CLASA DE ELEVI CA GRUP SOCIAL n fixarea scopurilor si desfasurarea efectiva a procesului instructiv-educativ nu pot fi ignorate influentele de natura sociala

care, n cele din urma, se dovedesc a fi determinante. Elevul si desfasoara activitatea si se manifesta ntr-un grup stabil clasa- asadar ntr-un context social, unde si nsuseste valori, clisee comportamentale, si formeaza convingeri prin imitatie sau preluare constienta. El se identifica cu grupul n care se integreaza, prelund normele, valorile si scopurile acestuia, care i mijlocesc relatiile cu ceilalti n cadrul activitatii comune. Prestatiile fiecaruia se desfasoara n fata grupului, trezind reactii de aprobare sau critice, pretuirea sau sanctiunea din partea colegilor, ceea ce joaca un rol deosebit de important n selectarea 646e42g propriilor tipare de comportament si n formarea imaginii de sine. Grupul asigura sistemul de referinta pentru membrii sai (Ion Radu. 1994). Tocmai de aceea, cunoasterea constructiei sociale a claselor de elevi, a interactiunilor ce se stabilesc ntre membrii unor astfel de grupuri sociale este esentiala n asigurarea reusitei activitatii didactice. Nu de putine ori profesorul se preocupa cu precadere de individ si acorda putina atentie grupului din care acesta face parte, influentei pe care o exercita asupra fiecaruia din membrii sai. Studiile ntreprinse de cercetatori din domeniul sociologiei, sociometriei, psihologiei sociale atrag atentia nsa asupra importantei aspectelor si caracteristicilor activitatii de grup, relevnd impactul pe care l au asupra formarii personalitatii membrilor constituenti. n absenta cunoasterii comportamentului de grup al clasei, privita ca un tot unitar, cu problematica si personalitatea sa proprie, nu se poate realiza o eficienta crescuta n activitatea scolara. Clasa de elevi se constituie ca grup social formal, creat n mod artificial functie de anumite criterii, unde se stabilesc o serie de relatii ntre membrii componenti, cu consecinte n desfasurarea procesului instruc183 tiv-educativ. n interiorul grupului de elevi pot fi deosebite mai multe tipuri de relatii. James S. Coleman distinge relatii de comunicare, afective si de dominareconducere. Jean Piaget le clasifica si el n trei categorii: intelectuale, afective si morale. Pe de alta parte, putem deosebi n cadrul grupului relatii formale, reglementate oficial si relatii informale, care nu sunt reglementate oficial, ci apar n mod spontan, ca urmare a proceselor de interactiune (Ioan Radu, 1994). Ca orice grup. clasa de elevi prezinta o organizare dinamica cu o structura specifica, n cadrul careia membrii componenti ocupa fiecare o anumita pozitie, are un status al sau plasat pe o anumita treapta a unei ierarhii de status-uri, care imprima clasei o

configuratie specifica. Stuctura este rezultatul relatiilor ce se stabilesc ntre indivizi. Putem deosebi o structura formala si una informala a grupului. Cea formala reprezinta organizarea ierarhica si functionala a acestuia si se instituie ca urmare a investirii oficiale a indivizilor cu anumite roluri, pe cnd cea informala se instituie fara ca interactiunea dintre indivizi sa fie impusa si reglementata oficia!, ci ca rezultat spontan al relatiilor intersubiective de natura afectiva, reflectnd modul de distribuire a simpatiei si antipatiei, atractia si conflictele, reprezentarile despre ceilalti si despe propria pozitie n cadrul grupului. Pe lnga cei integrati clasei pot exista indivizi care manifesta comportamente deviante, opozanti, marginalizati. Pot apare chiar grupe ce manifesta tendinte de diferentiere si delimitare, mai putin integrate, opunndu-se unor sarcini sau norme generale impuse ntregului grup. Numai atragerea si integrarea tuturor n viata si activitatea grupului asigura coeziunea acestuia. Cunoasterea aspectelor legate de structura dinamica a grupului de elevi, modul de manifestare a autoritatii de catre liderii formali sau informali, influentele dintre membrii si efectele acestora asupra coeziunii grupului, a comportamentului sau final este hotartoare n procesul instructiv-educativ. Obtinerea de rezultate bune este conditionata nu numai de factori de natura psihologica, ci si sociala, unele probleme, cum ar fi conducerea, controlul, disciplina clasei gasindu-si rezolvarea mai degraba prin cunoasterea si stapnirea fenomenelor de natura sociala si aplicarea metodelor de grup. Socializarea realizata n clasa de elevi constituie o sursa de activare si conduce la atingerea unor performante superioare. Profesorul poate interveni permanent asupra instituirii si evolutiei 184 relatiilor dintre elevi, n sensul ntaririi coeziunii, cu efecte pozitive asupra fiecaruia. Importanta organizarii clasei de elevi justifica deplasarea preocuparilor de la instructia si educatia centrata pe individ, la instructia si educatia centrata pe grup, deoarece personalitatea este un produs al contactului si comunicarii sociale. n cadrul clasei se produc schimburi de mesaje de la un elev la altul, se impun norme privitoare la activitatea si preocuparilor lor comune, se stabilesc relatii functionale si afectiv-emotionale n raport cu natura sarcinii de ndeplinit. Ca urmare a interactiunilor se formeaza cu timpul anumite modele de comunicare, se creeaza situatii dintre cele mai diverse: competitive, aversive sau imitative. n functie de tipul relatiilor stabilite ne putem da seama daca grupul este constituit dupa criterii afective, preferentiale, daca n interiorul lui exista un climat calm de simpatie reciproca ntre membrii sau, dimpotriva, exista relatii conflic-tuale, tensionate. n grupurile unde predomina primul tip de relatii (de colaborare, cu

caracter mobilizator) rezultatele sunt superioare fata de cele n care predomina relatiile conflictuale. Cunoasterea acestora faciliteaza procesul dirijarii, prin masuri adecvate, a influentei educative. Fenomenul relational care caracterizeaza realitatea sociala a grupului clasa de elevi se rasfrnge asupra fiecarui membru, determinndu-i performantele, comportamentul, judecatile si opiniile. Cunoasterea, comunicarea, intimitatea dintre indivizi favorizeaza stabilirea unor interactiuni care pot amplifica, prin cooperare, forta lor creativa, le poate modifica viata afectiva si atitudinile. Relatiile interpersonale dintre elevi au o influenta directa asupra formarii si dezvoltarii personalitatii fiecaruia: "Procesele de influenta sociala pot fi definite n acceptiunea lor cea mai specifica drept cele care coordoneaza modificarile perceptiilor, judecatilor, opiniilor, atitudinilor sau comportamentelor unui individ, datorita cunoasterii perceptiilor, judecatilor, opiniilor, etc. altor indivizi"79 79 Willem Doise: L'explication en psychologie sociale, P.U.F., Paris, 1982, p. 187. 185 Elevii lucreaza mpreuna n timpul rezolvarii sarcinilor, schimba ntre ei impresii si opinii, dau dovada de anumite trasaturi de caracter. Orice tip de raport interindividual are, n cele din urma, un puternic efect educativ. Activitatea n grup faciliteaza efectuarea sarcinii, deoarece n cadrul grupului se vehiculeaza si se pune n valoare o cantitate de informatii mai mare dect cea a oricaruia dintre membrii sai. O serie de autori, precum Doise, Mugny, PerretClermont au subliniat rolul pozitiv al interactiunii sociale n dezvoltarea unor operatii cognitive individuale. In dezvoltarea abilitatilor si competentelor cognitive ale unui individ intervin factori ce tin de caracteristicile sale bio-pshice, dar si de conditiile sociale, fapt pentru care este necesara integrarea conditionarilor sociale n studiul inteligentei si al dezvoltarii sale. Achizitiile individuale tin de dinamici colective si de forme relationale pe care acestea le presupun (Jean-Marc Monteil, 1997). Clasa de elevi este locul unde se realizeaza afirmarea de sine, antagonismele, rivalitatea, competitia si cooperarea. Performantele n realizarea unei sarcini sunt mai stimulate de cooperare, dect de competitie, sustine Monteil invocnd cercetarile lui Workie, Brown si Abrams. n timp ce competitia conduce adeseori la antagonisme, ostilitati, reprezentari negative ale celuilalt, cooperarea are un efect

pozitiv n ce priveste unele dimensiuni ale comportamentului: stategiile de rationament, motivatia, perceptia celuilalt, etc. Activitatile care presupun un efort comun pentru rezolvarea unor probleme de interes general, reusesc sa reduca antagonismele, rivalitatea, actele ostile si agresive, contribuind la stabilirea unui climat de ntelegere n interiorul grupului. Schimbul de idei are un efect stimulativ, favoriznd realizarea unor performante superioare n rezolvarea problemelor, caci grupul dispune, n principiu, de un repertoriu mult mai variat de solutii, dect unul sau altul dintre membrii sai. S-a constatat, n urma cercetarilor ntreprinse, ca procentul de raspunsuri corecte este mai ridicat n cadrul muncii de echipa, dect n cazul celei individuale (Ioan Radu). Surprinderea si relevarea particularitatilor structurale, punerea n evidenta a fenomenelor sociale ce au loc n grupul clasa de elevi ajuta la descoperirea unor modalitati rationale de interventie, ndreptata spre 186 optimizarea relatiilor interpersonale si constituirea unui climat psihosocial favorabil bunei desfasurari a activitatii didactice. Dinamizarea si multiplicarea relatiilor interpersonale pozitive, conceperea si organizarea unor activitati care sa intensifice participarea elevilor la declansarea unor astfel de relatii cu colegii, contribuie la eficientizarea procesului instructiv-educativ. Nu se pot obtine rezultate superioare n afara antrenarii nemijlocite a elevilor n stabilirea de relatii cu ceilalti. De aceea, a preda nseamna si a actiona asupra conduitelor sociale ale elevilor, dupa cum afirma Monteil, dar acest lucru nu este posibil n lipsa unor repere pe care doar abordarea sociologica a grupului de elevi ni le ofera.

a) Stabilizarea dimensiunilor colectivului colar ca urmare a stop rii fluctua iilor ini iale produse din diferite motive (abandon colar, mut ri dintr-o clas / coal ntr-alta etc.), fie la grupuri mici (subgrupe de 5-15 elevi/studen i), la grupuri (clase) mijlocii (15-25 de membri) sau, n

fine, grupuri mari (30, 40-100 de elevi/studen i an de nv mnt). M rimea grupului influen eaz desigur calitatea actului didactic care poate fi ceva mai individualizat n cazul grupurilor mici sau mai pu in individualizat (frontal, cu ntreaga mas de colari) n cadrul grupurilor mari. Avantaje sunt i n direc ia conducerii i controlului colar a grupurilor mici n compara ie cu ,,clasele mamut care necesit eforturi mari ale cadrului didactic n direc ia st pnirii acestora; b) Cre terea capacit ii de rela ionare n interiorul colectivului att n plan orizontal (rela ia elev-elev), ct i n plan vertical (rela ia profesor- elev) se produce o intensificare i o mbog ire att a comunic rii verbale, ct i a celei afective; c) La nivelul scopurilor are loc de asemenea o mai bun con tientizare i angajare colectiv n direc ia realiz rii lor calitativ superioare. Pe lng scopurile introduse din afar , n colectiv apar noi scopuri specifice vie ii i nevoilor proprii; d) Are loc o consolidare a structurii interne a colectivului, o mai bun fixare a statusurilor i a rolurilor distincte ale profesorilor, ct i ale elevilor. Profesorul este perceput n toat bog ia sa func ional ca: model uman; transmi tor de cuno tin e; organizator al muncii elevilor; conduc tor al activit ilor didactice; evaluator al performan elor ob inute de elevi; modelator al caracterului elevului. Pe de alt parte, are loc o conturare mai pronun at a identit ii sociale a elevului n urm toarele sensuri:

 clasa, colectivul i via a colar devin ,,modus vivendi pentru fiecare elev; elevul este un produs al unei etno-socio-culturi, al unei anumite clase sociale, dar el ca colar devine marcat de acest nou mediu educa ional; elevul este simultan obiect/subiect al ac iunii educative conjugate i convergente, al unui sistem coerent de factori educa ionali; el nu mai este un anonim, un nimeni, un element statistic ntr-o mul ime, ci un cineva, un interpret activ al lumii, o fiin educabil cu visuri i aspira ii proprii; a fi elev este o ,,meserie care se nva greu, poate mai greu dect alte meserii dificile; n coal au loc adev rate ,,ritualuri de ini iere n tainele vie ii de elev/student, se produce adaptarea progresiv la mediul colar, uitarea sau chiar refuzul vie ii de acas , ,,afilierea la acest mod de via cu tainele i simbolurile sale, cu a tept rile sale (,,abia a tept s nceap colica!!!); n coal are loc a a dup cum au ar tat Bourdieu i Passeron procesul de construire a ceea ce ei numeau ,,habitus-ul de elev care permite att internalizarea exteriorit ii (subiectivare), ct i exteriorizarea interiorit ii (obiectivare); treptat, treptat, elevul devine un membru competent al unei ,,comunit i colare, transformndu-se dintr-un obiect pasiv, de dresaj uneori, ntr-un subiect activ, autor al propriei sale deveniri; socializarea i ,,profesionalizarea elevului sunt, a adar, efectul ac iunilor conjugate ale factorilor educogeni fundamentali: familia, modelele (reale, ideale, fic ionale) i mediu (educogen, interactiv, rela ional, competi ional, ludic, de loisir). n acest mediu colar elevul trebuie s nve e de la profesor: () ,,s se conduc () s - i nsu easc comportamente individuale i sociale () conform rela iilor sociale;

s se orienteze n a a fel nct s aleag din multitudinea de materii pe acelea care se potrivesc personalit ii fiec ruia. ...a-i nv a pe elevi s nve e i nu a-i nv a pentru a-i nv a
ceea ce nseamn s se acorde preferin tehnicii de a munci, metodei de cercetare n locul unui enciclopedism care dep e te puterea lor de n elegere [10].

Structura de rela ii interne a colectivului se diversific pe m sur ce via a sa se mbog e te; astfel vom ntlni o constela ie, un univers de rela ii de colaborare, de cooperare, de ntrajutorare, de competi ie i concuren , conflictuale, afective (simpatie univoc , simpatie reciproc , respingere univoc , respingere reciproc , indiferen etc.). Structura formal , mai puternic la nceputul constituirii colectivului ,,p le te n intensitate n fa a celei informale. Compozi ia colectivului este relativ omogen la formare (aceea i vrst , acela i nivel de preg tire, nivel de aspira ii relativ omogen etc.); o anumit influen asupra climatului, coeziunii i performan elor colectivului pot exercita aspectele legate de: sex (fetele sunt mai srguincioase, b ie ii sunt mai neastmp ra i); etnie (num rul romnilor este mai mare dect al celorlal i elevi de alte na ionalit i); reziden a (mai mul i elevi din mediul urban dect din mediul rural); originea social (mai mul i copii de muncitori dect de func ionari, profesori etc.). Solidaritatea de grup, n general, este n cre tere pe m sur ce colectivul se sudeaz ; la nceput ea este slab (copiii de-abia se cunosc, se tatoneaz reciproc) pentru ca apoi ea s devin din ce n ce mai puternic . Pe acest fond general al cre terii solidarit ii apar desigur situa ii diverse i paradoxale uneori: solidariz ri pe subgrupe la bine sau/ i la ,,r u, frond colectiv fa de anumi i profesori sau elevi, reac ii polare fa de anumite atitudini negative a unor eleviproblem , manifestarea spiritului de dreptate n cazuri vizibile de favoritism, nepotism etc.

Aceste tr s turi ale colectivului colar trebuie bine cunoscute de c tre cadrele didactice implicate n via a lor colar , i mai ales de c tre profesorul-diriginte care trebuie s le transforme n veritabile mijloace de educa ie.
Note bibliografice [1]. ***, Dic ionar de pedagogie, Bucure

ti, Editura Didactic

Pedagogic , 1979, pp. 41-43. [2]. Parsons, T., Clasa colar ca sistem social. n Sociologia educa iei i nv mntului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, Bucure ti, 1977, pp. 121-135. [3].Ibidem, p. 133. [4].Ibidem, pp. 134-135. [5]. Nicola, I., Dirigintele i sintalitatea colectivului de elevi, Bucure ti, Editura Didactic i Pedagogic , 1978, p. 43. [6]. Neculau, A., A fi elev, Bucure ti, Editura Albatros, 1983, p. 105. [7]. Nicola, I., op. cit., pp. 21-24. [8].Ibidem, p. 11. [9]. P un, E.,Sociopedagogie colar , Bucure ti, 1983, pp. 129-130. [10]. Berger, G., Lhomme moderne et son education, Paris, Presse Universitaire de France, 1967, 132

3. Clasa de elevi ca grup socio educativ Grupurile colare sunt formale i informale, adic microgrupurile din interiorul acestora.

Grupurile formale sunt organizate oficial, rela iile dintre membrii grupurilor fiind reglementate de anumite norme. Clasa de elevi este un grup angajat n activit i cu obiective comune, ce creeaz rela ii de interdependen func ional ntre membrii s i. (Rada., I. 1976) Grupurile informale sau microgrupurile (de studiu, de joac ) sunt neinstitu ionalizate i formate pe baza unor interese comune. Microgrupurile apar n interiorul grupurilor formale, ntre innd rela ii cu alte grupuri sau microgrupuri. Grupurile formale i informale sunt conduse de lideri, care n func ie de stilul de conducere adoptat pot fi de diferite tipuri: a)lideri autoritari, cu atitudine de comand ; dau ordine i cer s fie executate, provocnd tensiune psiho social ; b)lideri de tip democratic, cooperan i, ce consult membrii grupului sau microgrupului n luarea deciziilor, care apoi devin obligatorii; c)lideri de tip laissez faire, care las total libertate membrilor grupului, produc anarhie i activit i dezorganizate. Clasa de elevi este un grup social, cu un nalt grad de socializare, de instruire, dezvoltare i formare a personalit ii elevilor, liderii ac ionnd pentru realizarea scopurilor i asigurarea coeziunii grupului.