Materialele compozite sunt materiale cu propriet i anizotrope, formate din mai multe componente, a c ror organizare i elaborare permit

folosirea caracteristicilor celor mai bune ale componentelor, astfel nct materialul rezultat s posede propriet i finale generale, superioare componentelor din care este alc tuit. Un material compozit este alc tuit din: matrice materialul de ranforsare. Matricea constituie n general liantul n care sunt impregnate materialele de ranforsare. Rolul s u este de a prelua i a transmite solicit rile materialului de ranforsare i a constitui mpreun cu acestea elementele de rezisten ale compozitului. Materialul de ranforsare este alc tuit din fibre sau particule diverse (oxizi, nitruri, carburi, boruri etc.). Prin urmare, dup arhitectura lor intern , materialele compozite se pot clasifica astfel: - materiale compozite armate cu fibre (fig. 4., a); - materiale compozite disperse (fig.4, b); - materiale compozite stratificate (fig.4, c).

Matricea are rolul de a lega fibrele ntr-un tot unitar, de a le proteja mpotriva ac iunii factorilor externi agresivi i de a asigura o serie de propriet i fizico chimice. n func ie de natura materialului, ea poate fi metalic , ceramic sau polimeric ; In cele ce urmeaza se va face referire doar la materialele compozite termoplate (MCT) .
1

Matricea polimeric este constituit din materiale termoplaste sau materiale termorigide. Dintre materialele termoplaste sunt mai des utilizate polietilena, polipropilena, ABS-ul (acrilonitril butadienstiren), policarbona ii, poliamidele, PTFE-ul ( politetrafluoretilena), iar dintre materialele termorigide, r inile epoxidice. Fibrele interioare au rolul de a prelua sarcinile mecanice la care este supus materialul, ac ionnd ca o barier n calea deplas rii disloca iilor. Cele mai utilizate sunt fibrele metalice, ceramice, de carbon , de sticl , de bor, mixte etc. Din cele prezentate mai sus ne putem contura o idee despre cum ar trebui sa arate si sa se compuna un material compozit termoplast . Imbinarea acestor materiale, sudarea lor se poate face in mai multe moduri, folosind diferite procedee tehnologice de sudare cum ar fi:sudarea cu gaz incalzit sau cu elemete incalzitoare si sudarea cu ultrasunete. Sudarea acestor materiale avansate are aceasi pricipii,indiferent de procedeul de sudare ales, adica pentru a reusi imbinarea materialul trebuie adus intr-o stare lichida sau plastica ,temperaturea acestuia trebuie sa fie indeajuns de mare dar nu foarte mare pentru a nu trece in cealalta extrema deoarece s-ar produce degradarea acestui mai termoplast. MCT au o larga utilizare ajungand aproape in toate domenile ce fac uz de aspectul tehnic al vietii modern,acestea se regasesc la : - domeniul construc iei de ma ini (lag re , rotoare de compresoare centrifugale, palete de ventilatoare, biele, scule a chietoare, scule pentru deform ri la rece sau la cald etc.); - domeniul aerospa ial (structuri de aeronave-figura 1 , componente ale motoarelor func ionnd n regim termic ridicat, sisteme de frnare etc.); - domeniul transportului naval ( structuri pentru ambarca iuni sportive i nave u oare, elemente puternic solicitate ale motoarelor etc.); - domeniul transportului rutier (caroserii pentru autovehicule, sistemul de alimentare cu combustibil, panoul de comand figura 2, sistemul de frnare etc.); - domeniul electronicii i electrotehnicii (componente pasive piese diverse pentru imprimante, conductoare, conectoare, componente active capsule pentru circuite integrate etc.); - domeniul medical (proteze), casnic etc.

Fig.1 Profiluri pt. suprastructuri (poliester+fibre de sticla)

Fig.2 Panou de bord Ford Explorer (termoplaste+fibre de sticl )

Bibliografie:
1. 2. Conf. Dr. ing. S. Levcovici, As. Drd. ing. S. Boiciuc , Stiinta si ingineria materialelor ,Galati 2006 *** Internet