Motto: Trecutul a fost mecanic,prezentul este electric iar viitorul va fi biologic.

Bill Clinton

6. Cercetarea tiinific n ingineria electric

De la bec la avionul electric

Nicolae VASILE

Repere istorice cronologice la nivel internaional

Fenomenele electrice naturale (fulgerul,trsnetul,etc) au fost observate dintodeauna i au constituit un semn de ntrebare permanent pentru oameni.Cum explicaii nu aveau,au plasat aceste fenomene n zona de influent divin i totodat au considerat o blasfemie orice ncercare a celor care ncercau s explice tiinific natura acestora.Poate climatul religios mai ngduitor sau mai puin instituionalizat din SUA anilor 1750,ca o aglomeraie de oameni venii din toate colurile lumii n incercarea de a constitui un nou stat,a fost favorabil lui Benjamin Franklin,care tecnd peste orice team de acuzaie de blasfemie, cu elemente primare de nelegere a purttorilor de electricitate,care veneau nca de la greci,a inventat paratrsnetul,in anul 1752,scpnd omenirea de devastatoarele efecte ale trsnetului.A fost prima inventie a unui produs electric. Al doilea produs electric inventat a fost lampa cu arc electric inventat de Humphry Davy,savant cu merite deosebite n chimie,n anul 1809. Realizarile ulterioare au s-au succedat mai repede cu multe invenii din domeniul electric precum motorul electric (Anglia,Michael Faraday,1821),electromagnetul (Anglia,William Sturgeon,1823),electromagnetul multiplu (SUA,Joseph Henry,1831),telegraful magneto-acustic (SUA,Joseph Henry,1831),generatorul electric (Anglia,Michael Faraday,1831),frigiderul (SUA,Jacob Perkins,1834),releul electromagnetic (SUA,Joseph Henry,1835),becul cu incandescenta (Scotia,James Bowman Lindsay,1835),tiparul electric (SUA,Thomas

Davenport,1837),telegrafia magnetic (SUA,Samuel Morse,1837),telegrafia electric (Anglia,SUA,Charles Wheatstone,Samuel Morse,1838),telefonul (SUA,Italia,Antonio Meucci,1849),ascensorul (SUA,Elisha Otis,1852),giroscopul (Franta,Leon Foucault,1852),cablul telegrafic submarine (Anglia,Fredrik Newton Gisborne,1858),acumulatorul cu acid (Franta,Gaston Plante,1859),becul cu filament de carbon (Anglia,Joseph Swan,1860),aspiratorul (SUA,Ives W. McGaffney,1868),motorul de curent continuu (Belgia,Zenobe Gramme,1873),tramvaiul electric (SUA,Stephen Dudle Field,1874),motorul asincron trifazat (SUA,Nikola Tesla,1877),fonograful (SUA,Thomas Alva Edison,1877),microfonul (SUA,Emile Berliner,1877),alternatorul electric (Germania,Werner von Siemens,1878),locomotiva electric (Germania,Werner von Siemens,1879),rzboiul de esut electric (Germania,Werner von Siemens,1879),ventilatorul electric (SUA,Schuyler Skaats Wheeler,1882),centrala electric (SUA,Thomas Alva Edison,1882),motorul bifazat (SUA,Nikola Tesla,1883),troleibuzul (SUA,Frank Sprague,1884),tansformatorul electric (SUA,William Stanley,1885),sistemul electric polifazat (SUA,Nikola Tesla,1888),centrala telefonica electromecanic (SUA,Almon Strowger,1892),comunicaiile fr fir (SUA,Nikola Tesla,1893),radiotelegraful (Italia,Gugliemo Marconi,1895),telecomanda (SUA,Nikola Tesla,1898),inregistrarea pe band magnetic (Danemarca,Valdemar Poulsen,1899),instalaia de aer condiionat (SUA,Willis Carrier,1902),radiotelefonul (Danemarca,Valdemar Poulsen,1902),electrocardiograful (Olanda,Willem Einthoven,1903),trioda (SUA,Lee DeForest,1906), receprorul i emitorul radio (SUA,Ernst Alexanderson,1913-1914). Sinteza descoperirilor experimentale ale lui Michael Faraday i Humphry Davy precum i lucrrile anterioare ale lui Alessandro Volta si Andre-Marie Ampere au fost integrate magistral de ctre James Clerk Maxwell (1831-1879) ntr-un set de ecuaii care descriu legile de baz ale electrotehnicii,ce aveau s conduc la noi realizri n domeniu. Perioada dinaintea primului Razboi mondial,din punct de vedere tiinific, a fost o perioad foarte prolific.Se incheia o epoca a marilor invenii i descoperiri din domeniul electrotehnicii,termen introdus de ctre Werner von Siemens(1816-1892).Titanii inventicii mondiale Thomas Alva Edison(1847-1931) i Nikola Tesla (1856-1943) au trit n aceiai perioada i au schimbat radical nivelul de implicare a electricitaii n viata social. A trecut razboiul i a nceput epoca electronicii,ale crei baze teoretice i invenii fundamentale apruser nca din ultimele decenii ale secolului XIX.O serie de invenii din domeniu au aprut precum: circuitul basculant (Anglia,William Eccles,1919),pila termoelectric (Romania,Nicolae Vasilescu-Karpen,1922),televiziunea (SUA,Philo Farnsworth,1923),electroencefalografia (Germania,Hans Berger,1929),tubul cinescopic (SUA,Vladimir Zworykin,1929),calculatorul (Germania,Konrad Zuse,1941),cuptorul cu microunde (SUA,Percy Spencer,1946),tranzistorul (SUA,William Shockley,1947),floppy disk (Japonia,Yoshiro Nakamatsu,1952),circuitul integrat (SUA,Jack Kilby,Texas Instruments,1958),laserul (SUA,Theodore Harold Maiman,1960),mouse-ul (SUA,Douglas Engelbart,1963),e-mail-ul (SUA,Ray Tomlinson,1971),microprocesorul (SUA,Federico Faggin,1971),monitorul cu cristal lichid

(SUA,James Ferguson,1971),PC-ul (SUA,Firma Xerox,1973),telefonia mobil (SUA,Firma Bell,1977),compact discul (Olanda ,Japonia,Philips,Sony,1980),videocamera (Japonia,Sony,1983),internet-ul (SUA,Robert E. Kahn),world wide web (Marea Britanie,Tim Berners-Lee,1990),wiki (SUA,Ward Cunningham,1994),Wikipedia (SUA,Jimmy Wales,Richard Stallman,2001). n prezent micarea de inovare internaional este orientat spre produse i tehnologii din domeniile care in de dezvoltarea durabil (energie,mediu,resurse umane) si globalizare, aplicaii inteligente,produse din domeniul ingineriei medicale i din domeniul antiterorismului. Cldirile verzi,cldirile inteligente,automobilele electrice sau chiar avioanele electrice reprezint obiective importante pentru inventatorii din ntreaga lume.Aplicaiile electrice autonome (automobile,avioane,etc) depind n mod esenial de progresele n domeniul stocrii energiei electrice.Un rezultat deosebit n acest domeniu l-a obinut inventatorul romn Adrian Vian,care a nregistrat n anul 1996 la Oficiul Britanic de Patente i la Oficiul European de Patente un brevet avand ca subiect bateria nuclear,prima initiativ de acest fel.Aceast baterie ar putea alimenta un automobil electric timp de zeci de ani. n anul 2009 brevetul romnesc Roboscan,autor Mircea Tudor,care introduce pe pia un scaner de dimensiuni mari,capabil s scaneze camioane i vagoane,a luat Marele premiu la Salonul Internaional de Invenii de la Geneva,produs foarte eficient n domeniul anticontraband i antiterorismului.

Contribuia Romniei n ingineria electric

Perioada de pionerat Intamplator sau nu in acelasi an si aceiasi luna cand Thomas Alva Edison deschidea la New York prima centrala electrica de distributie publica a energiei, septembrie 1882, s-a semnat si la Bucuresti primul document care atesta inceputul introducerii electricitatii in Romania si anume Adresa nr.15 114 / 22 septembrie 1882 a Ministerului de Interne catre Primaria Comunei Bucuresti prin care se comunica permisiunea de a aseza stalpi de lemn pe strazile Victoria,Stirbei Voda si Cotroceni, necesari iluminatului electric.[6] Au fost iluminate electric in ordine cronologica Palatele Regale (Victoria si Cotroceni), Gara de Nord, Gradina Cismigiu, Teatrul National, iluminat exterior si Teatrul National, iluminat interior. Odata cu primele aplicatii au aparut si primele unitati economice de instalare si intretinere, la inceput ca reprezentanta a unor firme straine ulterior si firme noi romanesti si totodata au aparut si necesitatile de forta de munca specializata. Primele scoli de meserii s-au infiintat de catre Camera de Comert si Industrie din Bucuresti dar studii superioare de electricitate nu existau in tara.

Prima structura de invatamant superior de electrotehnica din Romania a fost Catedra de Electrotehnica, infiintata de catre Nicolae Vasilescu-Karpen, in cadrul Scolii Nationale de Poduri si Sosele, in 1905,la intoarcerea acestuia de la doctorat din Franta. Ulterior,in 1912,prin initiativa lui Dragomir Hurmuzescu s-au infiintat Institutul Electrotehnic Bucuresti si Institutul Electrotehnic Iasi care au intrat mai tarziu in noile forme de organizare si anume Scoala Politehnica Bucuresti (1920) respectiv Scoala Politehnica Gheorghe Asachi Iasi (1938),ca Facultati de electrotehnica.La Timisoara s-a infiintat in 1920 Scoala Politehnica,cu Facultate de electrotehnica iar la Cluj incepe sa functioneze, din anul 1920, Scoala Superioara Industriala,cu profil electromecanic, care se transforma in 1947 in Politehnica din Cluj. In 4 ianuarie 1927 s-a constituit Comitetul Electrotehnic Roman (CER) afiliat la Comisia Electrotehnica Internationala care se infiintase la Londra in anul 1906.In adunarea de constituire s-a stabilit urmatorul Comitet: Dragomir Hurmuzescu (Presedinte pentru anul 1927), Nicolae Vasilescu-Karpen (Presedinte pentru anul 1928), Constantin Busila (Vicepresedinte), Constantin Budeanu (membru), Dimitrie Leonida (membru), Plautius Andronescu (membru).[ ] Acest nucleu de mari valori intelectuale dar si cu puternice implicatii in viata sociala,in special in industrie, au facut din Romania o tara cu o evolutie moderna intre cele doua razboaie mondiale,electricitatea era considerata una dintre caile spre progres,au condus institutii importante la acea vreme,au infiintat noi institutii in tara si au reprezentat cu deosebit succes tara in strainatate. Dragomir Hurmuzescu fondeaza in1928 Societatea Romana de Radiodifuziune,Constantin Budeanu,cu experienta industriala dobandita la CFR,Societatea de Tramvaie Bucuresti,Societatea Electrica Bucuresti si cea academica din Scoala Politehnica Bucuresti pune bazele teoriei energiei reactive si deformante, insusita la nivelul Comisiei Electrotehnice Internationale, care este valabila si astazi si a introdus unitatea de masura a energiei reactive,VAR-ul,Nicolae Vasilescu-Karpen (Rector la scoala Politehnica in perioada 19201940,Ministrul industriilor,Presedinte AGIR) inventeaza in anul 1922 pila termoelectrica,iar studentul si asistentul acestuia,Alexandru Proca,seful promotiei din anul 1923 a Facultatii de Electrotehnica din Bucuresti continua studiile in Franta unde in 1936 publica lucrarea care introduce notiunea de mezoni .Constantin Busila (Presedinte fondator in 1926 al IREInstitutul Roman de Energie,Presedinte CER in perioada 1930-1945) si Dimitrie Leonida au contribuit esential la dezvoltarea conceptului a ceea ce avea ulterior sa devina-sistemul energetic national. In plan academic, in aceasta perioada se formeaza profesional cei ce aveau sa conduca destinele domeniului dupa razboi precum Martin Bercovici,Paul Dimo,Remus Radulet,Tudor Tanasescu,Paul Cartianu,Aurel Avramescu,Cornel Penescu,Alexandru Nicolau,Gheorghe Hortopan,Ion.S.Gheorghiu,Ion Antoniu.

Perioada electrificarii Noua putere instalata in Romania dupa razboi a stabilit ca prioritate economica electrificarea tarii,actiune de amploare foarte mare la nivel national care a fost demarata prin masuri institutionale fara precedent prin infiintarea de noi structuri guvernamentale sau intreprinderi cu capital de stat precum: Ministerul Energiei Electrice (Ministru Gheorghe Gaston-Marin), Intreprinderea Electroputere Craiova (1947), Institutul de Studii si Proiectari Energetice ISPE (1949- Acad. Martin Bercovici-director fondator, Prof. Vasile Nitu-director dezvoltator,Prof. Dan Ioan Gheorghiu-director care l-a adaptat la economia de piata dupa 1990), Institutu de Cercetari si Proiectari Electrotehnice-ICPE (1950- Prof. Alexandru Nicolau-director fondator, Prof. Florin Teodor Tanasescu-director dezvoltator, Prof. Nicolae Vasile-director care l-a adaptat la economia de piata dupa 1990),Intreprinderea de Cabluri si Materiale Electrotehnice Bucuresti,Electroaparataj Bucuresti,Electromotor Timisoara,etc.S-au dezvoltat,prin investitii noi, intreprinderile care proveneau din foste reprezentante in Romania a unor firme straine,dupa nationalizare, precum UMEB,Electromagnetica,Electrotehnica,toate din Bucuresti,etc. Conceptul de dezvoltare a sistemului energetic a fost acela de a oferii serviciul alimentarii cu energie electrica a agentilor economici si a consumatorilor individuali privati dar si de a crea o industrie electrotehnica autohtona,pentru ambele fiind necesara crearea de specialisti cu studii suprioare. La nivelul academic, in anii 1947-1950, in concordanta cu noile prioritati economice, s-au restructurat universitatile tehnice existente si au aparut unele noi, infiintandu-se catedre si specializari de energetica iar la Bucuresti,in anul 1950, in cadrul Institutului Politehnic Bucuresti (Fosta Scoala Politehnica) s-a deschis Facultatea de Energetica,desprinsa din Facultatea de Electrotehnica. In aceasta perioada s-au format profesional cei ce aveau sa contribuie la dezvoltarea industriei electrotehnice si electronice romanesti din perioada 1960-1980 precum Alexandru Timotin,Andrei Tugulea,Alexandru Fransua,Constantin Apetrei,Constantin Bala,Florin Teodor Tanasescu,Gleb Dragan,Roman Stere,Dumitru Felician Lazaroiu,Ion Dumitrache,Vlad Ionescu,Mircea Petrescu,Edmond Nicolau,Vasile Catuneanu,George Rulea,etc.

Perioada inceputurilor in electronica-automatica-calculatoare Progresele din domeniul electronicii incepute cu telecomunicatiile si radio dinainte de 1900, continuate cu televiziunea, conceputa prin anii 1920 , conceptual de sistem de reglaj automat aparut in 1938 (Stefan Odobleja) si dezvoltat pn n 1948 (Norbert Wiener), apariia componentelor elactronice de baz ncepand din 1947 (Tranzistorul-William Shockley), au constituit premizele trecerii la o industrie pe plan mondial dar i n Romnia.

Avnd n vedere specificul nou al acestui domeniu,prin excelena de nalta tehnologie,evoluia dezvoltarii industriale a fost invers decat n alte domenii i anume a nceput cu creerea de for de munca.Astfel Facultatea de Electronic i Telecomunicaii din Bucureti a aprut n 1953 (prin desprindere din Facultatea de Electrotehnic). Facultatea de Automatic i Calculatoare a fost nfiinat n anul 1966, prin desprindre din Facultatea de Energetic. Eforturile pionerilor acestui domeniu Tudor Tnsescu,Gheorghe Cartianu,Matei Marinescu,Corneliu Penescu,cumulate cu nclinarea spre tehnic a genialului matematician Grigore Moisil ( fost student la coala Politehnic din Bucureti) i spiritul organizator al electrotehnistului Aurel Avramescu (Preedintele Comisiei de Automatizari) au iniiat modificri de structuri menite s dinamizeze aplicaiile industriale ale domeniului. Apar astfel instituii noi Institutul de Proiectri pentru Automatizri-IPA (n 1960,prin desprindere din ICPE), Intreprinderea Automatica Bucureti,Intreprinderea Electronica Bucureti,Intreprinderea de Calculatoare Bucureti, Intreprinderea de Elemente de Automatizri,Centrala Industrial pentru Elemente de Automatizri i Telecomunicaii, Centrala Industrial pentru Electronic i Tehnic de Calcul, Institutul de Cercetri Electronice, Institutul de Tehnic de Calcul, Institutul pentru Componente Electronice,etc. Toate aceste au condus la o industrie electrotehnic i electronic romneasc care dupa nivelul intreprinderilor i centralelor a crescut la nivel de Departament n cadrul Ministerului Construciilor de Maini (efi de departament Cornel Mihulecea,Alexandru Necula ) i chiar la nivel de Minister al Industriei Electrotehnice i Electronice (ministru-Alexandru Necula, Nicolae Vaidescu,Angela Voicila) Aceasta industrie a participat cu partea electric i electronic la dezvoltarea locomotivelor electrice, instalaiilor de foraj,industriei de materiale de construcii,n special industria de ciment, industriei de maini unelte, metroului din Bucureti, platformelor de foraj marin, vapoarelor i chiar roboilor industriali romneti.

Tendinte actuale:Globalizarea i dezvoltarea durabil cresc nevoia de electric

Criza global n care ne aflm impune gsirea unor repere care s ofere firmelor un segment de pia credibil i gsirea unor surse de finanare sustenabile n domenii care s nu pericliteze ansele de dezvoltare ale generaiilor viitoare.Conceptele globalizare i de dezvoltare durabil sunt din ce n ce mai acceptate la nivel internaional i produc deja efecte economice,dintre care cele mai multe au legatur cu piaa din domeniul ingineriei electrice.

Iniiativele statelor i organismelor internaionale constituie, n aceast perioad de criz o alternativ mai stabil dect iniiativele private i contribuie la construcia unor segmente de pia bazate pe reglementri, cu finanare din bugetele statelor sau a unor organisme internaionale. Domeniile energie si mediu - cu multitudinea de directive, legi, ordonane, hotrri de guvern care reglementeaz dar, urmate de programe internaionale, europene i naionale de finanare se nscrie perfect n scenariul formrii unor segmente de pia relativ stabile menite s rezolve problemele din cele doua domenii dar n acelai timp s contribuie la o relansare a agenilor economici prin asimilarea unor produse si tehnologii prietenooase mediului iar cele electrice se inscriu prin excelenta in aceasta categorie. Produsele electrice i electrotehnologiile sunt purttoare de implicaii ecologice att prin reducerea emisiilor proprii ct i prin reducerea sau monitorizarea emisiilor altor categorii de produse sau tehnologii. Internalizarea costurilor de mediu va conduce inevitabil la reducerea preului de cost a produselor i tehnologiilor electrice n comparaie cu alte categorii, ceea ce justific abordarea lor cu prioritate. Contextul strategic la nivel global,criza economic i financiar n care ne aflm poate fi interpretat i ca oportunitate n comparaie cu modul cum ar fi curs evenimentele ntr-o situaie normal. Omenirea se afl oricum n aproprierea lurii unor decizii majore dar care din diverse categorii de conjuncturi sau interese potrivnice nu se luau. Criza actual grbete luarea unor decizii in urmatoarele probleme: - Schimbarea mix-ului energetic la nivel global. Trecerea de la energiile fosile la energiile regenerabile trebuia oricum fcute ntr-o perioad istoric scurt, dar necesit pe lng o voin politic a factorilor de decizie i disponibilizarea unor uriae fonduri de investiii. Ambele au devenit posibile acum, voina politic a factorilor dominani la nivel mondial datorit tensiunilor geopolitice iar disponibilizarea fondurilor de investiii a aprut posibil datorit faptului c investiiile reprezint o pia care se caut n perioada de criz cnd s-au acumulat capitaluri uriae n bnci n cutare de piee reglementate. Exist astfel premizele ca la nivel global s se fac pai importani n trecerea spre o exploatare la scar mare a surselor regenerabile de energie. - Economisirea energiei

Este interpretat ca cea mai important surs de energie a viitorului, care este n acelai timp i nepoluant. ntr-o lume dominat de productori politicile de economisire nu aveau nici o ans s devin prioritare. Scderea forei productorilor de energie fosil i creterea gradual spre sursele regenerabile ofer o important oportunitate de aplicare a politicilor de economisire a energiei. Aceast direcie de evoluie presupune o atenie mai mare dat cercetrii i inovrii din domeniu pentru gsirea de soluii cu consumuri de energie sczute. Criza actual preseaz gsirea acestor soluii avnd n vedere c este greu de presupus c omenirea va renuna, de bun voie, la confortul ctigat n ultimul secol. - Schimbarea transportului auto spre varianta electric Transportul se face vinovat de 27% din poluarea global. Schimbarea spre varianta electric necesit voin, din partea marilor actori la nivel mondial dar i fonduri de investiii la nivelul productorilor. Voina poate rezulta i din preconizata epuizare a combustibililor fosili ntr-un interval istoric scurt dar i din internalizarea costurilor de mediu la productori nct la un moment dat preul variantelor electrice s devin mai mic dect cel al variantelor bazate pe combustibili fosili. Fondurile de investiii reprezint cel mai recomandat plasament pentru bnci i investiiile financiare internaionale n aceast perioad de criz. - Implementarea unei infrastructuri de mediu conform cerinelor U.E. Infrastructura de mediu era oricum foarte deficitara si se impuneau masuri in aceasta directie.

Abordarea n cazul celor patru direcii se face diferit funcie de amploarea fiecreia. Pentru cele patru direcii strategice la nivel global dar i naional trebuie abordate dup regulile generale ale economiei de pia cu avantajul de stabilitate adus de aspectul reglementat al acestor piee. Si alte domenii relativ clasice evolueaz spectaculos datorit unor salturi notabile n diversele laturi ale ingineriei electrice. De obicei aceste evoluii sunt marcate prin adaugarea cuvintelor inteligent, electric, ecologic, verde, etc. Astfel piaa este plin de denumiri precum energie verde, energie alternativ, energie regenerabil, transporturi inteligente,

automobil electric, ncalzire electric, echipamente ecologice, inteligen incorporat, etc. Putem avea o cuantificare a interesului pe pia i nu numai pentru astfel de produse urmrind fluxurile de informatii pe reelele de informaii. In Tabelul 1 se pot observa, fie i considerand aspectele semantice, evoluiile realmente spectaculoase, de pia sau de preocupare, n cazurile economisirii energiei (1647%), automobilului electric (42,37%), energiei verzi (31,1%), echipamentelor ecologice (27,8%) sau ncalzirii electrice (24,5%).

Domeniu

Denumirea clasica

Denumirea noua

ENERGIE

energie 63 000 000

energie verde+alternativ+noua+regenerabi 31,1% l 19 593 000

TRANSPORTU RI

transport 253 000 000

transport inteligent+electric 51 550 000 automobil electric 5 000 000 construcii (locuine) inteligente 214 200 Producie robotizata+automatizat 143 780

20,3%

AUTOMOBIL

automobil 11 800 000 constructii 9 810 000 Producie 9 080 000

42,37%

CONSTRUCII

2,2%

PRODUCIE

1.6%

ECHIPAMENT

Echipament echipamente ecologice+on-line

27,8%

e (utilaje) 11 450 000

3 182 000

INTELGENA

inteligen 1 140 000

inteligen artificial+incorporat+ inglobat+distribuit 80 700 telecomanda+comanda distan 1 686 000 economie de energie 11 400 000 ncalzire electric 477 000 de la 14.3% 7%

COMENZI

comanda 11 800 000 consum de energie 692 000 Incalzire 1 950 000

ENERGIE

1647%

NCALZIRE

24.5%

Tabelul1. Evoluia procentelor de progres a diverselor segmente de piat.

Preocuparea pentru economisirea energiei este evident i se manifest prin toate celelalte domenii transporturi, construcii, producie. Ecologia este deasemenea o preocupare vizibil i se manifest att prin tendina utilizarii de echipamente ecologice ct i n energie prin energia verde i in transporturi prin transporturile electrice (in special prin automobilul electric ). Tendina spre creterea gradului de inteligen a aplicaiilor se constat prin existenta unor procente de progres in domeniul inteligenei ncorporate, constructiilor i transporturilor inteligente, chiar dac acestea nu depesc deocamdat 10%. Mai vizibil este tendina spre comoditate, unde este plasat procentul important al telecomenzilor.

Bibliografie

[1] Vladimir icovschi.:Globalizare i transfer de tehnologie,Editura Enciclopedic,2006. [2] Nicolae Vasile,.a.: Energia-Probleme actuale,Editura Electra,Bucureti,2007. [3] Nicolae Tpu,Doina Banciu: Tehnologia Informaiei i Telecomunicaii-Raport de veghe tehnologic,Editura Electra,Bucureti,2007. [4] Nicolae Vasile,.a.: Ingineria Electric-Probleme actuale,Raport de veghe tehnologic,Editura Electra,Bucureti,2010. [5] Nicolae Vasile,.a.: Ingineria Electric-Probleme de pia,Editura Electra,Bucureti,2011. [6] Costin Rucareanu.:Inceputurile electrificarii in Bucuresti,Editura AGIR,2001.