I 1.Ce este suprafata de taiere?

Suprafaa de tiere este suprafaa de pdure pe care se aplic la un moment dat tieri de regenerare i care urmeaz s se regenereze simultan pe toat intinderea ei. Modul de taiere caracterizeaz tratamentul i determin structura arboretului respectiv. Stabilirea lui cade in sarcina silvicultorului.Suprafaa pe care se efectueaz la un moment dat tierile consultand cadrul in care se desfoar lucrrile de regenerare, exprim i preocuprile tehnicoorganizatorice in legtur cu aceste lucrri.Aceast suprafa este determinat in mare msur prin amenajare i se numete suprafa de tiere. 2.Ce se intelege prin metode de amenajare? Prin metode de amenajare se inelege un mod de reglementare a recoltrii produselor lemnoase dintr-o pdure, in spiritul continuitii. Ea cuprinde stabilirea posibilitii i planificarea tierilor in vederea realizrii sau meninerii

strii normalea pdurii. 3.Planificarea lucrarilor de conducere a procesului de normalizare a padurii. Conducerea procesului de normalizare a fondului de producie presupune cunoaterea structurii, volumului, creterii i calitii arboretelor II 1 Ce este fondul de productie real? Fondul de producie existent la un moment dat intr-o pdure se numete real.Acesta poate fi normal sau anormal,dupa cum structura si mrimea lui corespund sau nu cu cele normale 2 Metoda parchetatiei Divizarea pdurii in parchete se numete parchetaie, iar metoda care o preconizeaz: metoda parchetatieiDup modul de constituire a parchetelor se disting, in cadrul metodei parchetaiei, dou procedee: -parchetaia simpl - cand pdurea se imparte in parchete egale;

-parchetaie proporional, sau pe volum, cand pdurea se imparte in parchete neegale, dar de acelai volum 3. Material cartografic folosit in amenajarea padurii Materialul cartografic reprezentat prin planul topografic de baz, hri amenajistice de ansamblu, fotoplanurile i fotogramele aeriene, constituie pentru gospodrirea silvic un auxiliar de neanlocuit. Ele servesc atat la 114 orientare cat i la proiectare, constituind aadar att materialul in mijloacele de lucru III 1 Ce este fondul de productie normal? Exist in fiecare pdure o stare a fondului de producie la care eficiena lui(sau a pdurii)este maxim.Aceast stare trebuie definit in procesul de amenajare. Starea de maxim eficien a fondului de producie, definit de amenajament, se numete stare normal, iar fondul de producie respectiv se

numete normal.De asemenea se numesc normale i caracteristicile acestuia mrimea i structura, etc. 2.Metode de amenajare bazate pe afectatii Cand ciclul se imparte in perioade, partea de pdure ce revine spre exploatare uneia din ele poart numele de afectaie iar metodele sunt bazate pe afectaiiB.Repartizarea pdurii pe perioade: metode bazate pe afectaii. 1.Criteriul de repartizare, volumul: metoda afectaiilor pe volum. 2.Criteriul de repartizare, suprafaa: a) Repartizarea definitiv pe toate perioadele ciclului i oranduirea tierilor in vederea realizrii proteciei prin acoperire: metoda afectaiilor pe suprafa (metoda Cotta) b) Repartizarea definitiv, pe toate perioadele ciclului i concentrarea tieri1or pe afectaii formate din pari unitare de pdure: metoda afectaiilor permanente. 104 c) Repartizarea provizorie, pe toate perioadele ciclului i concentrarea tierilor

in limite admisibile din punct de vedere economic: metoda afectaiilor revocabile; d) Constituirea unei singure afectaii la inceputul fiecrei perioade: metoda afectaiei unice. 3.Criteriul de repartizare, suprafaa i volumul: metoda afectaiilor mixte. 3Care regim este indicat pentru padurile de rasinoase? Regimul codrului se impune : a) de la sine, la padurile de rasinoase si la cele de amestec cu rasinoase IV 1. Prin ce elemente se poate caracteriza fondul de productie? Fondul de producie este propriu fiecrei pduri.El se caracterizeaz printro anumit stare, respectiv printr-o anumit structur i anumit mrime Mrimea fondului de producie se exprim in metri cubi i este dat de

volumul tuturor arborilor i arboretelor ce se amenajeaz.Pentru comparaie ea se raporteaz la un hectar sau la 100 de hectare Structura fondului de producie este dat de modul de repartizare a elementelor componente(arbori i arborete) pe categorii de clase, in funcie de diferitele lor caracteristici variabile 2.Metode de amenajare bazate pe normalizarea sstructurii fondului de productie. Metoda claselor de vrst: Se fixeaz ciclul i pe baza lui se stabilete structura normal a fondului de producie pe clase de varste. Se constituie suprafaa periodic in rand, respectiv se stabilete posibilitatea periodic pe suprafa.Se intocmete planul de recoltare i se calculeaz posibilitatea anual pe volum - Metoda creterii indicatoare folosind pentru posibilitate formula: 109 P = m.C, in care C, reprezint creterea indicatoare iar m un factor special,

metoda urmrete s determine pentru m valoarea cea mai corespunzatoare. In acest scop distingem mai intai dou situaii : - pduri fr excedent de arborete exploatabile, i - pduri cu execedent de arborete exploatabile. 3. Planificarea recoltelor de lemn in codru regulat In codru regulat unde structura fondului de producie se exprim , de regul pe clase de varst , in loc s se arate mrimea i numrul acestor clase, se indic doar numrul de ani in care se incadreaz. De exemplu 100 de ani pentru 5 clase de varst a cate 20 de ani. Acest numr de ani care condiioneaz structura fondului de producie normal, pe clase de varst , se numete ciclu. V Ce se intelege prin marimea fondului de productie? Mrimea fondului de producie se exprim in metri cubi i este dat de volumul tuturor arborilor i arboretelor ce se amenajeaz.Pentru comparaie ea se raporteaz la un hectar sau la 100 de hectare
1.

2Metoda controlului ca metoda de amenajament Metode viznd normalizarea creterii fondului de producie. Metoda controlului. Este o metod adoptat codrului grdinrit.Obiectul de organizat se consider parcela.De aceea posibilitatea se stabilete pe parcele, numai planul de recoltare se intocmete pentru intreaga pdure, rezultand din repartizarea pe anii rotaiei a posibilitii stabilite pe parcele. Posibilitatea se stabilete la inceput in mod mai mult sau mai puin empiric.Se inventariaz fondul de producie i se apreciaz dac pe viitor volumul lui va trebui s scad sau s creasc.In primul caz posibilitatea va fi mai mare decat creterea anual a pdurii, iar in cel de-al doilea, mai mic. La sfaritul fiecrei perioade fondul de producie se inventariaz din nou, se compar situaiile i se deduce creterea in volum realizat in perioada expirat.Deoarece orice modificare a fondului de producie are ca efect o sporire

sau o micorare a creterii in volum a arboretelor, se deduce din tendina de variaie a acesteia, dac fondul urmeaz s fie in continuare mrit sau micorat. Se ajunge la un moment dat la o stare pentru care creterea este maxim,iar structura produciei corespunztoare scopurilor urrmrite.Aceasta este starea normal. Mai departe posibilitatea urmeaz s se menin la nivelul creterii in volum. Pentru pstrarea structurii grdinrite atunci cand fondul de producie urmeaz s fie mult micorat, se pune condiia ca in nici un caz intensitatea tierilor, adic raportul dintre posibilitate i mrimea fondului de producie din care se recolteaz s nu fie mai mare de 115 3.Planificarea recoltelor de lemn in codru gradinarit Pe cand in codru regulat exploatrile dintr-o perioad se concretizeaz numai pe o parte din pdure, in codru grdinrit se extind pe toat suprafaa , extrgandu-se in schimb,

de fiecare dat numai o parte din arbori. Datorit faptului c tierile revin in fiecare perioad pe o suprafa dat, perioada de amenajament in cazul codrului grdinrit s-a numit rotaie. Rotaia este deci timpul dup care se revine in medie cu tierile pe aceeai suprafa. Mrimea rotaiei variaz in cazul grdinritului cultural intre 5 i 10 ani, dup cum condiiile de vegetaie ale arboretelor sunt mai bune sau mai rele VI 1. Care sunt caracteristicile variabile cantitative ale arborilor si arboretelor? cantitative,ca diametrul,inlimea,volumul,etc. Acestea din urm se pot determina prin msurtori, iar rezultatele se exprim numeric.Gruparea i ordonarea lor in raport cu mrimea acestor valori, adic distribuirea sau repartiia lor caracterizeaz structura 87 fondului de producie.

Pentru fiecare caracteristic variabil a arborilor i arboretelor se poate distinge o distribuie real i o distribuie normal.Din compararea lor rezult starea fondului de producie real. 2.Care sunt telurile de gospodarire? a) la arborete : regimul; compozitia; dimensiunile arborilor si arboretelor la exploatabilitate; tratamentul; ciclul. b) la padure ca intreg: distributia arborilor pe clase de varsta ( la codru regulat) si conditiile orinduirii in spatiu. 3.Planificarea recoltelor de lemn in crang .Metoda parchetaiei. Este metoda cea mai veche i se aplic i astzi la cranguri. Ea suport urmtoarele operaii: -se stabilete ciclul; -se imparte apoi pdurea in atatea pri (parchete) cai ani are ciclul fixat; -se intocmete un plan de recoltare in care se arat anul cand urmeaz s se exploateze fiecare parchet

VII 1.Ce este clasa de regenerare? Suprafeele regenerate sau de impdurit se grupeaz intr-o clas special numit clas de regenerare. Evident c ea nu are nimic cu fondul de producie. 2Regimul ca baza de amenajament. In aceste conditii problema stabilirii regimului se poate rezuma astfel : 1. Regimul codrului se impune : a) de la sine, la padurile de rasinoase si la cele de amestec cu rasinoase. b) din oficiu, la padurile de fag, la cele de stejar, de garnita, de cer (din zona forestiera) si de sleau, cu execeptia celor cu destinatie speciala pentru care se impune crangul. Regimul specific plantatiilor de plopi euroamencani este regimul codrului. In consecinta, toate padurile din categoria b de mai sus, tratate in trecut in crang, urmeaza sa fie conduse treptat spre codru, aplicandu-se un regim special de conservare. 2. Regimul cringului se impune :

a.) de la sine, in cazul arboretelor de salcim,al celor de cer din stepa si silvostepa,si la zavoaie; b) din consideratii economice,in cazul padurilor cu destinatie speciala pentru care cringul este forma cea mai corespunzatoare(pentru productia de coaja, de araci, etc.) 3.Regimul cringului compus - nu se recomanda in practica romineasca. 3.Ce etse regimul special de conversiune? ???

VIII 1.Ce este posibilitatea? Volumul de material lemnos ce urmeaz a fi recoltat dintr-o pdure , in baza amenajamentului, se numete posibilitate. Volumul de recoltat anual este posibilitatea anual; cel ce urmeaz a fi

recoltat intr-o perioad se numete posibilitate periodic. 2Tratamentul ca baza de amenajare. .Alegerea tratamentului Cum s-a aratat, starea normala a unei paduri presupune in primul rind arborete normale, adica apte sa valorifice la maximum, in scopuri socialeconomice, factorii naturali. Va trebui sa se stabileasca, deci, in primul rind tipul de structura: gradinarit, regulat cvasigradinant sau etajat. Fara indoiala ca realizarea acestui tei implica aplicarea unui anumit tratament. De aceea in loc sa se vorbeasca de structura arboretelor se poate vorbi de caractensticile tratamentului ce trebuie aplicat. In practica nici nu se vorbeste decit de tratament. Dar nu trebuie sa se inteleaga gresit. Aici nu este vorba de modul de regenerare a arboretului, ci de ansamblul (sistemul) de masuri silviculturale la care este supus un arboret, in mod consecvent. de-a

lungul intregii lui vieti, pentru a se asigura conditiile ecologice si structurale cele mai proprii functiunilor lui social-ecologice si economice. - tratamentul trebuie sa asigure, pe cat se poate, regenerarea arboretelor pe cale naturala, pe de o parte ca este gradinarit, iar pe de alta parte, fiindca asigura o productivitate mai ridicata; - scopul gospodariri padurilor insa nu este regenerarea, ci productia de lemn sau asigurarea unei protectii oarecare in conditii cat mai economice. - tratamentul trebuie sa evite expunerea arborilor la actiunea factorilor daunatori externi (doboriri, uscarea solului, inmlastinarea) si sa ridice pe cat posibil capacitatea lor de rezistenta; - tratamentul trebuie sa corespunda functionarii padurii; 3.Care este marimea unei perioade de amenajament? Mrimea perioadei poate varia n funcie de structura pdurii, de

tratamentul adoptat , de condiiile de regenerare i de gradul de intensitate a gospodriei silvice. In trecut, o perioad de 20 de ani se considera, in cele mai multe cazuri potrivit, atat in raport cu nevoile organizrii amenajistice, cat i in raport cu exigenele culturale, in cadrul tratamentelor obinuite de codru regulat. Astzi pe masur ce gospodrirea silvic devine mai intens s-a trecut la o perioad de 10 ani. In concluzie, vom distinge o perioad de planificare de 10 ani i o perioad de calcul de 20 de ani. IX 1.Ce este fondul de rezerva? Se numete fond de rezerv o parte din fondul de producie al unei pduri, parte care nu este luat in considerare la calculul posibilitii i care este destinat: - s acopere eventualele pierderi din fondul de producie in caz de calamiti; - s previn atacarea acestuia, atunci cand nevoi sporite de lemn ar impune

tieri peste mrimea posibilitii. Fondul de rezerv creat de amenajist pentru preantampinarea unor astfel de efecte are un caracter tehnic, iar constituirea lui trebuie s formeze o preocupare special la intocmirea oricrui amenajament Compozitia tel ca baza de amenajare. Valorificarea factorilor stationali se considera completa, cand toate arboretele sunt bine inchise si constitute din speciile cele mai valoroase proprii statiunii,in proportii juste fata de telul economic stabilit. O astfel de situatie insa este greu de intilnit,mai ales pe suprafete mari. Deficientele se pot constata atit in ceea ce priveste compozitia arboretelor,cit si in ce priveste consistenta lor, in ambele cazuri trebuie sa se ia masuri de ameliorare. Definind o conditie ce trebuie indeplinita,spre a se putea realiza starea normala a fondului de productie, compozitia-tel constituie un tel de gospodarire. Se pune problema insa cat de greu este sa se fixeze o compozitie pe care va
2.

trebui sa o aibe peste 80-100 de ani un arboret care abia se naste. Pretentia de a se fixa un astfel de obiectiv fara greseala,este eel putin indrazneata,daca nu chiar riscanta. Nivelul actual al cunostintelor silvotehnice cat si posibilitatile de investigatie asupra nevoilor economice de viitor nu ne indreptatesc sa fixam un tel atit de indepartat. Un obiectiv trebuie insa fixat, pentru ca amestecul de specii sa fie pus de acord cu destinatia acestuia,in limitele ingaduite de statiune si de compozitia lui reala. Dar tocmai aceasta destinatie poate suferi schimbari de-a lungul timpului. Aceste consideratii, care s-ar putea dezvolta, impun sa se atribuie notiunii de compozitie tel a unui arboret un sens mai larg. Am intelege prin ea compozitia cea mai corespunzatoare intereselor sociale, economice, ecologice si culturale, in orice etapa din compozitia lui. S-ar putea fixa astfel compozitia-tel pe faze de dezvoltare in care caz am avea: - compozitia(tel) la inchiderea starii de masiv (compozitia de regenerare);

- compozitia(tel) in faza de paris, de codrisor; - compozitia(tel) la maturitate(la exploatabilitate); Compozitia tel la exploatabilitate este necesara sa se formuleze totdeauna, cu titlu orientativ, urmind ca de fiecare data, la vizitarea amenajamentului sa se revizuiasca si ea , in conformitate cu node imprejurari. Compozitia tel se stabileste pe tipuri stationale, respectiv pe tipuri de padure. La stabilirea compozitiei tel se porneste de la conditiile naturale.Indiciile cele mai sigure despre ceea ce se pretinde de la padure intr-o statiune data le constituie modul de dezvoltare a arborilor si productia arboretelor. Speciile indicate de natura sunt si cele mai economice. 3.Pentru ce perioada se intocmeste planul de recoltare? Astzi pe masur ce gospodrirea silvic devine mai intens s-a trecut la o perioad de 10 ani. In concluzie, vom distinge o perioad de planificare de 10 ani i o perioad de calcul de 20 de ani.

X 1.Ce este ciclul si cum se determina? Ciclul conditioneaza structura pe clase de varsta a unei paduri de codru regulat sau de cring. Stabilirea lui se sprijina, in primul rand, pe media varstelor exploatabilitatii arboretelor din padurea pentru care se stabileste. Ciclul insa se poate abate de la aceasta medie, in plus sau in minus, dat fiindca la fixarea lui trebuie sa aiba in vedere o serie de probleme de ordin gospodaresc, care nu au putut fi luate in considerare la stabilirea virstei exploatabilitatii arboretelor 2.Metoda claselor de varsta Metoda claselor de vrst: Se fixeaz ciclul i pe baza lui se stabilete structura normal a fondului de producie pe clase de varste. Se constituie suprafaa periodic in rand, respectiv se stabilete posibilitatea periodic pe suprafa.Se intocmete planul de recoltare i se calculeaz posibilitatea anual pe volum.

Specificul metodei claselor de varst este determinat de modul de constituire a suprafeelor periodice in rand. In esen se procedeaz astfel: Se compar situaia real a claselor de varst cu cea normal i suprafaa arboretelor exploatabile cu suprafaa normal a unei clase de varst (in ipoteza c perioada corespunde cu o clas dc varst). Din aceste comparaii pe baza unei analize multilaterale i printr-un compromis intre interesul de a se exploata toate arboretele neproductive, pentru a se ridica productivitatea pdurii i in interesul de a se asigura continuitatea in sensul strict al noiunii, rezult suprafaa de pdure ce urmeaz a se tia in urmtorii 10 sau 20 de ani. In consideraiile ce se fac, se ine seama i de creterea pdurii (curent, medie) precum i de mrimea fondului de producie, in aa fel incat rolul claselor de varst in stabilirea posibilitii a devenit, in concepia modern a metodei, cu totul secundar. Independent de planificarea tierilor, metoda claselor de varst prevede i

planificarea oranduirii in spatiu 3.Cum se procedeaza la amenajarea unui Ocol Silvic? ocoalele stabilesc clar limitele amenajistice pan la nivelul de parcel, refac toate aceste limite i soluioneaz litigiile 131 care au aprut in decursul timpului. In urma acestei aciuni bornele i limitele trebuie s fie in perfect stare ; - ocoalele silvice adun materialul cartografic i alte materiale documentare (planuri topografice de baz i hri amenajistice) pentru a le pune la dispoziia amenajitilor ; - ocolul silvic intocmete i inainteaz la forul superior, pan la 31 august a anului premergtor lucrrilor de amenajare, tema de proiectare. XI

1.Cum se fixeaza ciclul fata de varsta medie a exploatabilitatii? Stabilirea lui se sprijina, in primul rand, pe media varstelor exploatabilitatii arboretelor din padurea pentru care se stabileste. Ciclul insa se poate abate de la aceasta medie, in plus sau in minus, dat fiindca la fixarea lui trebuie sa aiba in vedere o serie de probleme de ordin gospodaresc, care nu au putut fi luate in considerare la stabilirea virstei exploatabilitatii arboretelor 2.Metoda cresterii indicatoare. Metoda creterii indicatoare folosind pentru posibilitate formula: 109 P = m.C, in care C, reprezint creterea indicatoare iar m un factor special, metoda urmrete s determine pentru m valoarea cea mai corespunzatoare. In acest scop distingem mai intai dou situaii : - pduri fr excedent de arborete exploatabile, i - pduri cu execedent de arborete exploatabile.

3.Planificarea lucrarilor de cultura a padurilor. ????????

XII 1.Ce se intelege prin posibilitatea anuala? Volumul de material lemnos ce urmeaz a fi recoltat dintr-o pdure , in baza amenajamentului, se numete posibilitate. Volumul de recoltat anual este posibilitatea anual; cel ce urmeaz a fi recoltat intr-o perioad se numete posibilitate periodic. 2.Metoda parchetatiei Metoda parchetaiei. 105 Este metoda cea mai veche i se aplic i astzi la cranguri. Ea suport urmtoarele operaii: -se stabilete ciclul;

-se imparte apoi pdurea in atatea pri (parchete) cai ani are ciclul fixat; -se intocmete un plan de recoltare in care se arat anul cand urmeaz s se exploateze fiecare parchet. Distribuirea parchetelor pe ani in planul de recoltare se face dup varsta i starea arboretelor, urmrindu-se s se ajung i la o oranduire judicioas a arboretelor in spaiu. Parchetul exprim, cand exploatarea se face prin tieri rase, posibilitatea anual a pdurii. Mrimea lui trebuie astfel stabilit, incat volumul materialului lemnos ce se recolteaz s nu varieze in mod sensibil de la un an la altul. Aceasta se poate realiza uor cand condiiile de producie sunt aceleai pe toat suprafaa pdurii, prin imprirea acesteia in parchete egale.Cand condiiile de producie variaz in cuprinsul pdurii, egalitatea recoltelor nu se poate realiza decat prin formarea de parchete inegale, invers proporionale cu productivitatea lor. In primul caz parchetaia se numete simpl, iar in cel de-al doilea, proporional,

sau pe volum. In cazul parchetaiei simple se calculeaz intai mrimea P a parchetelor, imprindu-se suprafaa pdurii S la ciclul r, adic: P S r = Metoda se aplic astzi numai la crang, intrucat, la exploatabilitate se pot obine de pe parchete egale cantiti egale de lemn i presupune pe lang tieri rase i condiii omogene de producie. Parchetaia pe volum se aplic in pduri constituite din arborete de productivitate diferit. In acest scop se determin mai intai productivitatea arboretelor in raport cu producia lor, la exploatabilitate. 3.Planificarea operatiunilor culturale. ?

XIII

1. Ce este perioada speciala de regenerare? Perioada special de regenerare prin care se inelege numrul de ani in care se realizeaz regenerarea natural a unui arboret, in ipoteza c procesul de regenerare este declanat in acelai timp pe toat suprafaa i este condus in mod sistematic i unitar. Ea variaz de la specie la specie i pentru fiecare in anumite limite: 3-6 ani la speciile de lumin ; 6-10 ani la cele de semiumbr i 10-15 ani la cele de umbr. 2. Posibilitatea ca baza de amenajare. ?

3. Planificarea recoltelor de produse accesorii ?

XIV 1.Ce se intelege prin varsta expoatabilitatii? Varsta la care un arboret regulat devine exploatabil se numete varsta exploatabilitii 2.Care metoda de amenajare este cea mai indicate in codru gradinarit? Metoda controlului. Este o metod adoptat codrului grdinrit.Obiectul de organizat se consider parcela.De aceea posibilitatea se stabilete pe parcele, numai planul de recoltare se intocmete pentru intreaga pdure, rezultand din repartizarea pe anii rotaiei a posibilitii stabilite pe parcele. Posibilitatea se stabilete la inceput in mod mai mult sau mai puin empiric.Se inventariaz fondul de producie i se apreciaz dac pe viitor volumul lui va trebui s scad sau s creasc.In primul caz posibilitatea va fi mai

mare decat creterea anual a pdurii, iar in cel de-al doilea, mai mic. La sfaritul fiecrei perioade fondul de producie se inventariaz din nou, se compar situaiile i se deduce creterea in volum realizat in perioada expirat.Deoarece orice modificare a fondului de producie are ca efect o sporire sau o micorare a creterii in volum a arboretelor, se deduce din tendina de variaie a acesteia, dac fondul urmeaz s fie in continuare mrit sau micorat. Se ajunge la un moment dat la o stare pentru care creterea este maxim,iar structura produciei corespunztoare scopurilor urrmrite.Aceasta este starea normal. Mai departe posibilitatea urmeaz s se menin la nivelul creterii in volum. Pentru pstrarea structurii grdinrite atunci cand fondul de producie urmeaz s fie mult micorat, se pune condiia ca in nici un caz intensitatea tierilor, adic raportul dintre posibilitate i mrimea fondului de producie din care se recolteaz s nu fie mai mare de 115.

3.Planurile complementare de amenajare. ?

XV 1. Care este legatura dintre varsta exploatabilitatii si ciclul? Ciclul conditioneaza structura pe clase de varsta a unei paduri de codru regulat sau de cring. Stabilirea lui se sprijina, in primul rand, pe media varstelor exploatabilitatii arboretelor din padurea pentru care se stabileste. Ciclul insa se poate abate de la aceasta medie, in plus sau in minus, dat fiindca la fixarea lui trebuie sa aiba in vedere o serie de probleme de ordin gospodaresc, care nu au putut fi luate in considerare la stabilirea virstei exploatabilitatii arboretelor 2. Metoda claselor de varsta. Metoda claselor de vrst:

Se fixeaz ciclul i pe baza lui se stabilete structura normal a fondului de producie pe clase de varste. Se constituie suprafaa periodic in rand, respectiv se stabilete posibilitatea periodic pe suprafa.Se intocmete planul de recoltare i se calculeaz posibilitatea anual pe volum. Specificul metodei claselor de varst este determinat de modul de constituire a suprafeelor periodice in rand. In esen se procedeaz astfel: Se compar situaia real a claselor de varst cu cea normal i suprafaa arboretelor exploatabile cu suprafaa normal a unei clase de varst (in ipoteza c perioada corespunde cu o clas dc varst). Din aceste comparaii pe baza unei analize multilaterale i printr-un compromis intre interesul de a se exploata toate arboretele neproductive, pentru a se ridica productivitatea pdurii i in interesul de a se asigura continuitatea in sensul strict al noiunii, rezult suprafaa de pdure ce urmeaz a se tia in

urmtorii 10 sau 20 de ani. In consideraiile ce se fac, se ine seama i de creterea pdurii (curent, medie) precum i de mrimea fondului de producie, in aa fel incat rolul claselor de varst in stabilirea posibilitii a devenit, in concepia modern a metodei, cu totul secundar. Independent de planificarea tierilor, metoda claselor de varst prevede i planificarea oranduirii in spatiu. 3. Planul lucrarilor de impadurire si regenerare. ???