifica structurile de primire turistice, breveteaza personalul de specialitate si atesteaza ghizii calificati, pe baza documentatiilor depuse de acestia la sediul Ministerului Turismului sau la reprezentantii teritoriali, efectueaza controlul calitatii serviciilor din turism, controleaza respectarea criteriilor de clasificare si licentiere in structurile turistice si in agentiile de turism, propunand si luand masuri in consecinta, potrivit reglementarilor in domeniu, verifica si solutioneaza eventualele reclamamtii si sesizari primate la conducerea Ministerului Turismului cu privire la calitatea serviciilot turistice , efectueaza controale la societatile comerciale de turism asupra tuturor aspectelor activitatiii acestora in functie de sarcinile dispuse de conducerea ministerului. - Calitatea infrastructurii de transport turistic se are n vedere ntotdeauna cnd se elaboreaz strategiile. Produsele turistice includ n majoritatea cazurilor i servicii de transport ce faciliteaz accesul la serviciile de baz achiziionate de clieni. De multe ori calitatea infrastructurii este un factor determinat n alegerea unei destinaii turistice. - Mediul tehnologic influenteaza atat diversitatea serviciilor turistice, cat si costul, calitatea si modul de distributie a lor. Inovatiile in domeniul electronic-bancar( aprope toate bancile ofera carduri care-iti transforma creditul in unitatea monetara a statului in care te aflii, exista posibilitatea transferului rapid de bani indiferent de zona geografica), in domeniul informational(Internet-ul), cresterea vitezei de deplasare (a fost imbunatatita infrastructura cailor de comunicatie), constituie elemente determinante pentru

marketingul turistic romanesc, contribuind la sporirea diversitatii, a calitatii si a modului de distributie a serviciilor turistice. Turismul pe Internet ia amploare si in Romania. Turistii care apeleaza la rezervarile on-line primesc o reducere serioasa. Numarul agentiilor de turism care au investit in crearea unui site este in crestere, iar acest fapt nu inseamna decat incadrarea intr-o tendinta internationala. Nici o alta tehnologie, cu exceptia televiziunii, nu a avut un impact atat de mare asupra calatorilor ca Internetul. Acesta este un suport pentru cea mai rapida revolutie in promovarea turismului. In aceste conditii, operatorii din 5) Subsistemul ecologic: - Gestiunea i reciclarea deeurilor nu manifest un impact important asupra fundamentrii strategiei in turism. De aceast problem se ocup firme specializate n acest domeniu cu care organizaiile turistice ncheie contracte de colaborare. - nclzirea global i intervenia abuziv a omului n natur au o influen minim n stabilirea strategiilor . Organizaiile turistice ncearc s exploateze la maxim resursele naturale i antropice fr s se implice prea mult n probleme ce afecteaz intreaga lume cum ar fi aceste dou fenomene prezentate mai sus. 6) Subsistemul legislativ: - Dreptul la munc n turism este liberalizat avt acces toi aceeia care au pregtire minim n acest domeniu. Manifest influen medie asupra stategiilor organizaiei . - Regimul taxelor pentru activiti turistice i al vizelor de turist sunt luate n considerare ntotdeauna cnd sunt concepute pachetele turistice. Aceste taxe sunt cele care majoreaz tarifele pachetelor. De exemplu n cazul ageniilor de turism tour-operatoare care comercializeaz bilete de clatorie cu avionul trebuie s plteasc o tax anual care este foarte mare pentru a avea acces la sistemul de rezervre a cltoriilor. De aceea aceste taxe sunt luate n considerare atunci cnd vine vorba de strategiile organizaiilor din turism.