Genetica este stiinta biologica a carei obiect de studiu il constituie ereditatea si variabilitatea organismelor, stabilind mecanismele care asigura

conservarea informatiei genetice precum si cele ale modificarii ereditare.

Anul aparitiei geneticii ca stiinta este 1865, cand GREGOR MENDEL a emis primele legi ale ereditatii, redescoperite in 1900 de HUGO de VRIES, CORRENS si TSCHERMACK (BOTEZ, 1991). Denumirea de genetica a fost introdusa de BATESON la Congresul de genetica din anul 1906.

Ereditatea, ca obiect de studiu a geneticii reprezinta insusirea descendentilor de a mosteni de la parinti caracteristici asemanatoare. Aceasta insusire asigura stabilitatea caracterelor de-a lungul generatiilor, continuitatea biologica a indivizilor in cadrul speciei de la o generatie la alta. Potentialitatea realizarii acestui caracter se face prin intermediul genelor. Gena este definita ca particula materiala a ereditatii localizata in cromozom si care conditioneaza formarea uneia sau mai multor caractere sau insusiri. Totalitatea genelor unui organism viu (cele nucleare) reprezinta genotipul. Totalitatea genelor din cadrul unui set haploid de cromozomi, transmise ca o unitate de la unul din parinti reprezinta genomul.

Meioza este diviziunea care are loc la

formarea celulelor reproduc toare. Ea se desf oar n organele reproduc toare, n celulele somatice, i se finalizeaz cu formarea celulelor reproduc toare asexuate (spori) sau sexuate (gamei). Meioza se desf oar in 2 faze: "reducional " i ecvaional " (sau "ecuaional "). Importan a meiozei const in men inerea unui num r constant de cromozomi caracteristici fiec rei specii, tocmai prin reducerea num rului de cromozomi la jum tate care are loc n timpul meiozei

Mitoza este procesul de diviziune celular , specific celulelor eucariote, prin care dintr-o celul -mam rezult 2 celule-fiice, identice din punct de vedere genetic. Rolul
  

Asigur continuitatea reprezentantilor unei specii; Asigura repararea esuturilor afectate; Asigura creterea i dezvoltarea unui organism.

Cromozomul ( din limba greac chromo- culoare i soma- obiect) reprezint forma condensat , complexat cu proteine, a unei molecule de ADN n cursul diviziunii celulare. Are rol n p strarea si transmiterea corecta a informaiei ereditare la celulele fiice n cursul diviziunilor celulare mitotice sau meiotice.

Mutaia reprezint o schimbare n cadrul structurii ADN-ului sau ARN-ului, produse fie n cadrul meiozei, fie din cauza unui agent extern, precum iradierea sau viruii.

Acidul ribonucleic (ARN) este, ca i ADN-ul, un polinucleotid format prin copolimerizarea ribonucleotidelor. Un ribonucleotid este format dintr-o baz azotat (adenin A, guanin G, uracil U i citozin C), o pentoz (D-2-dezoxiriboz ) i un fosfat. n molecula de ARN uracilul nlocuiete timina.

Hibrizii sunt indivizii, care se formeaz n timpul procesului de hibridare, adic a c ror p rini se deosebesc prin unul sau mai multe caractere ereditare.

Prin genom se nelege masa total de gene i alte informaii ereditare ale unei unit i structurale cu capacit i poteniale, de autonomie n exercitarea funciilor legate de ereditate, diversitate i determinare a caracterelor. Genomii organismelor unei specii constituie genofondul acelei specii.