Sunteți pe pagina 1din 14

af

3.
RASPUNDEREA PENTRU PRODUSELE DEFECTUOASE. REGLEM ENTAREA LEGII NR. 240I^OO4

3.1.

NOTIUNI INTRODUCTIVE

3.1.1. REGLEMENTAREA COMUNITARA iN OOHAENIUL


PRODT]SELOR DEFECTUOASE. NECESITATE SI IZVOARE. Dreptul comun in materie de securitate a produselor esre Directiva g'l374l CEE din 25 iulie 1985 a Consiliului Europei privind rlspunderea penrru produsele
defectuoase. l

Directiva este o incercare de unificare a unui sector determinat al dreptului civil al statelor membre ale Uniunii Europene, cel al rdspunderii civile penrru produsele defectuoase. Dupb cum se aratd in preambulul siu, directiva urmtreste apropierea legislagiilor statelor membre privind r5spunderea producltorului penrru daunele cauzate de caracterul defectuos al produselor intrucdt deosebirile de reglementare pot sd distorsioneze concurenta, sI afecteze libera circulagie a mlrfurilor in interiorul piegei comune gi sI determine diferente ale nivelului de protectie al consumatorilor impotriva daunelor cauzate sdndtitii si bunurilor acesrora de cdtre un produs defectuos. Directiva creazd, un nou regim juridic inexistent in legislatiile narionale dar permite mentinerea dispoziqiilor existente in dreptul intern care reglem enteazd, mai mult sau mai putin diferit aceeasi probleml. Spre deosebire de drepturile nationale unde existl o distinctie neti intre r[spunderea contractuall si rdspunderea delictuali, directiva are ca scop sI armonizeze dreptul r5spunderii fHrI a distinge cu privire la natura civilS contractual5 sau delictuald a acesteia. Iat5 de ce directiva nu va fi nici contractuali, nici delictuall.z in literatura juridici se vorbeste chiar de ,,o rispundere de tipul al treilea"z nxscuti ca urmare a reglementrrii comunitare.

Elimin6nd distinctia dintre rlspunderea contracrualS gi cea delictuall, Directiva 851374 introduce o rdspundere cu adevdrat obiectivd, pe care nici unul
L. 210 din 7 august 1985 pi modificatd prin Directiva nr. 19991341Cp. a Parlamentului Euiropean si a Consiliului Comunitiqilor Europene din 10 mai 1999, publicatl in JOCE nr. L 141din 4 iunie 1999.
Publicatl in JOCE nr.
2

'

Constantin TeleagX, Directiva S5/374/ CEE cu privire la rispunderea pentrLt produsele defectuoase - o tentativd novatoare de armonizare a rispunderii civile in cadruJ dreptului european, in Revista

Drept al afacerilor nr, 112004, p.40. Helene Gaudemet-Talon, ,,Droir prive et droit communautarie"in Revue du Marche commun et de I+ Union europeene, nr.437, avril 2000, p.229.
romAnX de
2

t"

dintre drepturile nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene nu a cunoscuro. in acelasi timp, din punct de vedere juridic, directiva elaboreazdnofiuni autonome care se substituie notiunilor clasice cunoscute precum termenul de ,,producdtor" care nu face parte din limbajul juridic traditional. Regimul juridic novator instituit de reglemenrarea comunirard s-a cl5dit si pe un temei economic deoarece, uniformitatea reglementdrilor juridice a rdspunderii pentru produsele defectuase este o conditie absolut necesarl pentru o bunl desftsurare a confruntdrii care are loc pe piatX intre produse similare. O astfel de rdspundere intemeiatd pe culpd in unele state, iar in altele av6nd caracter obiectiv, ar genera o situatie de inegalitate atdt pentru consumatori cdt si pentru producitori

fiind afectate deopotrivi concurenta si libera circulatie a mdrfurilor in interiorul piegei unice. Chiar si in cazul unui temei juridic identic, o legislarie mai strictd in materie de rlspundere pentru produsele defectuoase intr-un stat membru va defavoriza producdtorii acestui stat, in comparatie cu cei dintr-un srat vecin, unde rlspunderea in materie este mai lejer6. Pentru eliminarea unui asemenea risc esce necesarl armonizarea legislativl a reglement[rilor din toate tlrile membre,
inlXturdndu-se astfel interiorul pieqei unice.

un

obstacol important

la libera circularie a m5rfurilor

in

TinAnd seama de interesele producltorilor si de cele ale pietii, directiva nu putea ignora interesele consumatorilor, mai exact imbunltdqirea protectiei acestora. De altfel, interesele producitorilor nu coincid intordeauna cu cele ale pietei si implicit ale unei concurente loiale motiv pentru care nici o asociagie de producxtori nu s-a declarat favorabili unei directive privind produsele defectuoase. itt ac"st context putem vorbi despre temeiul social al direcrivei cdci ideea protectiei consumatorului a jucat un rol esential in promovarea si aplicarea practicd a acestei reglementXri. Mai mult dec6t atdt, propundndu-si si asigure prorectia consumatorului, directiva se inscrie intr-un regim juridic de ordine publicl penrru un teritoriu unde coabiteazd din punct de vedere economic, dar si juridic, 27 de state membre. i., context, un elementar principiu de echitate si de egalitate a "c"st cetItenilor se traduce in viata de zi cu zi,intre altele, prin nivelul de protectie in fara produselor care se gdsesc pe o piagd lacare au acces toti locuirorii din tlrile membre. IatX de ce, restabilirea unui echilibru pe piaqd intre consumarori gi producdtori a constituit o preocupare constantd" a institugiilor europene, cu precldere a Comisiei care, in raport de evolugiile inregistrate in aceastd materie, a considerat calitatea de consumator drept ,,o noud formi de cetdtenie".I
' Constantin Teleag5, op.cit., p.42.

Dreptul consumatorului la repararea prejudiciului suferit din cauza unui produs cu defecte decurge in principal din dreptul siu la prorectia sdndtdtii si a securitdtii sale astfel cI, o politicd care se preocupd, de garanrarea acestui drept
deplsegte luarea in considerare a intereselor economice ale cumpdrltorului sau utilizatorului unui produs. Rezultd de aici dublul temei al directivei, cel economic, care se referl Ia concurentI gi la libera circulatie a mlrfurilor in interiorul pietei unice qi cel social, de
protectie a consumatorilor, care se afld,la originea acesteia. Grija pentru soarta consumatorului constituie o preocupare mai veche in dreptul glrilor europene unde numeroase reglementdri se refereau in mod expres la sXn5tatea si securitatea acestuia.

Dreptul comunitar dezvoltd si perfecgioneazh. aceste preocupdri penrru a asigura un nivel inalt de protectie consumatorului - cetltean european. Circulfind in interiorul Uniunii Europene cetefeanul european trebuie sd se bucure de aceleasi
garantii, cel putin la fel de precise ca cele de care se bucurr mdrfurile.l Consumatorul europ ean are acces nu numai la produsele provenind din propria-i tard dar gi la produsele din celelalte tiri membre siruatie in care trebuie sd fie protejat in mod identic. De altfel, in preambulul directivei necesitatea adoptdrii

acestei reglementiri este justificatl nu doar prin argumente de ordin economic: concurentd si liberd circulatie a mdrfurilor dar qi prin necesirarea eliminlrii
diferengelor in gradul de protectie al consumatorului.

Cum arXtam deja preocupirile in materie nu sunt de datl recentd, iar ideea unui regim special de rlspundere pentru produsele cu defecte nici nu aparrine la origine institugiilor Uniunii Europene. O primX incercare apartine Consiliului Europei care a inigiat elaborarea unui tratat multilateral denumit Conventia de la Strasbourg. Pentru a intra in vigoare gi a deveni aplicabil, documentul trebuia sX fie radfrcat de statele semnarare numai cI, aceaste tentative de armonizare a dreptului civil in materia rdspunderii civile delictuale, a esuat intrucdt numai patru state au semnat-o: Belgia, Franta, Austria gi
Luxemburg, iar ratificarea ei s-a blocat.z

' ,,Dix ans de politique communautaire a I egard des consommaterus: une contribution a I Europe des citoyens", Rapport de la Commission Europee ne, Office des Publications Officielles des
Communautes Europeennes, 1985, p. 66.

'

Yu^n Markovits, ,,La directive CEE du 25 juillet 19B5 sur Ia responsabilite du fait des produits defectueux'i Paris, LGDJ, 1990, p. 55.

Initiativa Consiliului Europei a fost preluat[ de cdtre Comisia europeanl care a inceput elaborarea Directivei BSl374 in conditiile unor consult5ri reciproce inrre
cele doud or ganizaqii i nternationale.

Conqinutul directivei este inspirat in bunX mdsur[ de lucr5rile Conventiei, intre cele dou5 documente existdnd atAt puncte de convergenre cdt si orient5ri
divergente.

Finalitatea este aceeasi in cele doul texte. Conventia urmdrepte in mod clar asigurarea unei mai bune protectii a consumatorilor scop in care adoptx principiul rdspunderii obiective, stricte, a producXtorilor, preconizdnd unificarea regimurilor de rdspundere contractuald si delictuald prin instaurarea unui regim obiectiv de rdspundere, frtd, sI se tin5 seama de culpa producdtorului. Aceste eleme nte ale Conventiei se regSsesc si in prevederile directivei. acestea filozofiile celor doul rexre nu coincid. it-t cuprinsul Conventiei condigia consumatorului este favorizatd,, consumerismul fiind vdzut sub

Cu toate

unghiul social in opozitie cu unghiul economic.l Practic, domeniul Conventiei rlmdne juridic ;i social textul pomenind in mod incidenral de inreresele
producrtorilor, margin alizdnd astfel aspectu I economic al problemei. Al doilea izvor al Directivei este reglementarea cu privire la rlspunderea pentru produsele defectuoase existentd in dreptul american. in SUA evolutia

dreptului r[spunderii

in

aceastX materie

a fosr mai rapidd dec6t pe conrinenrul

european, ea g5sindu-si temeiul in ideea inegalitlqii intre producitor si consumator, inegalitate care trebuie remediat5. Rationamentul sistemului american este simplu:

cel mai in mdsurl sI suporte riscul produsului defectuos esre cel mai bine situat din punct de vedere economic.

Momentul punerii pe piagl a produsului constituie unul dintre principiile fundamentale ale acestui sistem iar fundamentarea rlspunderii pentru produsele defectuoase capdtd, o justificarea de ordine publicl: prezenta pe piagl a unui astfel de produs constituie o amenintare pentru sXndtatea si securitatea cetltenilor care
trebuie impiedicacS.l

in aceastl materie de dreptul american au influentat elaborarea directivei. Rdspunderea obiectivl ,,durI", raportul de cauzalitate defectprejudiciu, sistemul probatoriu gi prezumtiile aferente sunt preluate din dreptul
Progresele inregistrate
american.

' Constancin Teleagl, op.cit.,p. 46. I G. Petitpieffe, ,,La responsabilite du fait des procluits. Les bases d une responsabilite speciale en droit suisse
a

la lumiere de I experience des Etats (Jnis", Geneve, r974. p.100.

4" I

De altfel gi Convengia de la Strasbourg a beneficiat de experienqa americand iar rispunderea obiectivX intemeiatl pe defectul produsului existentd in prezent in dreptul american si european reprezintd un progres, permit6nd solugionarea unor probleme clrora dreptul clasic al rispunderii civile nu le-a glsit rezolvarea.

3.1.2. RASPUNDEREA PENTRU PRODUSN iN NNNPTUL ROMAN Rdspunderea pentru produse este reglemenrard succinr prin O.G. nr. ?Il1992 privind proteccia consumatorilor precum si in Legea nr. l05ll9gz cu privire la
reglementarea rapofturilor de drepr inrernarional privat (art. 1 14 -116). Protectia specialS a consumatorului instiruitd prin O.G. nr. Zlll99Z. se referl doar la situatia produsului prejudici at, iar nu la consecintele produsului prejudiciabil. Desi in art. 3 lit. a) legiuitorul se referi la problema rdspunderii pentru prejudiciile
cauzate vietii, sdnltdqii sau securitltii consumatorului nu o si detaliazd,situatie in care se impunea recurgerea la regulile dreptului comun. Astfel, legea cadru in domeniul

protectiei consumatorilor nu reusea sI acopere intreaga sferi a problematicii destul de complexe relativl la rispunderea pentru produsele defectuoase.
Obligagia de garantie contractuali a agentului economic care, in raporturile de consum este, in mod obisnuit, un vdnzdtor profesionist, diferd de obligagi a prevdzutd,

in art. 1336 din Codul civil, potrivit cdruia vdnz[torul rdspunde fag5 de cumplrdtor pentru evictiune si pentru vicii ascunr". in rapoturile agent economic-consumator este dificil sd se punl problema evictiunii, iar obligatia de garantie impotriva viciilor imbracl o altd, form5, si anume, aceea a obligaqiei pentru calitatea produselor, care cuprinde atdt viciile ascunse, cdt si pe cele aparente. O priml tentativ5 de transpunere in dreptul intern a Directivei 8513741 CF,F, a constituit-o elaborarea O.G. nr.8712000 privind r5spunderea producdtorilor penrru
pagubele generate de produsele defectuoase.l

Un demers ulterior in acest domeniu s-a materializat prin Legea m.24012004 privind rlspunderea producdtorilor pentru pagubele generate de produsele cu
defecte.z

' Publicatl in M.Of. al RomAniei, partea I nr. 421 din I


4312002,

septembrie 2000 gi respinsX prin Legea nr.

publicatl in M.Of. al RomAniei, partea I, nr. 75 din 31 ianuarie 2002.Pentrt dezvoltXri asupra textului O.G. nr. 87 12000 a se vedea, Camelia Toader, Andreea Ciobanu, LIn pas important spre
Ia

integrarea europeand: Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, Ordonanta Guvernului nr. 87/2000

privind rispunderea producitorilor si Ordonan;a Guvernului nr. 130/2000 privind contractele


distanti, in Revisra de drept comercial nr.312001, p.69-74. 2 Publicatd in M.Of. al Romdniei, parrea I, nr. 552 dinZZitnie2004.

t1

produsului etc. Pentru acest act normativ retinem cilteva tr[sXturi caracteristice care definesc noul regim juridic al rrspunderii civile a producltorilor penrru prejudiciil e cauzate de produsele cu defecte si anume:

Noua reglementare din dreptul intern cuprinde dispozigii mai precise si detaliate in concordantd cu prevederile Directivei gSl3T4lClEE care scabilesc regimul juridic al rrspunderii pentru produsele defecruoase. Acesre dispozitii se referd la produs, Ia responsabili, la victim5, cauze de exonerare de rispundere, defectul

legea instituie rdspunderea obiectivd, independenti de culpd a producdtorilor pentru prejudiciire cauzate de produsele cu def'ecte; b) prevederile legii transced disrinctia dintre rlspunderea civill delictualx si cea contractuall deoarec e ,,producdtorul rdspunde pentru preludiciut actual ;i cel viitor, cauzat de defectul produsului siu,, (art. 3)1, indiferent dacd, a contractat sau nu cu partea vdtdmatd,; c) - legea nu se substituie dreptului comun, ci ii alirur6 un regim suplimentar, ceea ce creazd, posibilitatea persoanei vitimate/prejudiciate de a opta intre actiunea in rlspundere contractual5, delictuald sau ,,a altui regim special de rdspundere " (art. 9 alin. 1; d) - dispozigiile legale extind sfera persoanelor rlspunzltoare penrru daunele cauzat de produsele cu defecte de la producbtor la persoanele asimilate lui ( alin. 1, lit. a, pct. 1 fart.2 -5)]. Vom examina in cele ce urmeazd, particularitdtile acestui regim specific de rdspundere frcdnd trimitere la reglementdrile corespunz5toare din rexrul comunirar.
3.2.

a)

DOMENIUL DE APLICARE A LEGII NR.

?4OI2OO4.

Privind produsele. Notiunea de produs semnifici ,,orice bun mobil chiar dacd acesta este incorporat intr-un alt bun mobil sau imobil " f(art. 2 (alin. 1 lit. b fraza int6i): art. z din Directivd)1.

I. a)

Definind notiunea de produs legiuitorul are in vedere inqelesul uzual din dreptul comercial gi dreptul consumului, respecriv de ,,bun marcrial destinat consumului sau urilizdrii finale individuale sau colective" (art. ? liniuqa a patra din O.G. nr. ?U1994.

in acelasi sens, a se vedea arr. 1 din Direcriva g5l374l CEE.

Asadar nu se are in vedere distinctia traditional5 dintre fructe si produsel si nici distinctia dintre bunurile narurale si cele industriale.

Conform legii, imobilele nu constituie produse; in schimb sunt considerate produse bunurile mobile :utilizate la construirea imobilelor, precum gi cele
incorporate acestora.

Legea mai aratd cd, ,,prin produse se intelege si energia electricd" (art. ? alin.
1

lit.b).

urmeazYaa fi calificate elementele corpului uman (organe, tesuturi, sdngele etc.) precum si medicamentele. Produsele agricole de origine vegetalX si animall, produsele piscicole qi

i.t t"port de noua reglementare tot produse

vdnatul nu sunt asimilate nociunii de produs, aceastd lacunb a legii excluzand posibilitatea angajd'rli r5spunderii producltorilor din domeniul agroalimenrar penrru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte. Degi produsul constituie elementul fundamental al acestei noi forme de rdspundere, notiunea juridici de produs nu este definit[ in directiva europeand care vorbeste insd de ,,orice bun mobil'I Definind produsul ca orice bun mobil. cu exceptia materiilor prime agricole gi a produselor de vdnltoare, articolul Z al Directivei precizeazd, ci bunul mobil in cauzd este produs chiar dacd el este incorporat altui bun mobil sau unui bun imobil. in u""st context doctrina juridic[ a incercat sX defineascl mai circumscantiar notiunea de produs. Urmlrind o larg5 protectie a consumatorului directiva are in vedere totugi, in primul rdnd, produsele industriale fabricate in serie, cele mai susceptibile de defecte, fr,rd a le exclude insl pe altele. Recent o directivl complementari, fagd, de DirectivaS5l3T4lCEE, di o definigie mai completl notiunii de produs vdzut ca: ,,orice produs care, chiar in cadrul unei prestiri de servicii, este destinat consumatorilor ;i care este susceptibil, in conditii previzibile in mod rezonabil, si fie utilizat de cdtre aceftia chiar daci nu Ie este destinat, ;i care este furnizat sau pus Ia dispozigie in cadrul unei activitdgi comerciale cu titlu oneros sau gratuit indiferent daci este nou, de ocazie sau reconditionat,,.t Dispozigiile directivei nu sunt aplicabile produselor nucleare, materiilor
prime agricole

;i
I.

produselor pe

bazd"

de v6nat, chiar dacd formeazd, o parre a unui alt

Al. B[icoianu, Trarat de drept civil romin, vol. I, Editura Nationald S. Ciornei, Bucuresti, 19?8, p.868-870; Gheorghe Beleiu, Drept civil romin. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Edirura $ansa, Bucure;ti, 1998, p. 104.
Hamangiu,
Rosetti-BXlInescu,

tC.

Veronique Pire, La directive 2001/95/ CE du Parlemenr Europeen et du Conseil du 3.12.2001 relative a la securite generale des produirc, in Revue Europeenne du droit de la Consommarion nr. 312001, p.245.

produs mobil sau imobil gi nici serviciilor. defectuoase

in ce"u ce privegte produsele agricole, o noul DirectivS din 1999 extinde prevederile Directivei privind produsele
agricole, frrX exceptie. Penrru servicii Comisia EuropeanX preglteste o directivd privind r5spunderea penrru serviciile defectuoase
intemeiatX si ea pe rdspunderea obiectivX.

la toate produsele

b) Noqiunea de produs cu defecte. Conform art. 2 alin. 1 lit. d din Legea nr. ?4012004, constituie produs cu defecte ,,produsul care nu oferd siguranga la care persoana este indreptdgitd si se
astepte " tindndu-se seama de toate imprejurdrile, inclusiv de modul de prezenrare, utilizlrile previzibile si data punerii in circulagie a produsului.

,,Modul de prezentare a produsului" expriml obligatia de informare a produc6torului gi are in vedere instructiunile de utilizare, averrismenrele privind eventualele riscuri pe care le prezintd uzul/consumul produsului, modul de pdstrare
/ sau intretinere etc. ,,UtilizIrile previzibile ale produsului" privesc utilizarea lui porrivit scopului cdruia ii este destinat, siguranta produsului excluzdnd utilizarea abuzivd, a acesruia. Lipsa de sigurantl a produsului nu se confundX cu viciile ascunse deoarece privegte pericolul pe care il prezintd produsul cu defecrc pentru persoane bunuri,
gi

;i

altele decdt produsul cu defecte, iar nu utila folosingi a acescuia. La rdndul s5u art. 6. I al Directivei defineste produsul defecruos, ca cel care nu oferd securitatea la care ne putem astepta in mod legitim. Caracterul ,,legitim', al

agteptirii consumatorului este o garan{ie a echilibrului care trebuie sI existe intre interesele victimei si cele ale fabricantului produsului. Litera b) a art. 6 mentioneazd printre imprejurlrile de care rrebuie sd se lini seama Ia aprecierea securitXgii produselor ,,utilizarea lui in scopul ciruia ii este destinat". $i aici importantd este prezentarea produsului care march eazd. trecerea de la sfera productiei la cea comerciall gi de utilizare. Din prezentarea produsului face parte si conditionarea lui in vederea comercializdriiqi care poate fi o sursi importanti de defecte, mai cu seami cdnd este vorba de produse alimentare sau medicamente. Apargin prezentdrii produsului ;i operaqiunile de publicitare care urmlresc sX facd cunoscutA exisrenta gi virtutile produsului.
c) Produs pus in circulatie.

Aprecierea defectului produsului nu se poate face inainte de momentul punerii lui in circulatie. Spre deosebire de alte legislagii, legiuitorul romdn nu defineste notiunea de produs pus in circulatie. Doctrina a conturat aici o definitie

{\

r')

apreciind cI produsul este pus in circulagie in momentul instrdindrii sale volunrare inigiale de cdtre producdtor cu mentiu nea cd, produsul poate face obiectul unei
singure puneri in circulatie.

in consecinti, produc[torul nu va r5spunde pentru produsele defecte aflate in posesia sa' pentru cele care i-au fost sustrase ori furate, pentru cele instrdinate in scop de testlri, verificlri, probe etc. precum si pentru cele predate in vederea distrugerii
(rebuturi, deqeuri etc.). $i Directiva exonereazd, de rdspundere producitorul dacl dovedegte cI nu a pus produsul in circulatie. Momentul crucial penrru angajarea rdspunderii producXtorului fagd de defectele produsului este cel de iesire din sfera productiei, atunci cdnd producltorul inceteazd de a mai fi in posesia produsului, si acesra isi face aparitia pe piagil

II.
a) -

Privind persoanele.
Persoana vdtd.matdlprejudiciatl.

Obligagia

de securitate are o sferd

largd,

de cuprindere in ce

priveste

persoanele care au vocatie de a solicita desp[gubiri, in conditiile legii.

dacd persoana vdtd,matd,lprejudiciatd are calitatea de cumpbrltor, Iocatar, :utilizator, chirias ori de simplu tert sau dacd,aconrractar ori nu cu persoana rlspunzdtoare pentru prejudiciul cauzat de defectul produsului. in acelasi

Nu prezinrd relevangi

timp, legea nu distinge intre calitatea de consumator si aceea de comercianc a persoanei vdtdmatelprejudiciate dar conditioneazd, ca aceasra sI fi folosit produsul cu defecte ,perltru uz sau consum personal" (art. Z alin. 1 lit. c, pct. Z-3). Distincgia pe care Directiva o face intre profesionigti si neprofesionisti in ce privegte rispunderea pentru produsele defectuoase - cei din urml nefiind rdspunzitori in misura in care au fabricat produsul penrru uzul propriu ftrI a-l scoare pe piagd - nu opereazd.in cazul victimelor. Unificarea rlspunderii pentru produsele defectuoase care rdmdne incompletl in ce-i priveste pe responsabili, devine completi atunci cdnd este vorba de victime. Se produce asrfel un concept unic si universal de consumator in condigiile in care Conventia de la Strasbourg justifica necesitatea ,,tratamentului egal intre consumatorul care cumpXrd si ceilalti
consumatori".

Astfel, s-a lXrgit notiunea de victimd care, incluzdndu-i gi pe profesionisti,


depigegte pe cea de consumator stricto sensu.

(7
._l

producltorului. Stricto sensrr, producitor este fabricantul produsului finit, producltorul unei materii prime sau fabricantul unei pdrti componenre a produsului, in cadrul activitdlii sale profesionale, de aceea definigia legiuitorului rom6n fabricanrul produsului ,, finit al unei materii prime sau pdrti componente ale produsului" esre confuzd si ignord caracterul profesional al activitlgii producXtorului. Potrivit art' 3.1. din directivl, termenul de producftor desemn eazd, fabrjcantul produsului finit, producXtorul unei materii prime sau fabricantul unei plrti componente a produsului. Legea defineste producrtorul prin termeni de asimilare a unor categorii de
persoane precum:

b) Producltor si persoanele asimilate

producdtorul aparenL respectiv, ,,orice persoand care se prezintd ca producdtor, prin faptul cd isi inscrie pe produs numele, marca sau un alt semn distinctiv,, (arr.2 alin. 1 lit. a pct. Z): - importatorul produsului in Romdnia/ Comunitarea Europeani, in vederea vi'nzdrii, inchirierii, cumpirdrii sau altei forme de instrdinare in cadrul activitdrii profesionale (art. 2 alin.1 lit. a pct.3-4); - distribuitorul produsului care nu comunicd consumatorului, intr-un rermen rezonabil, datele de identifi care a producltorului sau a persoanei care i-a furnjzat produsul, dacl producdtorul produsului nu poate fi identificat. Potrivit directivei, in caztil in care producltorul produsului nu poate fi identificat, orice furnizor va fi considerat producXtor. Dispozigia este utild in cazulin care produsul este anonim sau intreprinderea care-l comercializeazd, a sters numele produc[torului pentru a il inlocui cu al sIu. in orice caz, inftuc6t furnizorul este cel mai usor idencificabil pentru cd este cel care a avut un raport direct cu victima, este normal ca el sd rxspundd. Aceeasi solutie si in cazul produsului importat, dacd. nu esre indicatd identitatea importatorului, chiar dacX este precizat numele producdtorului (art. 2 alin.1 lit. a pct. 5). Rdspunderea distribuitorului este subsidiarl deoarece acesta esre exonerat de rispundere in cazul in care indicd persoanei vltimate datele de identifi care a producltorului/persoanei asimilate produc[torului. Ideea unei rXspunderi largi in cadrul cdreia nu numai producltorul sd fie responsabil ci gi distribuitorul sau importatorul vine in sprijinul concepriei consumeriste in virtutea cdreia consumatorul trebuie sI fie protejat de o manierd eficace. Soluqia, aleasl gi de legiuitorul romAn, este cea a r5spunderii tuturor celor care participX nu numai la procesul de producqie dar si la cel al punerii produsului pe piafi.

4..t,

aa J..).

CONDITIILE RASPUNDERII PENTRU PRODUSELE CU


DEFECTE.

Paguba. Prin lege termenul de pagubd este definir in sens larg si priveste: ' Preiudiciul cauzat prin moartea sau vdtimarea integritdgii corporale sau a sdndrdgii unei persoane"(art. ? alin.1 lic. c pct.2). Este vorba de despdgubiri cu titlu de cheltuieli de inmormdntare, cheltuieli cu rirlu de obligagii de intretinere ale persoanei vitdmate, chekuieli de transpon, cratament medical etc.

a)

Desi directiva tace in privinta despdgubirilor pentru daunele morale fdrd, a le exclude insd, legea rom6n5, potrivit art. Z alin. 3 ,,nu impiedicd aplicarea dispozigiitor Iegale referitoare la daunele morale"in conditiile dreptului comun.
,,Deteriorarea sau distrugerea oricirui bun, altul decdt produsul cu defecte " destinat folosintei sau consumului privat gi folosit de persoan a vdtdmatd, pentru uz sau consum personal in valoare de peste 200 lei, respectiv 500 euro echivalent in lei.
Este exclus prejudiciul cauzat prin deteriorarea sau distrugerea produsului cu defecte, at6t in substanga sa - degradare sau distrugere - cdt si in valoarea sa economicd - diminuarea valorii sale de circulatie. Aceasta nu exclude posibilitatea ca,

in

aceste cazuri, persoana

vitimatd sI pretindd despIgubiri in condigiile dreptului

comun, promovdnd acfiunea redhibitorie sau esrimatorie. Prevederile legii nu se aplicl pagubelor cauzate de accidentele nucleare si celor cauzate de produsele puse in circulatie anrerior datei intrlrii sale in vigoare.

Defectul. Defectul unui produs este calificat in raport de lipsa de sigurantl - ,,siguranga la care persoana este indreptlqitl sd se astepte"-, respectiv, pericolul pe care il prezintd, produsul cu defecte fagd de persoane qi bunuri, altele decit produsul cu defecte si nu in raporr cu folosinta urile a produsului.
Raportul de cauzalitate dintre defect gi pagubl. Persoana vitdmatd trebuie si fac5 dovada (gi a) raportului de cauzalitate dintre defect gi pagubd potrivit regulilor dreptului comun in materia rXspunderii civile delictuale, in sensul cI defectul a cauzat paguba.

b)

c)

4t

3.4.

CAUZELE DE EXONERARE DE RASPUNDERE.

exonerare de rdspundere a produc5torului defectul cumulat ctf ,,actiunea sau omisiunea unei terpe persoane ce a concurat Ja producerea pagubei " (art. 4 fraza int6i). Prin urmare' producdtorul rdspunde pentru paguba cauzatd ca rezultat cumulat al produsului cu defecte cu actiunea/omisiunea unei rerte persoane. Acest Iucru nu aduce atingere dreptului producdtorului de a promova acriuni impotriva tertului.

a)

Nu constituie cauzd' de

caz produc5torul trebuie si facd dovada culpei persoanei v5thmate sau, dupd caz, a persoanei pentru care aceasta este tinutl sd rhspundd. c) Potrivit art. 7 alin. 1, producltorul este exonerar de rdspundere dacl dovedeqre cX:

(art'8)'

in tot sau in parte de rdspundere cdnd paguba este cauzatS, cumulativ, de defectul produsului si ,,culpa persoanei vdtimate ori prejudiciate sau a altei persoane penta care aceasta este yinutd si rdspundd' i.t """rt

b)

Producitorul este exonerat

- nu este cel care a pus produsul in circulatie.


prezumtia punerii produsului
in strXinarea acestu ia.

in

Producltorul va rlsturna circulagie fXcdnd dovada cd nu a consimtit la

- in functie de imprejurdri, defectul care a generar paguba nu a exisra t la data la cate produsul a fost pus in circulatie sau a apdrut ulterior punerii in circulatie a produsului, din cauze neimputabile lui. Aceastl cauzd, de exonerare de rdspundere este o aplicagie a dispozigiilor potrivi t cdrora defectul produsulu i urmeazd. a fr califrcat tindndu-se seama de dara punerii lui in circulatie. - defectul se datoreazl respectdrii unor conditii obligatorii impuse prin

reglementlri emise de autorititile competenre. Producdtorul va face dovada cd defectul are la origine respectarea dispozitiilor imperative edictate de autoritxtile
competente.

- produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat sau pentru orice altl formd de distribugie in scop economic a producltorului gi nu a fost fabricat sau distribuit in cadrul activitdgii sale profesionale. Legiuitorul are in vedere cazuri
speciale de instriinare a produsului cu defecte cum sunt cele probe, experimentiri sau, dupd, caz, pentru a fi distruse.

in

scop de resrlri,

- nivelul cunostintelor gtiintifice si tehnice exisrenre la momentul punerii in


circulatie a produsului nu i-a permis depistarea defecrului in cauzd,. Aceastd cauzd, de exonerare configureazd conceptul de risc de dezvoltare. De sorginte germand, riscul de dezvoltare constituie orice risc necunoscut in momentul conceperii, fabriclrii ori

11,

comercializdrii unui produs si care era imprevizibil in raporr cu nivelul cunosrintelor gtiingifice si tehnice' Riscul de dezvoltare permite fabricantului si invoce lipsa culpei

privire la defectul produsului ceea ce atrage nefunctionarea regimului de rdspundere obiectivi. Introducerea riscului de dezvokare in textul Directivei a fost argumentatd de necesitarea protejdrii echitabile a producdtorilor impotriva unor riscuri care ar compromite activitarea lor de productie si indeosebi de inovagie. S-a realizat un compromis intervenit atar intre statele membre, c6t si intre asociatiile de consumatori si cele de producitori. Statele pot insl exclude in dreptul intern aceaste cauzd de exonerare. - defectul se datoreazd nerespectdrii de cftre consumaror a instructiunilor de utilizarc furnizate in documentele tehnice care insogesc produsul, demonstrate in baza expertizei tehnice de specialitate. - potrivit art.8 alin. 2 din lege, producdtorul de componenre esre exonerat de rlspundere in mlsura in care dovedeste cI defectul esre imputabil proiectdrii greqite a ansamblului in care acesta a fost montat sau insrrucriunilor date de producltorul produsului. Potrivit art. 10 din lege: ,,orice clauze contractuale de limitare sau exonerare de rdspundere a producitorului sunt Jovite de nulitate absoJutd". Per a contrario, sunt permise clauzele de agravare a rdspunderii producltorului. Aceeasi reglementare o regdsim si in art. 12 al direcrivei, printre asrfel de clauze avdnd in vedere scurtarea termenelor de prescripgie sau de decldere sau plafonarea indemnizlrii. Dar dacl clauzele limitative sunt interzise cu privire la victime in mod imperativ ele sunt permise atunci cdnd este vorba de persoanele rispun zdtoare in mod solidar pentru daunele cauzate de produsul defectuos. Aceste persoane, adici

ca motiv de exonerare cu

producltorul, importatorul sau distribuitorul pot stipula asemenea clauze in


contractele incheiate intre ele.

3.5.

ACTIUNILE iN RASPUNDERE PENTRU REPARAREA

PAGUBEI. Termenele instituite prin lege sunt preluare din directivi. Distingem astfel doui termene: unul de prescripgie gi altul de decddere. Termenul de prescriptie este de 3 ani gi are ca punct de plecare data la care persoana v5t5matS/prejudiciatd",, a avut sau ar fi trebuit si aibd cunoftinli de existenga pagubei, a defectului ;i a identititii producdtorului". Ca Ei textul directivei sunt puse trei conditii cumulative penrru ca prescriptia sd inceapI sI curg5.

l)

t.1

Suspendarea si intreruperea prescriptiei dreptului la actiunea pentru repararea pagubelor sunt supuse dreptului comun.

Termenul de decXdere este de 10 ani gi curge de la datalacare,,producdtoruJ a pus produsul respectiv in circulayie". Victima nu mai poate sX cearl re11ararea prejudiciului dacd timp de zece ani nu a introdus actiunea. Acest termen are ca punct de plecare - dies a quo - data punerii produsului in circulatie fxrd vreo legdturr cu dara remiterii sale prrqii vdtdmate/prejudiciate. Sarcina probei revine persoanei vdtdmatelprejudiciate,,penrru angajarea rdspunderii civile a producdtorului, persoana prejudiciatd trebuie sI facd dovada pagubei, a defectului si a raportului de cauzalitate dintre defect si pagubb".

3,6. a)

RASPUNDEREA SOLIDARA SI ACTIUNEA

iN RBCNBS.

Solidaritate pasivd legalS. Prin dispoz. art. 5 din lege se instituie rdspunderea solidard pentru ipoteza cdnd ,,mai muJte persoane sunt rdspunzdtoare pentru pagubi".

Actiune in regres. Persoana rlspunzdtoare (codebitor solida r) care a despXgubit in tot persoana vdtd"matd are la indemdni douX actiuni penrru a se
intoarce impotriva celorlalte persoane rlspunzdtoare (codebitori solidari): - actiunea derivdnd din subrogarealegald, in drepturile persoanei vdtdmate (art. 1108 pct. 3 C.civ.);

b)

c)

actiunea personall, derivAnd din mandat, gesriune de afaceri sau imboglqire a fdrd, justl cauzd. Competenta teritoriali a instantei judecitoresti sesizate cu actiunea

pentru repararea pagubelor cauzate de produsele cu defecte este alternativd, aceasta revenind ,,instantei de judecatd in a cdrei razd teritoriali s-a produs paguba, se afld sediul sau, dupi caz, domiciliul pirirului ".

t4