Sunteți pe pagina 1din 1

Cum poate fi cineva european?

Literatur european

i identitate cultural n modernitatea

Acum aproape trei secole, ntrebarea care a marcat o epoc era Comment peut-on tre persan? Montesquieu formuleaz n 1721 o problem construirea identit ii n rela ie cu Cel lalt care nu- i va pierde actualitatea n diferitele contexte istorice i ideologice care au urmat. Cum proiectul unei identit i stabile i omogene i-a dovedit limitele n secolul XX, reapari ia acestuia sub forma conceptului identit ii europene trebuie analizat critic nainte de a fi asumat ca miz a politicilor comunitare. Poststructuralismul i postmodernismul au reprezentat, ncepnd cu anii 70, rame contextualizante pentru modific rile de perspectiv din cmpul studiilor culturale i literare. Ca urmare a unor fenomene precum amestecul culturilor, migra ia i imperativele integr rii, schimb rile de regim politic din Estul Europei (1989) i din alte p r i ale lumii, impactul culturii media i al world wide web asupra configura iei tradi ionale a cunoa terii i reprezent rii, s-a sim it nevoia elabor rii unor noi concepte i sisteme de lectur / traducere a acestor experien e provocatoare pentru identitatea individual i colectiv deopotriv . Cu instrumente analitice furnizate de teoria literar i literatura comparat , studiile culturale, istoria ideilor literare, ne propunem s redeschidem o discu ie despre rela ia dintre identitate cultural i literatur n condi iile modernit ii europene. Astfel, ne dorim s ajungem la o configurare mai clar a condi iilor de posibilitate ale identit ii culturale europene. Conferin a se structureaz n jurul unor direc ii de interes precum: - teorii ale construc iei identitare (politice i culturale); - identitate local i legitimitate european ; - reprezent ri literare ale identit ii europene; - lectura spa iilor culturale europene (topoi ca Orient/ Occident, centru/ periferie, cultur major / cultur minor etc.); - canon literar na ional i european; - literatur de c l torie, problematica exilului literar, tipul scriitorului migrant. Limbile de lucru ale conferin ei vor fi romna, engleza, franceza i italiana.

Conferin a va avea o sec iune special dedicat masteranzilor i doctoranzilor n domeniul studiilor literare, precum i o sesiune de dezbateri asupra statutului literaturii/literaturilor europene n circuitul didactic, la care vor fi invita i profesori din nv mntul universitar i preuniversitar. 1 februarie 2012, pe adresa de e-mail conference.literary.studies@gmail.com Propunerile vor fi redactate n limba englez vor cuprinde o not biobibliografic , titlul rezumatul comunic rii (max. 2000 semne). i

S-ar putea să vă placă și