+ PARTEA 1 1)Def.constr.

THOLOS-este o forma orala sau circulara iar acoperisul are forma de bolta,care este realizata prin retragerea succesiva a blocurilor cu o treime din lungimea lor pana la inchiderea boltii.Dimensiune in plan a acestei bolti este una de ~10m. 2)Constr.de tip Megaron-are o forma rectangulara si are 2 incaperi avand un spatiu la intrare de dim mai mici.Aceasta constr.este realizata din blocuri de piatra sau din caramida nearsa aszate p bl.de piatra,pt a impiedica umezeal care ar fi putut afecta bl.de argila arsa.Ea este inconjurata de un tip protector din blocuri de piatra. 3)Constr.civilizatiei minoice-specifica Cretei;perioada in care se face trecera de la constr cu forma circulara la cele cu forma rectangulara.Pt prima data in constrc.-constr.multi etajate(2-3)nr incaperilor ajunge la ~40,ele fiind grupate pe principii functionale.Daca la inceput=structuri de lemn,iar umpluturile erau erau relizate din caramida.ulterior aceste structuri sunt locuite cu structuri din bl.de piatra care sunt placate cu placute ceramice multicolore folosind culoarea rosie.Palatele apartinand civilizatiei Mionoice,au o strc.complicata rezultata din unirea a mai multor functiuni:festiva,de locuire,de cult,gospodareasca,de depozitare toate fiind grupate in jurul unei curti interioare cu o lungime de cca 50m.In strc.palatelor intra in alternante terase,curti,portice-un sir de coloane dispuse dea lungul unei curti interioare realizand zone de promenade ferrite de act.ploiiAceste alternanate creeaza un spatiu inchis sau deschis sau umbra si lumina.In compozitia palatelor cretane mai erau inchise spatii precum sala tronului si Sali de audienta cu acces direct din curtea interioara:Palatul Knossos-avando starcutura complicate.O componenta principala a palatelor cretan este teatrul,cu aer liber. 4)Arhitectura megalitica-se dezvolta in tarile Scandinaviei,S Frantei,Spania,Malata,Sardinia si Insulele britanice.Oamneii acestor timpuri recurg la uitilizarea structurii triliice(2 piloni de piatra peste care se aseaza o lespede orizontala).Una dintre cele mai renumite vestigii ale arh.Megalitice=in cadrul complex de la Stonecherge.Dim. si greutatea sunt impresioanante,greutatea depasind sute de tone.de aceea ne intrebam cum au reusit oamneii sa ridice la inaltimi ata de mari bl.atat de grele. 5)Arhitectura Mesopotamiei-d.p.d.v.arhitectural ea a creat ceea ce s numest Ziggurat-un turn cu mai multe nivele si cu rettrageri successive,fiecare volum avnad h diferit si fiind tratta diferit.Accesul de la un nivel la altul se face cu ajutorul unui system de scari exterioare.In mediu h. vol erau de 12,,5,3m.primul vol era realizat din pamant si piatra trattat cu al 2 lea placat cu caramida arsa al 3 lea placat cu caramida smaltuita(albastra).Palatele cele mai renumite-ale regilor Sargon al 2 lea Nabucodonessor,Assurbanipal. 6)Ciivilizatia Egiptului-in antichitate egipatul era format din doua zone distincte de a lungul nilului partea de sus sau delta nilului sau egiptul de jos.Viata s a dezvoltat in aceasta regiune datorita reversarilor dupa retragerea apelor lasau in urma un teren f roditor-dezvoltarea agriculturii. . 7)Alcatuirea templelor egiptene-in categoria cladirilor cu character relogios intra si templele care sunt alcatuite din system telescopic insemnanad ca spatiile inchise si deschise amplasate de a lungul unor axe longitudinale au dim din ce in ce mai mici.Templele egiptene sunt alcatuite din 3 parti:curtea de intrare ,sala hipostila si sanctuar.Curtea de intrare:spatiu deschis inconjurat de ziduri care la intrare are o poarta fosrtificata numita pilon.Pilonul are o sectiune piramidala cu baza un dreptunghi lungit ,la partea superioara are o cornisa grofilata.Este decorat cu bazo-reliefuri reprezentand scene de vanatoare,razboi sau cu character religios.In fata pilonului se afla statui rep.zeii sau faraoni sau se pot afla obeliscuri sau sfinosi.Sala hipostila un spatiu inchis cu dimensiuni mai reduse decat curtea de intrare si care este realizat bazilicat.Pentru cladirile relogiose aceste spatii se numesc nave:1centrala 2laterale.Sala hipostila alc din siruri de coloane foarte inalte foarte dese si cu un diametru supradimensional .Sanctuar spatial cel mi redus cu o lumina abia percetibila in interior si accesibil doar preotilor si faraonilor. 8)Agora-piata publica in orasele greciei antice unde se aflau principalle instiutii si unde se tineu adunarile publice. 9)Atropolis(orasul de sus)in cadrul polisurilor para distinct 2 zone o zona inalta unde se amplaseaza temple,considerate teritoriu sfant(se pastreaza tezaurul cetatii). 10)Elementele caracteristice ale arh.din perioada elenistica-in acesata perioada in prim plan a preocuparilor construct.apare realizarea edificilorcu character obstesc cladiri:administrative,comerciale,locuinte.In aceasta perioada ord. de arhitectura isi pierd idendentitatea,imprumutandu si unuia altuia dif caractere. 11)Locuintele de tip domus-casa de locuit romana are ca element distinctive ceea ce se cheama atrium(acoperisul casei care are o deschidere plasata deasupra vetrei pt a elimin focul.Acoperisl are 4 ape inverse a.i apele fluviale sunt adunate in interiorul casei in canitre unde apa este decantata dupa care ea este utilizata.Acest tip d casa se numeste domus. 12)Inovatii ale arhitecturii romane-alte inovatii cum ar fi materilalele de constrcutii,betonul si mortarul.Betonul fiind realizat din pietris nisip si tuf volcanic, mortarul din nisip si tuf volcanic.Utilizand aceste materiale de constrc. Romanii au putut realize constr.cu deschidere f.mari,bolti,arce.Betonul a fost utilizat si pt realizarea apeductelor,unul din cele mai lungi apeducte este Aqua Marcia.S-au mai realizat:bazinul de apa,fantani,castele de apa.O alta inovatie o constituie termele sau baile publice.Ele erau destinate nu numai bailor dar era considerat un loc de socializare..O alta inovatie o constituie amfitetrele I aer liber care sunt concepute ca si cladiri de sine statatoare spre deosebire de cele grecesti cae erau amplasate pe zone colinare. 13)Descrieti forumul lui traian-ansamblu de constr.amplasate in jurul unei piete,rolul fiid acela de a intensifica viata publica a orasului.Rigorile arht.romane impuneau o asezare prcis riguros simetrica de a lungul unei axe de compozitie astfel ca pe aceastaaxa sunt amplasate in ordine intrarea triumfala care permitea accesul intr o curte interioara de dim grandioasa inconjurata de un portic perimental avand lateral cate o exendra-constr.anexa de forma semicirculara.In centrul acestei piete se afla sttuia ecvestra lui traian(Calare pe cal).Transversal de aceasta axa se afla amplasata Bazilica Ulpia Traiana cu axa cu destinatia afacerilor.Aceasta cladire are ca sectiune bazilicara.In continuare pe axa de compozitie sunt amplasate biblioteca:grecesti si romane intre care se afla columna lui traian.La finalul axei de compozitie se afla templul lui traian fiind plasat pe o zona mai inalta si prin intermediul unor trepte la intrare. 14)Diferente intre cupola romana sic cea bizantina:-cupola romana acopera un plan circular cea biznatina un patrat;cupola romana este realizata in beton cealalta din elem de caramina si din tuf vulcanic;iluminarea cupolei romane se face prin partea superioara cealalta pe la baza cupolei prin goluri;geometria severa a cupolei romane in timp ce in caz arh bizantine suprapunerea cupolei peste semicalote si semicivile,adica trecerea de la o boltita la alta genereaza de la o senzatie de spatialitate si dinanism. 15)Descrieti panteonul roman-templu inchinat tuturor zeilor.pana foarte de curand a fost considerate construc.cu o cupola cu cea mai mare d=43m.Forma cupolei circulara,planul circular fiind acoperit cu o cupola avand acelasi diametru.In vf cupolei=deschidere circulara rezulata din iluminarea spatiului lanternou.Cladirea realizata din buton iar cupola sprijinita nervuri radiare ce urm forma cupolei;iar in locul de sprijin =o zona ingrosata formand nise.Cupola este realizata din casete fiind din ce in ce mai mici pe masura ce inaltimea creste55casete.Intrarea in trepte este realizata prin intermediul unui portic compus din coloane corintice,pe 2 randuri care sustin un prontom decorat cu bazoreliefuri reprez.scene religioase.

16)Biserica romanica-ea are in plan o forma de cruce Latina(brate longitudinale)Corpul longitudinal al bisericii are 3 nave dintre care cea centrala este mai inalta ceea ce confera cladirii un profil bazilical.Aceasta este inconjurat de deambulatoriu.Cele 3 nave din spatial central naos,sunt delimitate de spatii de coloane.Exista biserici romanice care au 5 nave.Inovatia arh.romanice consta si in includerea clopotnitei in corpul bisericii deasupra intrarii. 17)Castele romanice-castele sunt romanice massive grandioase realizate din ziduri f puternice amplasate de regula pe zone mai inalte a . i. sa fie mi usor de aparat,mai greu de cucerit,fiind inconjurat de santuri de apa.Accesul fiind realizat prin intermediul unor poduri rabatabile peste santurile cu apa,zidurile castelelor se termina cu crenuluri in interiorul zidurilor existand pasarele din lemn,pe care circulau cetateni.Ca material de constrcutii este piatra rotunjita la colturi si slefuita-piatra de talie.Zidurile astfel realizate ajungand la peste 2 m grosime.Nr ferestrelor este f redus iar suprafata este f mica a.i. in interior lumina naturala este f redusa.In curtea interioara a castelelor se afla un turn fortificat considerat ca un loc de refugiu,in el fiind depozitate alimente si armament pt refugiul celor din castel. 18)Elemente caracteristice arh.gotice sunt :arcul frant sau egival,contrafortul,arcul butant.Arcul ogival este realizat din 2 arce de cerc,trasate din diferite, a.i.la partea superioara arcul are un unghi.Avantajele acestor este inaltimea de libere trecere este mai mare,modul de realizat mai usor.Arcele se realizeaza din piatra cu forme rotunjite la colturi iar elemntul care incheie arcul la partea superioara are o cheie supe.=cheia boltii.Bolta egivala are ca parti componente un schelet si o umplutura a.i.privita de jos in sus bolta nu mai este neteda alc.din supr.triunghiului de marimi diferite avantajul acestor bolti este acela ca poate sa acopere indifferent de marime si forma. 19)Biserica gotica-poate sa aiba o inchidere alungita intrarea nemaiavand clopotnita.Ferestrele gotice pot fi marginite la partea superioara de un arc ogival putand fi simple sau duble.La bisericile gotice desupra intrarii prin aripi,ofereastra singulara,intrare in sens longitudinal cu vitrarlii,fereastra circulara=rozosa.Acoperisul avand f multe turnuri unul din ele f ascutit si f inalt.Biserica gotica este f inalta,existand biserici de peste 150 m(koln).Prima biserica gotica Notre dame Paris 1180.In anglia stilul gotic ce cunoaste o dezvolatre aparte,intr o prima etapa s a dezvolatat stilul decorative stilul perpendicular carac.pe decoratii realizate prin linii perpendiculare.In Italia a patruns ceva mai greu arcul butant nu apare la niciun edificiu gotic Italian.Catedrala saint Chapelle in care indrazneala arhitectilor a mers pana la niste limite greu de imaginat:inaltimea f mare iar elem de rezistenta=supradimensioante. 20)Castele gotice-arhitectura gotica apartine secolului 13 15 si evident rolul bisericii catoloce a fost unul f important.Denumirea de arh gotica este data de catre artistii renastentisti care considerau ca eceste forme sunt barbare intru cat facea apel mai mult la sentimente decat la ratiune.Locul in care apare este franta in care aceasta forma de arta a cunoscut cea mai mare dezvoltare constructiile apartinanad arh gotice sunt f inalte,zvelte apparent fragile spre deosebire de constrc romanice care sunt greoaie massive chiar si scunde pt forma lor in plan.Daca arh romana este una rurala,arh gotica s ar putea numi a oraselor.;de astfel in aceasta perioada se deschid primele univ Ozford Cambridge ce vor genera si o anume imulatie intelectuala in randul conducatorilor. 21)Renasterea in Italia-ca si perioada renasterea in Italia apare in sec 13 cand se afirma o alta clasa feudala:burghezia.Ea are un rol fundamental in dezvoltarea acestui current ea va imprima noile distinctii de dezvoltare ,oricand si o ideologie noua care se numetse umanism.un rol inseamnat il joaca si noile descoperiri geografice care vor deschide noi orizonturi skimburilor struturale.In Italia sau roma se dezvolta orase:genova Venetia millano florentza sau roma.Arterele principale devin mai largi si mai drepte iar sist de canalizare al oraselor se extinde.Peste raurile care strabat orase se construiesc poduri iar la intersectia strazilor se amplaseaza jocuri de apa,s.p.d.v.arh. o reprezinta rezolarea scarilor,daca in perioada romanica sc sunt amplasate in turnuri in perioada goticului sc sunt intr o singura rampa cu acces direct catre interior in per renasterii sc este amplasata intr un spatiu inchis avand 2 rampe si un podest intermediary.Renasterea a luat fiinta in Italia,un centru cultural ete Venetia care ca si comp urbana este alc din 2 piete san marco si piateta. 22)Sistemul trilitic-o constructie formata din 2 piloni de piatra peste care se aseaza o lespede orizontala. 23)Perioada renasterii franceze de infl. Italia-progrm.principal de arh=castel;pozitia in care se construiesc castele de pe valea loirei ;in arhitectura acestora se pastreaza f multe elem. Gotice adica acoperisuri inalte cu multe lucarne si cu cosuri d fum; aceste castele isi pierd aspectul medieval,se renunta la fortificatii.Pt prima data se realizeaza acele sali de bal care nu mai au stalpi intermediary. 24)Scoala natioanala a ren franceze-se evident. Printr o serie de trasaturi:proportionalitate,rez.ult.nivel cu atic si ferestre. 25)Ren.in spania-infl.ren.italiene s au suprapus peste elem.gotice peste elem maure dar si cele ce apartin sist plateterest.Plateria un stil de prelucrare a bij de argint in forme decorative plate.Acest stil s a extins si in arhitectura ex care apartine nilului:palatal arhambra in care se imbina elem ale stilui plateresc cu cele tradiionale gotice spaniole.palatul alcazar din Toledo escoreal de langa Madrid. 26)Ren in germania-datorita putern. traditii gotice a arh din germania f multi considerate ca R in germania nici n ar fi existat.Intru cat elemntele gotice se pastreaza in f multe cazuri cum ar fi acoperisurile cu lucarne,bovindou-este un soi de balcon inchis.un alt elem de arh specific este legat de casele de locuit care au acoperisul in 2 ape si care sunt orientate cu pinioanele spre strada.Elem renascentiste intalnim in arh primariilor care au un portic orientat spre piata si un turn cu orologiu. 27)Trasaturi baroce in arh.-sec 17 18 in aceasta perioada tendintele in arh au vizat in special o ambundenta decorative o tratare sculpturala a maselor const. si o complexitate spatiala.Atat in plan cat si in elevetie s au utilizat forme geometrice si cele mai utilizate fiind:eloptice ce apare atat in trasarea spatiilor cat si ca elem decorative interioare.Forme utilizate:tip bara sau forma T ,U sau la niv parterului au spatii intermediare ce realizeaza legatura intre spatiu constr. si cel ext. 28)Trasaturi rococo in arh.-apare o noau tendinta in special in arh de interior.Acest stil evolueza in parallel fara a avea un support theoretic de aceea este si mai greu de incadrat in stil.Locuinta-prg de arh in care rococo isi gaseste exp,este un stil rafinat plin de gratie de exotism care rimeaza cu incaperi cu destinatii precise cum ar fi: salonase,sali de baie.Initial a vizat dec.int dar si a pus amprenta si asupra cladirilor arh. 29)Biserica rococo-in grija lor se constata grija fata de aspectl legat de structura care nu apare la vedere,ascunsa in spatele decoratiunii la ext simple in int decorate. 30)Arh sec 19 20-o perioda in care se formuleaza atacuri la adresa rococului cariua I se reproseaza o prea mare ambundenta decorative,motiv pt care are loc o intrare in trecut(simplitate)-istoricism-exista mai multe tendinte de a visa la trecut. 31)Renasterea in anglia-a patruns mai tz sec 17 ,datorat puternic traditii gotice.Se disting 2 etape:R timpurie si R tarzie.R timpurie:1)renastere franceza de infl.italiana,2)sc natioanala a renasterii franceze.R tarzie-sec 17 18 clasicism de curte sau roial. 32)Sistemul bazilical-presupune ca spatial central sa fie suprainaltat permitand iluminarea naturala in spatial median.In cazul cladirilor cu caracter religios aceste spaii se numesc nave.

PARTEA 2 1.Oras-formatiune teritoriala de org a popul def printr-un mod propriu de existenta numit mod de viata urban ce se caracterizeaza prin diversitatea activitatilor neagricole, dotarilor si serviciilor, modul de utiliz a timpului, organiz spatiului si comportamentul popul. Aglomeratie urbana-acea arie urbana cu un grad sporit de dotare,industrializare si ocupare ce cuprinde localitati invecinate,din care cel putin una este oras.Localitatile au o dezv coordonata si maj popul desf activitati neagricole. Conurbatie-acea arie urbana ce rez din contopirea mai multor aglomer urbane, formate treptat in jurul a 2 sau mai multe orase apropiate :Tokyo-Osaka. Tesut urban-ansamblul tuturor manifestarilor ce conduc la predominarea caracterelor urbane asupra celor rurale,ingloband alaturi de domeniul construit al oraselor si elem dispersate amplasate in mediul inca rural. Compozitie urbana-componenta a planificarii urbane ce priveste org fizica a spatiului urban la nivel de cartier,zona sau oras,conferindu-i o identitate a imag globale prin modul de localiz,elaborare si implementare a proiectelor de amenajare si a celor de constructii.Compozitia urbana e rezultatul org functionale morfologice si estetice a unui spatiu urban .2.Urbanismul ca act politic-urbanismul e stiinta care se ocupa cu amenajarea orasului si imprejurimile acestuia, utiliz diferite modalitati de amplasare optima a edificiilor si cailor de acces intr-o maniera care sa ofere locuitorilor conditii de viata sanatoase,comode,agreabile. 3.Urbanismul e un proces integrator-pt ca integr notiuni ce provin din diferite sfere :social,economic,cultural,ecologic,fizic,politic. 4.Obiectivele urbanismului :dezv socio-econom armonioasa,ameliorarea calitatii vietii,gestiunea responsabila a resurselorsi protectia mediului,utiliz rationala a terenului. 5.Reguli de baza privind modul de ocup a terenurilor incluse in Legisl Ro actuala : 1reguli cu privire la pastr integrt mediului si protej patrimoniului natural si constr-se refera la terenuri agricole din extra si intravilan,supr impadurite,resurse ale subsolului, resurse de apa si platforme metereologice, zone cu val peisagistica sau zone naturale protejate sau z construite protejate,2reguli privind siguranta constr si apararea interesului public-se refera la expunerea la riscuri naturale, riscuri tehnologice, constr cu functiuni generatoare de risc tehn,asigurarea echiparii edilitare,asig compatibil funct,procentul de ocup al terenului, lucrari de utilit publica. 6.conditii de amplasare si conformare a constr ingluse in L R actuala :1reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii :orient fata de pct cardinale,amplasarea fata de drum publice,amplas fata de cai navig, cai ferate,aeroporturisau fasia de protectie a frontierei statului,retrageri fata de aliniament,amplas in interiorul parcelei de teren.2.reguli cu privire la asig acceselor obligatorii(pietonale,carosabile) ,3.reg cu privire la asig lucr edilitare,4.reg cu privire la forma si dim terenului si a constr :parcelarea terenului,inaltimea constr,aspectul arhitectural.5.reg de amplasare a parcarilor,garajelor,sp verzi, imprejmuirilor :locuri de amplas a parcarilor,modul de org al sp verzi,aspectul si amplas gardurilor sau imprejmuirilor. 7.Alegera amplasamentului unui oras-se face in urma unui studiu comparativ a mai multe variante,luandu-se in considerare solutiile de sistematizare pe care le ofera terenul, analiza dif variante se face pe baza indicilor de cost,in final alegandu-se amplas ce prez cele mai economice posibilitati,dar nu in detrimentul conditiilor de confort si salubritate.Amplas unui oras nou langa unul existent usureaza lucrarile de constr intr-o prima etapa,dar poate fi dezavantaj pe parcurs datorita integr dificile in vechiul centru. 8.Conditii de teren necesare in aleg amplas unui oras :supr teren,densitatea de loc :150-180loc/ha-mare,130-150-mijl,100-130mica,forma cat mai compacta pt a micsora dist de parcurs a retelelor edilitare si a mijl de transport,panta terenului aprox 2%pt fct corecta a canalizarii, max8%, apele de suprf repr un elem imp in comp urbana deoarece constituie o cale de transp,sursa de alim cu apa,loc de diversare a apeimpoate infl microclima,poate constitui un elem valoris a orasului,apele subterane preferabil sa fie cat mai la adancime, la cel putin 50 fata de talpa de fundare ,gradul de seismitate infl solutia de fundare si constryctia, terenurile inindabile trebuie evitate pt a nu creste costul.-amplasarea se face in leg cu caile de com don zona,-orasul trebuie deservit cu alim cu apa in cant si coresp si cost de investitie de exploatare min.-deseuri,crematorii si statii de filtrare. 9. )Cadrul Urban e mediul fix complex in care se desf. Fc. Urbane. El se compune din spatii constr si amenajate (spatii ramase libere intre ele includ cai de com supr plantate, de apa, parcari si zone d joaca pt copii). Cadrul urban se deoseb de rural prin calitatea amenajarilor, modul de ocupare a terenurilor, mod de amplasare si diversitatea sa. El reprez mediul fix, static al organismului urban spre deos de elem evolutiv dinamic format de fc urbane. Intre elem cadrului urban exista anumite relatii ce se impart in rel de folosinta si compozitionale. 10). Fc. Urbane: 1. fc adminstrative se ref la diferite service administr la niv d oras sau regional. De aici necesitatea exist in carul unui oras a unor sedii dest acestor serv. 2. fc sociala aspectele sociale constau in indrumarea si dez interesului popul pt ideile de salubritate si igiena. De aici necisit exist dispensarelor, bai publice, biblioteci. 3. fc economica o ramura a econ e agricultura ce reprez pt o z urbana baza alimentatiei, ea se dezv la periferiile localitatilor de aceea tb sa existe cai de comunic intre aceste zone si orasul propr. zis. Dar si pt desfacerea produselor agricole. 4 fc de invatamant sunt neces spatii speciale desf acestor tip de activ dar si spatii administr verzi de sport. Scolile sa fie amplasate uniform p supraf orasului. 5. fc de odihna specifica statiunilor turistice. Imp pt aceste e modul in care se realiz. Circulatia. 6. fc de inlocuire si cond esentiala a oricarezi asez urbane 7 fc de circulatie determ un anume specific al orasului. 11) formele urbane: 1f . naturala - aparitia unui oras in mod natural adik la intersectia drumurilor comerciale intr-o zona in care exista resurse de apa si in care ex posibil de aparare. 2f conventionala caract oraselor gen colonii acele orase a caror aparitie a fost impusa de conducerea unui stat. Ele au forma circulara sau ortogonala. 12 )Insorirea ca factor climatic ce infl structura oraselor: 1 insorirea el izolate se pref orientarea sudica. 2 insorirea str lor datorita faptului ca strazile sunt margini de constr ele se vor umbri unele pe altele tb sa se tina cont de relief pt ca in cazul unui oras alfat in zona de campie nu apare o umbrire aditionala. In schimb in orasele colinare tb sa se tina cont si de umbra rez dat reliefului pe langa umbra deter de ei. 13). miscarea aerului ca mod de asezare a ei raportat la directia vantului el se aseaza cu latura lunga perpendiclar p directia vantului sau oblic. In cazul unui ansamblu de el sde locuit ele pot forma alveole. Ele trebuie sa fie inchise vantului de iarna si deschise celui d vara.

14) surse de salubritate: viata in oras tb sa se desf in cond de igiena si salubritate. Ex: soluri instabile, emanatii gazoase ale solului iluminatul defectuos, depoz necontrolata a deseurilor surse de zgomot suprapopulare. 15 )deseurile: modul de precolectare a deseurilor la la locul lor de producere infl solutiile arhitecturale ale el, iar modul de preluare transp si tratare infl sol urbanistice. Natura deseurilor: menajere stradale, industr, agricole, medicinale. Deseurile contin o parte imp ca si comp organice si o cant mare de apa pt care intra f repede in descompunere. 16). Combaterea zgomotului urban: dat. Dezv. Industr. Dar in special maririi nr mij de transport, niv zgomotului urban a crescut. Lim admisa e 70 db pt zgomot continuu ex: aeroport 120 db. Zgomotul provoaca o serie de neajunsuri: scaderea f de munca, instabilitate si zdruncina sist nervos. Pt impiedicarea zgomotului urban se iau urm masuri: zonificarea orasului (separarea zonei industr de zona de locuit) amplasarea z inustr ca vantul sa bata dinspre zona de loc spre zona industr. Nivelul de zgomot urban depinde de nat. Traficului intensitatea lui si viteza de circulatie. 17 ) lg urbana : e ramura stiintelor medicale care se ocupa cu studiul efectelor de imbolnavire si crearea cond adecvate de val. Principalele probleme sunt alim cu apa in cant si calit coresp. Evacuarea apelor uzate murbiditate si mortalitate 18). Cond de amplasare a zone industr. : forma si struct oraselor cond de igiena si conf caract retelelor de transp, traseul retelelor utilitare sunt infl de amplasarea dimens si modul de org a z industr. Conditile de amplasare a z industr: poz fata de caile de com, de sursele de materii prima de surse de energie caract terenului, leg cu centrele de consum, poz fata de zona de locuit si considerentele de aparare. 20)CARTIERUL : acea unitate organizatorica ce poate prezenta 1 nucleu sau mai multe , numite si centre in care sunt grupate dotarile folosite de populatie la intervale mari de timp.dotarile care nu intra in alcatuirea centrelor trebuie repartizate uniform.cartierul e delimitat de artere mari de circulatie de obstacole naturale sau de zone plantate .E traversat de strazi secundare ce separa intre ele cvartalele. 21) CVARTALUL : compus dintr-un nr. gramezi de locuinte si cuprinde acele dotari necesare populatiei in mod zilnic.EL e delimitat de strazi colectoaresau de limita terenurilor aferente unor institutii.Circulatia in interiorul lor trebuie sa fie caracterizata ca fiind mai redusa.Forma lui poate fi una ortogonala sau cu traseu liber. 22)GRUPAREA CONSTR. DE LOCUIT SE FACE: dupa o dispozitie perimetrala , in jurul unui nucleu , dupa o dispozitie in adancime.Dispozitia ansamblului de locuinte se poate face dupa : o compozitie geometrica (cladirile sunt ordonate riguros , urmand alinierea strazilor ; compozitie libera (cladirile sunt asezate relative independente fata de strazi , retragerea facandu-se prin intermediul unor spatii plantate 23)RETEAUA STRADALA IN INT CVARTALULUI : retelele de cai de acces de circulatie cuprind strazi locale , incarosabile(de acces) pietonale (alei). 24)DISPOZ.ANSAMBLURILOR CONSTRUCTIILOR SE POATE FACE: o compozitie geometrica(cladirile sunt ordonate riguros urmarind alinierea strazilor) compoz libera (cladirile sunt relative independente fata de strazi , retragerea facandu-se prin intermediul spatiilor plantate) 25)ELEMENTE DE REFERINTA PT SISTEMATIZAREA UNUI CVARTAL: suprafata totala , suprafata neta , suprafata dotarilor , suprafata de circulatie in care sunt incluse si parcarile , suprafata plantata in care sunt mici incluse si amenajarile sportive , aria locuibila , suma suprafetelor locuibile a tuturor spatiilor destinate locuintelor. 26) CONDITII DE AMPLASARE A ZONELOR DE LOCUIT: zona de locuit e conditionata in primul rand de relief si de panta reliefului.pe o panta de 1-2% cladirea sa poate amplasa in orice directie.2-5% lungimea cladirilor paralele cu lungimea de cea mai mare panta se limiteaza.8% lungimea cladirilor perpendiculare pe linia de cea mai mare panta si >8% cladiri de mici dimensiuni 27) SCOPUL SI ROLUL ZONELOR PLANTATE: au rol educativ socio-cultural , sanitar , fiziologic , igienic , utilitar si estetic.asigura posibilitatea repaosului si a destinderii fizice.imbunatateste climatul , ajuta la atenuarea zgomotului si substantelor iritante.rol de asanare a terenurilor mlastinoase , fixeaza pantele.rol de protectie a zonelor de locuit si a zonelor agricole.limiteaza incendiile si au rol estetic adica se poate pune in valoare o opera de arta , poate valorifica efecte de perspectiva si poate masca o serie de aspecte inestetice. 28)CLASIFICAREA ZONELOR PLANTATE: 1)-dupa folosinta spatii plantate , de folosinta generala(parcare gradina)-spatii verzi de folos limitate(spatiile din jurul cladirilor de locuit) 2-dupa destinatie-pentru odihna si recreere-cu caracter cultural/festival.caracter utilitar. 3-dupa pozitia fara de oras-spatii plantate externe de tip urban (zone de agrement)-spatii interioare. 29)REPARTITIA SI DIMENSIONAREA ZONELOR PLANTATE: repartitia se poate face dupa mai multe sisteme numite sisteme in piete /parcuri.sisteme in fasii.In adoptarea sistemelor se urmareste o distributie cat mai uniforma pe suprafata orasului.dimensionarea depinde de marimea orasului atat ca suprafata cat si ca nr de locuitori.tipuri de cladiri , natura industriei , conditii de relief si clima.Spatiile plantate masiv reprezinta 15% din suprafata totala a orasului 30)METODE DE REPARTIZARE A ZONELOR PLANTATE : 1-metoda de compozitie cu traseu geometric-spatiu organizat cu alei drepte , cu vegeteatie ordonata , cu ape ingradite in forme geometrice.intreg ansamblul avand un caracter amplu si monumental.2metoda de compozitie cu traseu liber-caracterizat printr-un spatiu organizat cu traseu liber.intreg ansamblul avand un aspect pitoresc.3-metoda mixta compozita-face trecerea gradata de la o metoda la alta.aceasta metoda pune in valoare de la mare distanta un monument impresionant sau poate creea zone de liniste 31)CLASIFICAREA STRAZILOR: se face dupa marimea si natura traficului in functie de importanta legaturilor si in functie de modul de realizare a profilului transversal: 1-artere de ordin-magistrale-au 4 benzi pe sens , 2 artere de ordin 2 cu 2 sau 3 benzi pe sens.sunt artere de penetratie interne sau de legatura complementara.3-strazile principale au functia de a colecta traficulsi de a-l transmite strazilor secundare.2 benzi pe sens asigura patrunderea circulatiei in interiorul diferitelor zone unde nu se admite traficul transporturilor in comun.alei carosabile-strazi locale ce asigura legatura intre cladiri si strazi secundare. 32)SCHEME STRADALE: mai multe scheme: deformatie spontana , sau naturala.de creatie conventionala sau preconceputa.aceste scheme pot fi geometrice , ortogonale , radiale sau cu traseu liber.Schema ortogonala este cea mai usor de realizar.Schema radialaprezinta o concentrare a arterelor de circulatie in zona centrala.sistemul cu traseu lober are strazi sinuoase si se aplica pe terenuri accidentate