Puncte tari

Cadrul natural Prezenta fluviului Dunarea cu potential turistic si piscicol; Prezenta Canalul navigabil Arges-Dunare, care faciliteaza transporturile comerciale dar si turistice de la Dunare Spre Bucuresti. Suprafata zonei periurbane este preponderent agricola cu soluri fertile (cernoziomuri) Oltenita, Chiselet, Manastirea, Spantov. Habitat diversificat- flora si fauna diverse ca o consecinta a prezentei Dunarii.(oportunitati pentru pecuit sportiv si vanatoare). Potential piscicol: Iezer Mostistea, Lacul Valea Rosie Patrimoniu natural paduri monument- Ciornuleasa, aria de importanta comunitara OltenitaMostistea-Chiciu, Arii protejate- potential turistic -Oltenita-Mostistea-Chiciu -Dunarea Oltenita -Valea Mostistei Reteaua de localitati Oltenita este port la Dunare si are potential de dezvoltare economica si turistica (relatia transfrontaliera cu Bulgaria) Chirnogi, Manastirea, Mitreni-comune bine dotate cu servicii, comert, invatamant, sanatate Oltenita- bine dotata din punct de vedere a infrastructurii tehnice, cea mai bine dezvoltata. y Locuire Se remarca o densitate mare (intre 100 loc/ kmp) in Chirnogi ,Ulmeni, Mitreni, si Spantov fata de media comunelor, astfel o tendinta de urbanizare. y Turism Prezenta a 2 coridoare hidrografice atractive din punct de vedere turistic Statiune balneo-climaterica la Miterni. Unitati de cazare in Mitreni. y Economie La nivelul ocparii fortei de munca, rata somajului este preponderent medie (15- 30%), exceptie facand comunele Luica si Chiselet, unde rata somajului este mica (3-15 %). Sector primar Zona periurbana Oltenita Se bazeaza in special pe agricultura, in mediul urban (cultivarea cerealelor, zootehnie), dezvoltandu-se in domeniul privat prin interprinderi mici si mijlocii.(Manastirea-5, Radovanu-10, Soldanu-5, Ulmeni-5). Potential de dezvoltare piscicola in zonele Valea Mostistei, cursul Dunarii, zona lacurilor de la Valea Rosie. Sector secundar Majoritatea angajatilor din sectorul industrial lucreaza in Oltenita (santierul naval ~4600 salariati, filatura de bumbac~3000, interprinderi de piese turnate). Se inregistreaza un numar mare de salariati in sectorul secundar in comuna Chirnogi si Manastirea (peste media comunelor-0.02, intr-un interval de 0.600-5 la mie), si un numar semnificativ de IMM-uri raportat la media pe comune (1-2 IMM-uri/comuna in sectorul secundar), astfel in Manastirea sunt 5, iar in Chirnogi sunt 3. Sector tertiar In majoritatea comunelor sectorul tertiar este dezvoltat, in special in Oltenita, Manastirea, Chirnogi, Curcani (domenii precum constructii, comert, sanatate invatamant, administratie, hotel, restaurant).

Raportul dintre Urban-Rural la nivelul salariatilor care lucreaza in sectorul tertiar, indica faptul ca in rural lucreaza aproximativ 60% dintre locuitori, in timp ce in urban doar 46%. Sector cuaternar Exista activitati de tip stiintific si tehnic in mediul rural la Chirnogi(2 salariati) si Manastirea(4 salariati).

Infrastructura Rutier DN-urile zonei analizate sunt legaturi importante cu poli urbani resedinta de judet, cu judetul Giurgiu si Calarasi (DN41- Giurgiu - Oltenita si DN31 Oltenita- Calarasi), si DN4 legatura Bucuresti- Oltenita. Exista proiecte in desfasurare de asfaltare si latire a drumurilor locale din interioul comunelor resedinta (Cascioarele-10km, Radovanu-11km, Curcani-7km, Chirnogi-15km, Spantov4km, Chiselet-8km, Manastirea-7km) si in municipiul Oltenita(14km). Navigabil Canalul Bucuresti-Oltenita va lega capitala de Dunare,Oltenita devenind port deschizand orizonturi economice, turistice a intregii ZPO. Populatia Exista o usoara tendinta de stabilire a populatiei in mediul rural, in medie de 0,28 %.(0.77 %- Curcani, 0, 38%- Chirnogi, 0,23% la Ulmeni). Rata de inscriere in unitati de invatamant este de peste 90% , pentru sectorul de varsta 0-14 ani.

Puncte slabe
CADRU NATURAL Zona inundabila la Sudul ZPO, de-a lungul Dunarii, zona Argesului, si zona comunei Radovanu din cauza malurilor neconsolidate.(aprox.1500 ha) Agricultura are de suferit de pe urma acestora, si nu se poate desfasura decat in partea nordica a ZPO. Eroziunea apare in Sud-Estul si Sud- Vestul zonei periurbane Oltenita.(Sudul comunelor Chirnogi si Mnasirea).Exista areale cu terenuri neproductive (nefertile), in zonele asociate cu eroziunea.(Sud-Est, in comuna Manastirea) Poluare La nivelul comunelor, sistemul de salubrizare si gestiune al deseurilor este deficitar, ne-existand platforme ecologice. Singurele care au platforme ecologice sunt: Radovanu, Manastirea si Chiselet. Industria este principalul factor de poluare in Oltenita (santierul Naval). Deseurile din comert si institutii le regasim in comunele mai dezvoltate din punct de vedere al activitilor din sectorul tertiar. (Choirnorgi si Manastirea). RETEAUA DE LOCALITATI
Dotari: Din punct de vedere al dotarilor de sanatate, ele sunt insuficiente la nivel de zona peirurbana, singurul spital fiind in Oltenita. Numarul de medici raportat la numarul de populatia stabila la mie, in medie pe Zona Periurbana Oltenita, este de 0.455. Cele mai ingrijoratoare cifre se inregistreaza in Chiselet, unde raportul in medie este de 0.285 medici la mia de locuitori cu domiciliu stabil.

Invatamantul prezinta un deficit de cadre didactice in raport cu numarul de elevi inscrisi, raportul mediu la nivelul zonei este de 0,100 elevi care revin unui cadru didactic, care este cu mult peste norma reglementata care de 0.001 elevi la un cadru didactic. Cea mai problematica zona este Luica, unde raportul este de 0.119 elevi la un cadru didactic. Din punct de vedere al infrastructurii tehnico-edilitare, intreaga zona prezinta probleme de echipare cu gaze, canalizare si alimentare cu apa . Cele mai deficitare zone sunt Curcani, Luica, Soldanu, si Radovanu. Turism Singurele localitati dotate cu unitati de cazare sunt Oltenita (1 pensiune) si comuna Mitreni(2 pensiuni). Acestea nu sunt suficiente la momentul actual, si mai ales in contextul unei eventuale dezvoltarii urbane, ca urmare a calului de comunicatie Bucuresti-Oltenita. Oltenita este un oras-port decazut, cu atractivitate scazuta, si turism slab dezvoltat. INFRASTRUCTURA Starea medie a drumurilor nationale, dintre care DN31 nu este intr-o stare optima de functionare, si necesita reabilitare; Starea rea a drumurilor comunale: Manastirea- Sultana si Luica- Valea Stanii (DC72), care sunt neasfaltate; Linia de cale ferata este neelectrificata, iar capatul de linie este la 3 km de Oltenita (la Sud) avand o configuratie care permite continuitate pe directia spre Constanta, in prezent fiind nefinalizata.

POPULATIA Populatie imbatranita la nivelul intregii zone periurbane Oltenita, cu o populatie de peste 65 de ani in proportie de 22% in mediul rura(toate comunele in afara de Oltenita, Curcani, Spantov si Ulmeni)l, si 12% in mediul urban (municipiul Oltenita) . Fata de 2005 populatia sub 20 ani a scazut cu 2% si a a crescut cea peste 65 de ani cu 1-2 %. Radovanu este intr-o stare critica, 30% din populatie este peste 65 ani. Spor natural negativ populatie in scadere (cu precadere in Radovanu aprox -0.1, fata de media zonei -0.025); Forta de munca relativ redusa raportata la totalul de locuitori, in special in zona rurala. Nivelul de trai si speranta de viata,raportat la nivelul tarii este . (la nivelul tarii speranta de viata la femei este de 75 de ani, iar la barbati este de 45 de ani, pentru ZPO, speranta de viata la femei- , iar la barbati- ). LOCUIRE Se remarca o densitate scazuta (sub 25 loc/kmp) in comuna Chiselet, cu mult sub media comunelor (70 loc/ kmp). TURISM Cre terea indicelui de utilizare net a locurilor de cazare, din structurile de primire turistic , cu 1,3 puncte procentuale fa de luna octombrie 2010 i sc derea cu 0,2 puncte procentuale fa de luna noiembrie 2009. ECONOMIE La nivelul ocuparii fortei de munca, observam o rata a somajului preponderent medie de (15-30%), exceptie fancand comuna Curcani, rata somajului este mare (30-50%). Cre terea ratei omajului nregistrat, la sfr itul lunii noiembrie 2010 cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu luna precedent i luna noiembrie 2009;

Sectorul primar Teren agricol neexploatat la capacitatile maxime 60%. Exista resursele, dar nu este incurajata dezvoltarea unitatilor de productie. Existenta terenurilor neproductive care reduc posibilitatile de utilizare a terenurilor in domanii precum agricultura sau zootehnia. Sectorul secundar Sectorul secundar a inregistrat o scadere a productivitatii si a numarului de salariati, din cauza procesului de dezindustrializare. Industria este sustinuta in principal, de municipiul Oltenita si de activitatea santierului naval. Sc derea produc iei industriale realizat n luna noiembrie 2010 bcu 14,1% comparativ cu produc ia industrial realizat n luna noiembrie 2009;