Minoritati: prejudecata si discriminare

Afirmarea conceptului de diversitate culturala care caracterizeaza societatea actuala, interactiunile sociale intre grupuri purtatoare a unor culturi diferite, au dus la o renegociere a sensului de identitate, iar acest nou sens dat identitatii est strans legat de acceptiunile conferite conceptului de cultura.Este prea bine cunoscut ca, dincolo de actele de discriminare si de rezistentele sociale la inovatii, punctele de vedere minoritare obtin un impact social neindoielnic. Relatiile dintre minoritati si majoritate intr-o societate multiculturala pot deveni, adeseori, sursa de tensiuni sociale. Tendinta majoritatii, manifestata intr-un mod constient si explicit sau, dimpotriva, inconstient si implicit, este, in general, de omogenizare, mergand pana la impunerea unor modele culturale proprii, intru asimilarea minoritatilor. La randul lor, acestea pot ceda presiunii sau, dimpotriva, se vor opune, luptand pentru pastrarea identitatii lor culturale. Aceasta lupta, justificata de frica pierderii identitatii, duce, de multe ori, la atitudini de inchidere, chiar de izolare, respectiv la privilegierea unei constructii identitare bazate pe o vizuine esentialista asupra culturii. In cartea minoritari, marginali exclusi, se precizeaza ca Impactul social al minoritatilor, caruia psihologia sociala incearca sa-i descrie mecanismele este deosebit de dificil de surprins. Emergenta unei idei minoritare, contrar principiilor dominante, tinde de la

inceput sa induca diverse rezistente la schimbare. Totusi, cu timpul, se dezvolta un proces ce conduce la o oarecare recunoastere a pozitiilor minoritare. Treptat, ceea ce mai inainte era devianta sau diferenta este inteles drept alternativa. Chiar daca inca nu aderam la aceasta alternativa, incepem sa tinem seama de ea, sa distingem anumite principii care o organizeaza.1 O minoritate nu obtine influenta decat cu conditia mentinerii sistematice si coerentei a acelorasi raspunsuri in timp, dar si prin coeziunea tuturor membrilor ce o alcatuiesc. De asemenea, pot exista cazuri in care minoritatea poate sa adopte doua stiluri:unul intransigent, amplificand conflictul, si unul mai flexibil prin care reuseste sa il atenueze. Analiza sistemului stratificarii sociale conduce la analiza conceptului de minoritate, ce pune n discutie relatia majoritate-minoritate. Minoritatea desemneaza un status grupal, un grup de oameni ce interactioneaza cu altele, similare, si cu grupul majoritar, n termenii apartenentei lor la in-group.2 Tratamentul diferential si peiorativ sau discriminarea este ceea ce membrii grupului minoritar traiesc ca o consecinta a statutului lor. Acesta, tratamentul diferential, afecteaza cel mai direct sansele si stilul de viata al minoritarilor, devenind esenta protestelor si miscarilor grupurilor minoritare. Datorita resurselor limitate dar si a perceptiei scopurilor mutuale exclusive, grupul majoritar tinde sa sporeasca supunerea minoritatii prin variate strategii precum: evitare, discriminare, atac fizic etc. Constiinta de sine a grupului minoritar se formeaza treptat, si se refera la perceptia scopurilor comune care pot fi realizate doar prin cooperarea dintre membrii minoritatii.

1 2

Neculau, A.,Ferreol G., Minoritari, marginali, exclusi. Editura Polirom, Iasi, 1997, pag. 17 Ibidem 1, pag. 55

In ceea ce priveste introducerea termenului de minoritate nationala, trebuie mentionat ca acesta a fost introdus relativ tarziu, fiind acreditat odata cu lucrarile Conferintei de Pace de la Paris din anii 1919- 1920.

Acest termen desemneaza o anumita parte a unei natiuni care traieste n granitele unui alt stat national, avnd constiinta identitatii nationale si un mod de fiintare propriu. Minoritatea etnica ar desemna o parte a unei etnii, a unui popor lipsit de un stat propriu, constituit si recunoscut de celelalte state, care traieste n granitele unuia sau mai multor state nationale. Minoritatile etnice sau nationale pot sa difere de majoritate din punct de vedere rasial, religios, lingvistic, social, economic sau cultural, orice clasa de situatii intergrupale trebuind descrisa si analizata n termenii caracteristicilor sale specifice: istorice, sociale, politice, economice sau culturale. In ceea ce priveste drepturile minoritatilor au existat dintotdeauna discutii conflictuale in orice stat. La fel ca orice alt cetatean, minoritarii au drepturi egale cu toti ceilalti membrii ai statului. Grupurile minoritare sunt, insa, foarte diferite ca situatii. De exemplu, exista minoritati care revendica anumite teritorii si minoritati care nu se raporteaza la un anumit teritoriu. Diferentele dintre oameni sunt att de trasaturile fizice si de capacitatile lor mentale produsul concomitent, n proportii variabile, al nvatarii sociale si al mostenirii genetice . ct si de accesul inegal la o serie de recompense sociale precum: banii, prestigiul sau puterea.

Distributia inegala a resurselor societatii creeaza sistemul stratificarii sociale, sustinut n decursul timpului de diferite institutii sociale si legitimat de diferite sisteme ideologice. Societatile moderne cunosc o stratificare complexa n functie de o serie de dimensiuni, dintre care mai importante raman clasa sociala si etnia sau nationalitatea. Daca diferentele individuale fizice si psihice snt ntr-o mare masura responsabile de ceea ce sntem sau de ceea ce putem fi ca membri ai unei societati, o alta premisa a acestei deveniri o constituie sistemul stratificarii economico- sociale si etnice.3 De cativa ani asistam, in europa, la o crestere a intolerantei fata de imigranti si fata de minoritatile etnice, iar in america, tensiunile etnice dintre majoritatea alba si minoritatile vizibile raman foarte acentate, daca nu chiar explozive.4 Fenomenul numit prejudecata implica respingerea celuilalt, considerat ca membru al unui grup fata de care se manifesta sentimente negative.

In cartea Stereotipuri a lui Richard.,prejudecata este definita ca o atitudine sau o predispozitie de a adopta un comportament negativ fata de un grup sau fata de membrii acestui grup, bazata pe o generalizare eronata si rigida5 Prejudec ile pot ap rea fa de membrii oric rei categorii sociale diferit de cea

proprie, n leg tur cu care exist sentimente defavorabile. Prejudec ile snt clasificate deseori n func ie de categoria social care face obiectul generaliz rii. De pild , sexismul este

3 4

Ibidem 1, pag 55 Bourhis N.,Leyens J.-Ph., Stereotipuri, discriminare si relatii intergrupuri, Editura Polirom, Iasi, 2007, pag. 124 5 Ibidem 2, pag. 125

prejudecata n privin a femeilor sau b rba ilor; antisemitismul este prejudecata fa iar rasismul este prejudecata fa de indivizii unei alte rase.

de evrei,

Prejudec ile se situeaz la nivelul judec ilor cognitive i al reac iilor afective. Cnd trecem n domeniul actelor, vorbim despre discriminare. Frecvent, discriminarea reprezint un comportament negativ fa prejudec i. De i discriminarea deriv , deseori, din prejudec i, rela ia lor r mne complex i nu de indivizii membri ai unui grup din exterior despre care avem

este Automata. Comportamentul nostru depinde att de convingerile noastre personale, ct i de circumstan e exterioare care ne pot sc pa de sub control. De exemplu, o persoan poate avea prejudec i puternice n privin a unei minorit i etnice, ns realizeaz c nu poate ac iona sub impulsul sentimentelor sale negative deoarece astfel de comportamente discriminatorii snt indezirabile pe plan socialsau interzise prin lege. In schimb, un individ care nu are prejudec i despre femei poate fi obligat s fac discrimin ri la adresa lor din cauza legilor sau regulamentelor sexiste existente la locul lui de munc sau n ara unde tr ie te. Num rul crescnd al conflictelor ntre grupurile etnice i cele culturale din humea modern - Africa, Asia, Europa de Est, i chiar rile Europei Occidentale i aleAmericii de

Nord- reprezint un indiciu incontestabil al faptului c apartenen ele i identific rile etnoculturale nu au fost eradicate prin formarea de unit i socio-politice inclusive.

Situate n contextul lor istoric, conflictele snt asociate apari iei unor organiza ii sociale i politice n care controlul supremasupra resurselor economice i politice este concentrat ntr-o administra ie centra-lizat Aceast unitate politic (de exemplu, Consiliul de administra ie, Consiliul de mini tri). centralizat a provocat o r sturnare n structura rela iilor dintre

grupurile sociale care se reg sesc nchise n interiorul frontierelor ei. Distributia resurselor ntre grupuri, n special cea a puterii politice centrale, a devenit una din cauzele principale ale conflictelor intergrupuri. In ceea ce priveste statele ce compun Uniunea Europeana, se pune problema tolerantei fata de orice fel de grupare, iar aceasta toleranta respecta valorile celorlalti, adica a membrilor din afara grupului din care eu fac parte. Mai mult decat atat, se pune problema unei identitati europene, acest lucru insemnand ca apare o constiinta europeana ce nu se reduce numai la sentimentul de apartenenta sau de similitudine, ci si la necesitatea de a construi Europa, lucru care ar duce la pierderea unor valori si traditii ce apar numai in cadrul unor grupuri minoritare. Identitatea europeana, la fel ca orice identitate, nu poate fi decat o componenta a unei poli-identitati. Cu totii suntem niste fiinte poli-identitare, adica reunim in noi o identitate familiala, locala, etnica, regionala, nationala, transnationala, confesionala, etc.

Bibliografie: 1. Bourhis N.,Leyens J.-Ph., Stereotipuri, discriminare si relatii intergrupuri, Editura Polirom, Iasi, 2007. 2 Neculau, A.,Ferreol G., Minoritari, marginali, exclusi. Editura Polirom, Iasi, 1997. 3 Sartori G. Ce facem cu strainii. Editura Humanitas, Bucuresti, 2007.