Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Definire si caracterizare
Evaziunea fiscal constituie la momentul prezent un fenomen
economic si social complex. Este imperios necesar, pentru toate statele lumii, ca urmarile nocive ale acestui fenomen sa fie limitate, micsorate, sa-si piarda din anvergura, in conditiile in care a devenit clar pentru toata lumea ca ele nu pot fi eradicate. Evaziunea fiscala are un efect direct si neintarziat asupra nivelurilor incasarilor fiscale, fapt ce conduce nemijlocit la dezechilibre in mecanismele pietei, precum si la imbogatirea, in mod ilicit, a practicantilor acestei metode de inselaciune ce afecteaza statul si in ultima instanta, pe fiecare dintre noi, contribuabili onesti. Existand mai multe interpretari, denumiri si acceptiuni ale acestui fenomen, este normal ca el sa fie si greu de definit. Sunt utilizate sintagme de genul fraud, fraud ilegal, evaziune internationala, fraud legal, evaziune internaional, fraud prin lege, economie subteran. Nu doar terminologia constituie un element de
confuzie, ci si legea ambigua, granita dintre licit si ilicit fiind foarte fragila. Legea nr. 87 din 18 octombrie 1994, publicat n Monitorul Oficial nr.299 din 24.10.1994, in primul sau articol, considera evaziunea fiscala ca fiind sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte, de la plata impozitelor, taxelor i a altor sume datorate bugetului asigurrilor sociale de stat i fondurilor speciale extrabugetare de ctre persoanele fizice i persoanele juridice romne sau strine
Motivele pentru care in Romania acest fenomen este greu de impiedicat si cuantificat sunt complexe si numeroase, printre ele putand fi amintite: multiplele imperfeciuni i particulariti n domeniul legislaiei fiscale, organizarea activitii fiscale, nefolosirea metodei contabilitii naionale pentru evidena macroeconomic, evaziunea masiv realizat de diferite grupuri de interese i ageni economici aprui doar pentru a beneficia de lacunele legilor, lipsa unui cod fiscal, principiul confidenialitii bncilor .a. In Romnia nu se poate spune c evaziunea fiscal a fost importat, insa acest fenomen este o urmare a situatiei economice, a permisivitatii autoritatilor, a grupurilor de interese ce isi urmaresc afacerile proprii sub obladuirea unor guvernari trecute ori prezente, a nivelului de trai al majoritatii cetatenilor, a gradului de civilatie, cultura si constiinta civica, si mai ales, a politicilor fiscale agresive si chiar exagerate uneori duse de catre autoritati. Nu degeaba s-a constatat, in timp, prin intermediul experientei, ca un sistem fiscal nu este eficient ori potrivit in functie de nivelul mare al incasarilor ci de gradul in care acesta este acceptat de contribuabil, fie el persoana fizica ori juridica.S-au dezvoltat in timp numeroase mijloace pentru a ocoli plata obligatiilor fiscale, insa cei ce le utilizeaza pot fi impartiti in doua categorii: cei care, exploateaza insuficientele actelor normative din domeniu si cei care utilizeaza procedee ilicite. Evaziunea fiscal legal este o aciune a contribuabilului de a ocoli legea, recurgnd la o combinaie neprevzut de lege i deci tolerat prin scpare din vedere. Suportul legal al acestora este dat de principiul c ceea ce legea nu interzice este permis. Art.983 din Codul Civil Romn de exemplu prevede: conveniile trebuie
interpretate n sensul cel mai favorabil debitorului. Faptele de evaziune fiscal bazate pe interpretarea favorabil a legii cel mai frecvent folosite sunt: 1. Investirea unei parti a profitului realizat in achizitii de bunuri pentru care statul acorda facilitati, desi utilitatea acestora nu este aceeasi cu cea gandita de legiuitor, in scopul cresterii
economice
si
dotarii
cu
tehnologie
moderna(exemplu:
autoturismele) Folosirea n anumite limite a prevederilor legale cu privire la donaiile filantropice, indiferent dac acestea au avut loc sau nu; 2. Scderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclam i publicitate mult mai mari dect cele care rezult din aplicarea cotelor legale;
din import fr acte de provenien pentru a fi sustrase de la plata obligaiilor fiscale; 3. Nedeclararea tuturor mrfurilor n vam sau prin subevaluarea acestora, urmat de valorificarea lor la preurile pieiei i sustragerea astfel de la plata n ntregime a taxelor vamale; 4. Inregistrarea partiala a veniturilor realizate fie prin nentocmirea documentelor de eviden primar, fie prin nscrierea n acestea a unor date nereale cu privire la pre, cheltuieli, cantiti etc; 5. nscrierea unor preuri/valori, chirii, dobnzi, garanii materiale mai mici dect cele reale n diferite contracte ncheiate de contribuabil ( de vnzare-cumprare a unor bunuri mobile sau imobile, de furnizare de mrfuri, de sponsorizare a unor activiti, de nchiriere ori concesionare la sau de la alte persoane fizice sau juridice a unor fonduri de comer de mprumut sau de credit cu o anumit dobnd sau n anumite condiii oneroase etc); 6. Necuprinderea unor operaiuni ce intr n sfera TVA n baza de calcul a taxei sau necuprinderea n TVA a tuturor facturilor; 7. Neevidenierea i nevirarea TVA aferent avansurilor ncasate de la clieni; 8. Sustragerea de la plata TVA aferent importului de bunuri prin prezentarea n vam a unor acte fictive de donaie ori facturi externe subevaluate precum i neincluderea n deconturi a TVA amnat la plat n vam; 9. nfiinarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive; 10. Nejustificarea cu documente legale a nregistrrilor n evidena contabil; 11. nregistrarea n conturi personale a unor pri din beneficiu;
Frauda fiscal este un fenomen n primul rnd social, ea reflectand prin procedeele sale att structura societii ct i nivelul tehnic al sistemului fiscal al acesteia. Indiferent de locul ocupat pe scara social, contribuabilul evazionist folosete cele mai diverse tehnici de la cele elementare, pn la cele mai sofisticate. Multitudinea de impozite i taxe pe care trebuie s le suporte contribuabilul persoana fizica ori juridica dar mai ales mrimea exagerat a acestora, a condus de-a lungul timpului la identificarea de cai pe cat de ingenioase si de eficiente pentru practicant, pe atat de nocive pentru colectori, dar si pentru noi toti, in ultima instanta( pentru societate si pentru piata interna in general). Tehnicile de fraudare se pot clasifica dup mai multe criterii(Nicolae Hoanta Evaziunea fiscala):
Criteriul fiscal este criteriul n baza cruia se distinge frauda care se sprijin
pe aezarea impozitului i cea care are loc n stadiul plii obligaiei fiscale. Evident, prima este cea mai rspndit, constnd n diminuarea bazei impozabile prin minimizarea veniturilor, beneficiilor sau cifrei de afaceri ori prin maximizarea cheltuielilor deductibile din punct de vedere fiscal. Evaziunea fiscal care are loc cu ocazia plii obligaiilor fiscale se refer n special la taxele vamale (evaziune vamal) i taxa pe valoarea adugat.
Criteriul
geografic
delimiteaz
evaziunea
fiscal
naional
de
cea
internaional, chiar dac garnia dintre acestea a fost deja surmontat. Frauda fiscal artizanal are ca i caracteristic major faptul c ea este definit mai puin de modalitile de svrire sau de amploarea sustragerilor de la plata impozitelor, ct de modul izolat, pe cont propriu, de aciune al autorilor ei. ntr-o asemenea situaie fptuitorul acioneaz singur sau cel mult n forme clasice de participaie penal, sfera acestor participani mrginndu-se la nivelul salariailor din firm, familie, prieteni, parteneri de afaceri. Nu se recurge la o organizaie clandestin nfiinat n acest scop. Frauda artizanal este un fenomen cotitian. Exemplele sunt multiple i ele merg de la o banal diminuare a preului real de vnzare a unui imobil, pn la omiterea nregistrrii veniturilor n contabilitate sau majorarea cheltuielilor deductibile. Frauda fiscal industrial se realizeaz printr-o divizare a aciunii prin care se svrete frauda, n cadrul unei reele subterane, care are rolul de a sprijini i acoperi operaiunile fictive. n acest caz sunt implicate mai multe persoane fizice i/sau juridice, pentru realizarea, de regul, de profituri foarte mari, prin sustragerea n mod fraudulos de la plata impozitelor. Istoricul incriminrii practicilor evazioniste i precedentele
legislative constituie tot atatea elemente interesante si indelung studiate de teorie, literatura de specialitate cosemnand numeroase exemple. Revoluia din 1848 de pilda a impus printre ideile sale pe aceea potrivit creia impozitul trebuie pltit de toi cetenii fr deosebire i proporional cu puterile fiecruia. Ulterior acest deziderat a cptat consisten prin bugetul anului 1895 consfinindu-se principiul potrivit cruia toi romnii sunt egali n faa legilor i impozitelor. Prima lege de
urmrire a realizrii veniturilor publice ale statului, judeelor i comunelor, ale administraiilor i stabilimentelor publice i cele de binefacere dateaz din 21 martie 1877. Aceasta coninea 25 de articole i prevedea c contribuabilul ce nu-i ndeplinea datoria de pn la a 15-a zi din luna a doua a fiecrui trimestru la percepie era supus urmririi. Aceeai lege enumera privilegiile i scutirile. Nicolae Titulescu, care in 1921 ocupa portofoliul Ministerului de Finantea a propus Reforma fiscal a Romniei rentregite, reforma ocazionata de ntiului buget unificat, inspirat de legislaia financiar a statelor dezvoltate.
Principiile de baz, urmrite de reforma lui Titulescu, stabileau: impunerea venitului efectiv realizat n baza declaraiei contribuabilului i introducerea impozitului progresiv pe venitul global, care implic impozitul pe lux i cifre de afaceri, impozitul progresiv pe succesiuni, impozitul extraordinar progresiv pe avere i pe mbogirea de rzboi. n anul 1923, noua reform fiscal nfptuit de Vintil Brtianu a fost realizat prin Legea Contribuiilor Directe, care a desfiinat impunerea minimal i a atenuat sanciunile severe instaurate de Nicolae Titulescu mpotriva practicilor evazioniste. Cu toate prile ei bune ea a dus la proliferarea spiritului antifiscal manifestat de ctre unii contribuabili. Un adevrat cod al evaziunii fiscale a fost introdus n legea contribuiilor directe i celelate legi de impozite i taxe, adoptat n anul 1933. Prin aceast lege abaterile se clasificau n contravenie simpl i contravenie calificat, fiind sancionate cu amenzi ce mergeau de pn la patru ori impozitul la diferena de venit sustras i constatat. Aceeai lege prevede pentru actele de corupie a agenilor fiscali pedeapsa nchisorii corecionale de la 6 la 12 luni. Legea nr.344 din 29.12.1947 vine s sancioneze evaziunea fiscal. Legea era foarte aspr, ns oferea posibilitatea celor n cauz s intre n legalitate i s-i lichideze obligaiile fiscale, chiar dac s-ar fi sustras n trecut de la plata impozitelor.
n fine, art.258, indice 36 din Codul Penal anterior, introdus prin Decretul nr.202/1953, publicat n Buletinul Oficial nr.15 din 14.05.1953, pedepsea sustragerea de la plata impozitelor prin ascunderea obiectului sau sumei impozabile, distrugerea i dosirea evidenelor obligatorii stabilite prin legile fiscale. Dup decembrie 1989, prin Legea nr.82/1991 a contabilitii, publicat n Monitorul Oficial nr.265 din 27.12.1991 a fost incriminat efectuarea cu tiin de nregistrri inexacte i omisiunea cu tiin a nregistrrilor n contabilitate, ce au avut drept consecine denaturarea rezultatelor financiare i elementelor patrimoniale ce se reflect n bilanul contabil, acesta constiuind infraciunea de fals intelectual ce se pedepsete conform art.289 Cod Penal cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Evaziunea fiscal a fost definit ca fapt penal de art.1 din Legea nr.87/1994 i const n sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte, de la plata impozitelor, taxelor i a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat i fondurilor speciale extrabugetare, de ctre persoane fizice i persoane juridice romne sau strine, denumite contribuabili. Astfel, n art.2-3, se prevede c desfurarea de activiti permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile va avea loc numai pe baza unei autorizaii emise de organul competent sau a unui alt temei prevzut de lege dar, i obligaia declarrii organelor de control a bunurilor sau valorilor impozabile. De asemenea, potrivit art.4-5, contribuabilii sunt obligai s evidenieze veniturile realizate i cheltuielile efectuate din activitile pe care le-au desfurat prin ntocmirea registrelor sau a oricror alte documente prevzute de lege i s le declare cu sinceritate, relundu-se reglementrile cuprinse n Legea nr.82/1991, privind contabilitatea. Revenind la definiia evaziunii i implicit a celei de fraud fiscal, se observ c infraciunea se poate svri n mai multe modaliti. Att ca urmare a numrului mare de modaliti (fiecare dintre acestea fiind susceptibile de altele
noi), a gradului de pericol social diferit ceea ce impune un tratament penal diferit dar, i pentru uurina nelegerii i aplicrii textului de lege, legiuitorul a decis incriminarea ca infraciune distinct a fiecrei din aceste modaliti. Infraciunile de evaziune fiscal reglementate n art. 9-16 sunt urmtoarele: Refuzul de a prezenta organelor de control prevzute de lege documentele justificative i actele de eviden contabil necesare pentru stabilirea obligaiilor fiscale fa de stat se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend da la 200.000 la 1.000.000. lei - art.9 ntocmirea incomplet sau necorespunztoare de documente primare sau de eviden contabil ori acceptarea unor astfel de documente, cu scopul de a mpiedica verificrile financiar-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscal se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani i interzicerea unor drepturi sau cu amend de la 1.000.000 la 10.000.000 lei
Sustragerea de la plata impozitelor, taxelor i contribuiilor datorate statului prin nenregistrarea unor activiti pentru care legea prevede obligaia nregistrrii n scopul obinerii de venituri, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 10 ani i interzicerea unor drepturi. art.11
Sustragerea de la plata obligaiilor fiscale, n ntregime sau n parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile ori taxabile sau, efectuarea oricror alte operaiuni n acest scop, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani i interzicerea unor drepturi art.12
Fapta de a nu evidenia prin acte contabile sau alte documente legale, n ntregime sau n parte, veniturile realizate ori de a nregistra cheltuieli care nu au la baz operaiuni reale, dac au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei i contribuiei, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani i interzicerea unor drepturi sau cu amend de la 1.000.000 la 10.000.000
10
lei art.13 Organizarea sau conducerea de evidene contabile duble, de ctre conductorul unitii sau alte persoane cu atribuii financiar-contabile ori alterarea memoriei aparatelor de taxat, marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor, n scopul diminurii veniturilor supuse impozitelor, taxelor sau contribuiilor, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani i interzicerea unor drepturi. Distrugerea actelor contabile sau a altor documente ori a memoriilor aparatelor de taxat sau de marcaj ori a altor mijloace de stocare a datelor, n scopul artat la alineatul 1 se sancioneaz cu pedeapsa prevzut la alineatul respectiv Declararea fictiv fcut de contribuabil sau mputerniciii acestuia cu privire la sediul unei societi sau la schimbarea acestuia fr ndeplinirea obligaiilor prevzute de lege n scopul sustragerii de la controlul fiscal se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani i interzicerea unor drepturi art.16 Putem concluziona astfel ca, pe de o parte, prin incriminarea faptelor de evaziune fiscal sunt aprate relaiile sociale care asigur desfurarea normal a unei activiti reglementate prin lege, cea de formare a bugetului de stat (i nu numai) pe calea taxelor i impozitelor, iar pe de alta parte, prin incriminri sunt aprate i relaiile sociale privitoare la patrimoniul statului ca patrimoniu public. Evaziunea fiscala consta, deci, in totalitatea procedeelor legale ori nelegale prin intermediul carora contribuabilii persoane fizice sau juridice sustrag partial ori integral materia lor impozabila de la plata obligatiilor stabilite prin lege, incalcand nu doar un act normativ obisnuit ci insasi Constituia Romniei, care prevede c cetenii au obligaia de a contribui, prin impozite i taxe, la cheltuielile publice.
11
Evaziunea fiscal constituie un fenomen economico-social extrem de nociv, asa cum am mai spus, iar permisivitatea legislativa, precum si cea a autoritatilor competente, coroborate cu un grad fiscalitatii extrem de ridicat, mai ales pentru o tara in tranzitie catre economia de piata autentica, viabila, reala au condus la crearea unui mediu propice dezvoltarii practicilor evazioniste. Coruptia institutionalizata, premisa a evaziunii fiscale nu doar ca ofera protectie acestei maladii economice si sociale, ba chiar o sustine, o incurajeaza, profita de pe urma ei, obtinand atat foloase materiale, cat si castigand capital electoral, amanand masuri drastice in privinta unor societati cu datorii extrem de mari numai pentru a inabusi eventualele proteste sindicale sau pentru a satisface clientela politica.
Oportunitile oferite de procesul schimbrii, coroborate cu insuficiena controlului legal, au favorizat mai ales criminalitatea orientat spre profit, care are tendina de a dobndi un caracter global, exploziv i organizat, prejudiciind societatea n ansamblul su, structurndu-se i multiplicndu-se nencetat, concretizndu-se n fapte penale de o mare complexitate i diversitate sub aspectul numrului de participani, metodelor folosite, prejudiciilor cauzate i instituiilor vizate. Dintre cauzele care au dus la proliferarea evaziunii fiscale fac parte: - Intarzierile, tergiversarile adoptarii unor acte normative moderne, eficiente impotriva acestui flagel; - Apariia trzie a Legii evaziunii fiscale; - Lipsa unui cod fiscal;
- O legislatie, care, desi tardiva ca moment de aparitie si permisiva, a condus
la nenumarate neintelegeri ale sale si ambiguitati ; - O fiscalitate ridicat relativ la posibilitatile contribuabilului roman obisnuit;
- Existenta unui sistem de prevenire a ilegalitatilor, de control si de
sanctionare, avand oameni slab pregatiti, prost informati, echipati, remunerati si, implicit corupti
12
- Insuficiena educaiei ceteneti i fiscale Nivelul evaziunii fiscale identificate n Romnia se situa, n sume absolute, la 316.466,6 milioane lei pentru trimestrul I al anului 1995. Privit n dinamic, evaziunea fiscal a sczut fa de aceeai perioad a anului precedent cu 40,2%. Dup unele aprecieri ale Curii de Conturi, evaziunea fiscal nregistrat n 1997 reprezenta un volum de cel puin 24.000 miliarde lei, iar cea din 1998 unul de aproximativ 40.000 de miliarde lei. Fa de produsul intern brut, evaziunea fiscal reprezenta, n 1997, aproximativ 10%, n 1998 se menine aproximativ la acelai nivel, iar fa de bugetul consolidat al statului, reprezenta aproximativ 30% n anul 1997 i circa 32% n anul 1998.
Perioada(anul)
1994
1995
Suma (total)
380487
316466
375716
304081
- 16,06 %
6240
12385
+ 98,01 %
Evaziunea fiscala la persoane fizice si asociatii familiale. Teodora Vascu Barbu Bugetul statului si agentii economici E.D.P., Bucuresti, 1997
13
Pe parcursul anului 1997, organele specializate ale Ministerului de Finane au efectuat un numr de 741.455 de aciuni de verificare a subiecilor economici. S-au identificat 285.514 de cazuri de evaziune fiscala, reprezentand circa 1.819 mld. de lei, corespondente a 0,6% din P.I.B al aceluiasi an si 4,3% din veniturile bugetare. Majoritatea acestei valori provine de la societile comerciale cu capital privat i mixt (cca.56%), iar 42% de la societile comerciale cu capital de stat i al regiilor autonome. n anul 1997, rata cazurilor de evaziune fiscal, n totalul verificrilor, a crescut la 38,5%, fa de 31,0% n anul 1996. Direcia de Combatere a Criminalitii Economico-Financiare din cadrul IGP a oferit urmatoarele date corespunzatoare lunii februarie 1999:
poliitii au controlat peste 3000 de centre en-gross i peste 10.000 de firme n vederea prevenirii i combaterii evaziunii fiscale, a comerului cu mrfuri de contraband i a altor nclcri ale legislaiei economice n sectorul privat. La nivelul ntregii ri au fost descoperite 1.471 de infraciuni de evaziune fiscal i 1.1.92 de infraciuni la Legea privind protejarea populaiei mpotriva unor activiti comerciale ilicite. n luna mai 1999, acelai departament din cadrul Poliiei, mpreun cu comisarii Grzii Financiare, au descoperit n urma controalelor peste 1000 de infraciuni de evaziune fiscal, valoarea amenzilor fiind de peste 4 miliarde de lei. Structura evaziunii fiscale pe anul 1995
Felul impozitului
Impozitul pe profit TVA
%
25,49 34,02
Impozit pe salarii
37698,5
11,91
14
Accize
46268,8
14,62
16268,5
5,14
27883,1
8,82
In primul semestru al anului 2000 prejudiciul adus bugetului de stat de unii ageni economici care comercializeaz produse petroliere a fost de peste 1000 de miliarde lei prin cesionarea societilor respective cu toate obligaiile fiscale ctre persoane fizice, de regul de cetenie strin, care nu au putut fi identificate. Potrivit estimrilor reprezentanilor asociaiei patronale din domeniul produciei i comercializrii alcoolului i buturilor alcoolice, n anul 2000, 80% din producia de alcool a Romniei se desface pe piaa negr, mai mare cu 20% dect n 1999. ntr-o scrisoare a Romferment adresat fostului ministru de Finane, Decebal Traian Reme, se preciza c situaia economic i financiar a societilor
comerciale productoare de alcool i buturi alcoolice este deosebit de grea i cerea ministrului msuri urgente pentru diminuarea produciei ilicite de alcool i micorarea presiuinii fiscale asupra firmelor legal nregistrate. Toate msurile adoptate de Guvern nu au dus deloc la rezultatele scontate. Dimpotriv, pe de o parte, numrul evazionitilor este n continu cretere, iar pe de alt parte nlesnirile acordate la plata obligaiilor bugetare s-au dovedit total ineficiente, pe fondul incoerenei legislative i apresiunii fiscale, astfel nct arieratele
productorilor cinstii continu s creasc, iar ealonrile de plat nu pot fi respectate, ducnd la prbuirea acestora. In primul rand ca fabricile ilegale de alcool nu doar ca urmaresc un castig rapid si isi desfasoara activitatea pentru numai 2-3 luni, iar apoi isi muta
15
sediile in alte zone ale tarii pentru a nu fi descoperite, darpericliteaza si vietile consumatorilor, produsele lor nerespectand in general nici o norma sanitara de igiena sau de productie, si aceasta tocmai pentru ca sunt greu de depistat. Inafara de aceste prejudicii aduse statului si sanatatii consumatorilor, piratii fac o concurenta neloiala nu numai prin vanzarea la preturi foarte scazute dar si utilizand marci inregistrate ale altor producatori consacrati. In dorinta de a ncuraja dezvoltarea sectorului privat si cu precadere a ntreprinderilor mici i mijlocii, atragerea de capital strin, dezvoltarea i modernizarea unor sectoare, autoritatile postdecembriste au acordat multiple faciliti diverilor ntreprinztori. Ordonana de urgen nr.24 din 30 septembrie 1998, completat i modificat prin Legea nr.20/1999, privind regimul zonelor defavorizate, specific faptul c societile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice romne precum i ntreprinztorii particulari sau asociaii familiare care i au sediul i i desfoar activitatea n zona defavorizat, beneficiaz pentru investiiile nou create de urmtoarele faciliti importante: scutirea de la plata taxelor vamale i a TVA pentru mainile, utilajele care se import n vederea efecturii de investiii n zon, restituirea taxelor vamale pentru materii prime, piese de schimb necesare produciei proprii n zon, scutirea de la plata impozitului pe profit. Presa scrisa si audiovizuala a semnalat c inteniile guvernantilor au fost speculate de catre unii ageni economici care au recurs la practici de evitare a plii datoriilor fiscale ctre stat, printre care: 1) Transferarea formal a activitii unei societi deja existente ntr-o alt localitate pe o societate dintr-o zon defavorizat in scopul obtinerii respectivelor facilitati; 2) Declararea produciei realizate de o societate cu sediul ntr-o zon ce nu profit de faciliti ca fiind rezultatul activitii unei societi cu sediul ntr-o zon defavorizat.
16
n urma inventarului efectuat de Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului s-a ajuns la concluzia c 20% din locuinele construite n Romnia ntre anii 1992 1998 sunt ilegale (neautorizate). Aceasta nseamn c numai domeniul construciilor de locuine contribuie cu aproximativ 19000 miliarde la economia subteran a Romniei. Pentru ca tabloul s fie complet, adugm i evaziunea fiscal de peste 600 de miliarde lei curai calculai ca diferen dintre taxa pe valoarea adugat declarat i valoarea real. n medie, proprietarii i firmele declar doar 10% din valoarea real a investiiei. Un fapt cat se poate de grav este totodata acela al jocurilor de noroc; dupa cum se stie Romania are o legislatie extrem de permisiva si in acest domeniu foarte atractiv atat pentru pasionatii acestui gen de distractii, cat mai ales pentru cei ce patroneaza astfel de afaceri. Este binecunoscut ca, desi fiind o tara cu un nivel de trai extrem de scazut, Romania avea, pana acum cativa ani, numai in Bucuresti un numar atat de mare de cazinouri, incat densitatea lor pe cap de locuitor o depasea pe cea din Las Vegas. Acest gen de localuri sunt patronate in general de cetateni straini, marea majoritate functionand ilegal, si pentru perioade scurte de timp; nu o data surse din Politie au sustinut ipoteza conform careia exista organizatii teroriste internationale sustinute cu fonduri de catre cetateni straini de origine araba, patroni ai afacerilor mai sus mentionate, afaceri care in aparenta sunt curate. Astfel de localuri sunt foarte greu de verificat, ca sa nu mai spunem ca pot fi utilizate in scopul spalarii banilor proveniti din actiuni ilicite. Evaziunea fiscala este foarte usor de practicat in astfel de investitii; verificarile organelor de control sunt greu de facut , ca sa nu mai vorbim de coruptibilitatea anchetatorilor. In general cauza principala a lipsei eficientei organelor abilitate o constituie coruptia de la nivelurile cele mai inalte, care nu permite desfasurarea unor anchete sau controale obiective si eficiente. O alta situaie aparte apare atunci cnd veniturile datorate statului se diminueaz datorit pirateriei i nclcrii dreptului de autor, mai ales in ceea ce
17
priveste productiile audio si video romanesti si straine. Piratii copiaza fara a detine drepturi de autor diverse produse de pe piata, pe care le vand mai ieftin decat producatorul autentic, castigand astfel sume fabuloase, prejudiciind firmele serioase de productie, dar si statul roman intrucat o afacere ilegala in nici un caz nu va fi declarata de buna-voie la Fisc, pentru a fi impozitata. Pierderile cauzate n Romnia de nclcarea drepturilor de autor n domeniul jocurilor de calculator, n cel muzical, al filmelor i al crilor s-au cifrat n anul 2000 la 25,9 milioane de dolari, se arat ntr-un raport al International Intellectual Property Alliance (IIPA). Autoritile romne ncearc s diminueze fenomenul, contientiznd sumele fabuloase pierdute de agenii economici i implicit i de stat. Poliia Romn i Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor, cu sprijinul BSA, au efectuat de la nceputul anului 2001 peste o sut de controale. Au fost constatate astfel nclcri ale drepturilor de autor n materia programelor de calculator n aproape toate situaiile. Acest lucru reprezint o cretere de 50% fa de aceeai perioad a anului trecut. Constatarea unui numr att de mare de infraciuni se datoreaz, pe de o parte, specializrii poliitilor i inspectorilor ORDA, pe de alt parte, extinderii zonei geografice de aciune a acestora. Un alt fenomen negativ, privit de unii ca o afacere este si traficul cu masini furate ori cumparate cu acte in regula din alte tari. Legea a oferit mult timp portite de scapare pentru neplata taxelor vamale ori a impozitelor pe aceasta categorie de produse; cei care detineau fundatii sau asociatii non-profit sau organizatii non-guvernamentale aveau dreptul la numeroase facilitati fiscale in ceea ce priveste introducerea in tara de autoturisme. Exista posibilitatea recarosarii(o masina era introdusa in vama sub pretextul recarosarii alteia, se intocmea documentatia necesara, se pastrau numerele de inmatriculare si nici o taxa nu era platita), a introducerii de masini fara taxe pentru cetatenii cu dubla
cetatenie(dintre care una romana) sau repatriati, acestia la randul lor putand apoi sa le vanda ori sa cesioneze dreptul de folosinta asupra lor( de fapt o vanzare
18
mascata). Detinatorii fundatiilor si organizatiilor respective puteau astfel sa isi aduca pasini personale fara a plati taxe vamale, chiar daca acestea nu erau utilizate in scopuri civice, caritabile etc., asa cum era normal in spiritul legii care oferea respectivele facilitati. Daca de exemplu vama medie la o masina de mana a doua, de clasa mijlocie este de 1500 $ la numai 1000 de masini prejudiciul adus statului este de 1,5 milioane $, in conditiile in care cifra de 1000 corespunde, la nivelul intregii tari la doar 5-6 zile. Coruptia care macina societatea romaneasca la momentul de fata a devenit una cat se poate de agresiva. Mari societati de stat sau regii autonome nu-si platesc datoriile catre stat, infaptuind deci, evaziune fiscala; nimeni nu este, insa, tras la raspundere, nu se executa silit nici o datorie, asa cum se face, de exemplu, cu datornicii, consumatorii individuali si fara aparare. Aceasta modalitate de actiune are drept ratiune pastrarea capitalului politic, insa ea este cat se poate de nociva si de paguboasa, atat pe termen lung cat si pe termen scurt. In concluzie putem spune ca autoritatile competente ar trebui sa dovedeasca profesionalism, curaj, daruire in munca lor, pentru ca numai efortul lor ingemanat poate reduce considerabil acest adevarat flagel care este evaziunea fiscala. Din categoria acestor autoriti fac parte Garda Financiar, Direcia general a finanelor publice i controlului financiar de stat, Departamentul de combatere a crimei organizate i serviciul economic din cadrul Poliiei, departamente economice ale serviciilor secrete. Ministerul Finanelor Publice, ca organ al administraiei publice centrale de specialitate cu atribuii de administrare general a finanelor publice, are urmtoarele competene cu privire la controlul fiscal i combaterea evaziunii fiscale, atribuii pe care le exercit prin intermediul organelor din subordinea sa: Elaboreaz proiecte de acte normative cu privire la procedurile de
control fiscal, combaterea i sancionarea evaziunii fiscale Exercit prin organele sale de specialitate controlul asupra
19
ndeplinirea integral i la termen a obligaiilor financiare i fiscale fa de stat Exercit prin organele sale de specialitate, controlul operativ i
inopinat n legtur cu aplicarea i cu respectarea legislaiei fiscale i vamale Acioneaz prin mijloace specifice pentru combaterea evaziunii
fiscale i a corupiei. Garda financiar este un corp de control financiar specializat al statului, militarizat, care funcioneaz n cadrul Ministerului Finanelor Publice. Aceast autoritate efectueaz controale operative i inopinate pentru constatarea nclcrii legilor fiscale, a reglementrilor vamale, a normelor de comer i de circulaie i serviciilor, urmrind identificarea i sancionarea evaziunii fiscale, a activitilor de contraband i a altor fapte nepermise de lege. Potrivit prevederilor Legii nr. 30/1991, privind organizarea i funcionarea Grzii financiare, coroborate cu prevederile Ordonanei de Guvern nr.70/1997, privind controlul fiscal, comisarii Grzii financiare au urmtoarele atribuii: - S efectueze controale n localurile i dependinele n care se produc, se depoziteaz, se comercializeaz bunuri sau se desfoar activiti care fac obiectul impozitrii - S verifice existena i autenticitatea documentelor justificative pe timpul transportului precum i n locurile de desfurare a unor activiti de producie, prestri servicii, acte i fapte de comer. - S verifice evidena primar i contabil i orice alte documente sau nscrisuri din care rezult modul de ndeplinire a obligaiilor fiscale, s constate fapte de evaziune fiscal i s stabileasc, potrivit legii, obligaii de plat ctre bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale.
20
inadvertentelor, permisivitatii unei legislatii imperfecte si in mod nefericit asimilate, cu aplicabilitate defectuasa si greoaie, cu structuri pline de oportunisti si neprofesionisti urmarindu-si castigurile personale. Si fiscalitatea excesiva
provoac evaziune. Si nivelul de trai si constiinta publica, si cultura civica intrata, eventual, in memoria colectiva, toate acestea constituie tot atatea elemente nuantate dar importante in cadrul studierii, analizei, identificarii solutiilor de combatere a flagelului care in ultima instanta incalca unul dintre principiile esentiale ale constitutiei oricarui stat de drept: in fata legii toti cetatenii sunt egali.
21
Una dintre cele mai dificile probleme, adusa in fata opiniei publice de presa, problema care se adreseaza atat organelor fiscale cat i juritilor, este
identificarea i cunoaterea numrului foarte mare de acte normative care instituie obligaii fiscale i prevd detalii privind aezarea impunerii i totodat prelevarea. Ambiguitatea, contradictiile si instabilitatea sunt cuvintele de ordine in definirea cadrului legislativ in domeniu, iar consecina fireasc a unei astfel de situaii este lipsa de corelatie intre solutiile date de diverse instante in judecarea diferitelor litigii avand tangenta cu subiectul pe care il dezbatem in prezenta lucrare. Gradul ridicat de specializare al infraciunilor de evaziune fiscal reclam pentru prevenirea i combaterea lor efortul concertat al mai multor instituii ale statului: Garda Financiar, administraiile financiare, serviciile secrete, precum i formaiunile specializate din cadrul Poliiei Romne. Asa cum in orice stiinta teoria trebuie sa fie relationata natural si eficient cu practica, tot asa si in acest domeniu elementul legislativ si cel institutional trebuie sa fie intr-o interdependenta profesionista si productiva. Este necesar unificarea legislaiei financiar-fiscale prin elaborarea i adoptarea unui Cod Fiscal, n care s fie reglementate unitar obligaiile fiscale, procedura de stabilire i impunere a lor, obligaiile i drepturile contribuabililor, precum i ale organelor fiscale, contraveniile i infraciunile, precum i alte sanciuni n concordan strict cu prevederile constituionale. Printre masurile ce se pot lua sau elemente ce ar putea fi continute de viitoare acte normative in domeniu se pot inscrie:
eventual realizarea unor strategii fiscale de minimum 4 ani, perioade pentru care cuvantul de ordine sa fie stabilitatea; Aplicarea unei fiscaliti difereniate, adaptate fiecrui
22
aceasta masura fiind extrem de utila n condiiile lipsei iniiale de capital In urma acestor strategii supuse principiului publicitatii, sa fie
urmarita dezvoltarea cate unui domeniu de interes social, prin aplicarea unor niveluri de fiscalitate scazute pentru respectivul domeniu; Micsorarea numarului cheltuielilor nedeductibile atunci cand
se calculeaza profitul impozabil, in mod gradual; Redimensionarea bazei impozabile n ceea ce privete
contribuiile la fondurile speciale care n prezent creaz dificulti n direcionarea reformei impozitului pe profit, deoarece sunt numeroase i nu in cont de situaia economic a pltitorilor. Utilizarea unor modalitati de rambursare a TVA mai eficiente
pentru vnzrile de bunuri i prestrile de servicii n favoarea persoanelor fizice nerezidente; Eliminarea tratamentelor preferentiale in ceea ce priveste
obligatiile de plata catre bugetul de stat si orice alt fel de obligatii fiscale; Distribuirea plii taxelor i accizelor ntre productorii i de buturi alcoolice i igri, astfel nct s se
comercianii
responsabilizeze comercianii finali att cu privire la originea produselor vndute ct i la plata contribuiilor ctre stat.; Organizarea unui sistem informatic integrat privind
contribuabilii de orice fel si istoricul lor fiscal (inclusiv locurile de munca anterioare, salariile obtinute, impozitele platite, codul fiscal personal) Introducerea aceluiasi sistem informatic in stare sa coreleze
activitile de colectare de fonduri cu cele ale trezoreriilor; elaborarea prevederilor necesare pentru implementarea dosarului fiscal pentru persoanele fizice; toate aceste masuri vor conduce la descurajarea muncii la negru; Anularea facilitatilor pentru adevaratii sau asa-zisii
23
care lucreaza in domeniul fiscal de stat, precum si realizarea unui sistem de salarizari satisfacator si suficient pentru a indeparta tentatiile; infiintarea unui organ administrativ, aflat in subordinea
Parlamentului, care sa aiba atributiile si logistica suficiente astfel incat sa poata depista si trimite direct in judecata pe oricine a infaptuit o frauda. In concluzie, adoptarea si aplicarea unui cadru legislativ modern si transparent, coroborate cu motivarea personalului din institutiile respective ar fi de natura sa diminueze efectele nocive ale acestui adevarat flagel economic al lumii contemporane dar si sa creeze premise pentru o mai buna cooperare cu fiecare contribuabil, dar si pentru dezvoltarea constiintei civice a acestuia in ce priveste obligatiile fata de statul pe care trebuie sa-l perceapa ca pe un protector si nu ca pe un spoliator.
24
Bibliografie
1. CIOPRAGA A., UNGUREANU A-Bugetul statului si agentii economici.Editura Lumina Lex Bucuresti, 1996 2. BARBU V. Teodora Bugetul statului si agentii economici.EDP Bucuresti1997 3. HOANTA N. Evaziunea fiscala.Editura Tribuna Economica, Bucuresti 1997 4. MREJEU T., SAFTA D. Evaziunea fiscala, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,2000 5. VACAREL &colectivul Finante publice. EDP, Bucuresti, 2000 6. CLOCOTICI D., GHEORGHIU GH. Evaziunea fiscala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995
25
Existena contenciosului administrativ este condiionat, in statulde drept, de aplicarea a dou principii: principiul respectrii drepturilor legal dobndite i principiul obligativitii Statului de a asigura executarea hotrrilor judectoreti. Este necesar ca persoana s fie sigur c raporturile juridice, ncheiate n mod legal , n cadrul ordinii de drept existente , sunt intangibile. Att activitatea fiinei umane ct i aceea a Administratiei se caracterizeaz prin posibilitatea de a scruta viitorul n estimrile efectuate. Prevederea este garantat numai dac persoanele i Administraia au sigurana n durabilitatea raporturilor juridice pe care i-au ntemeiat i orientat activitile.
26
Administraia Statului are sarcina de a asigura aplicarea legilor , de a edita acte normative in scopul executrii legilor , de a asigura funcionarea seviciilor publice , de a lua msuri pentru executarea contractelor administrative , ocrotirea drepturilor persoanelor i satisfacerea cerinelor acestora , meninerea ordinii publice. Dac uneori , n ndeplinirea acestor sarcini , Administratia lezeaz drepturile sau interesele persoanelor, acestea pot formula o reclamaie , o contestatie juridic , rezolvat n mod contencios de ctre organele competente.
27
2. contenciosul de anulare; 3. conteciosul de interpretare; 4. contenciosul de represiune. Datorita jurisprudentei Consiliului de stat din Franta aceasta diviziune a devenit clasica si a fost adoptata in multe state europene, in ciuda faptului ca ea nu corespunde in totalitate sistemului de drept al respectivelor state. Exist un contencios obiectiv atunci cand situaia contenciosului este determinat de o problem de drept obiectiv i un contencios subiectiv atunci cnd se pune n cauz existena i ntinderea unor drepturi subiective ale reclamantului. In contenciosul de anulare , instana judectoreasc pronun anularea actului administrativ ilegal ,dac se constat neconcordana actului administrativ cu starea de legalitate. Daca actul administrativ ilegal a produs daune, acestea pot fi cerute la o alta instana i uneori cu alta procedura, instana judecand, n fond, atat din punct de vedere al dreptului cat si al faptelor. n contenciosul de plina jurisdicie, competena judecatorilor este mai mare iar decizia lor nu se limiteaza numai la anularea unui act ilegal, ci pot dispune chiar si alte masuri precum: recunoateri de drepturi subiective, restituiri, reintegrari, despagubiri si eventual modificarea unui act administrativ; iar aceasta competena mai larga a judecatorilor este recunoscuta atunci cand sunt chemai sa
28
soluioneze o problema de drept subiectiv, i cand n constatarea fcut, se recunoate reclamantului existena unui asemenea drept. In acest mod, contenciosul subiectiv din punct de vedere al constatarii, este, n general, i un contencios de plina jurisdicie din punct de vedere al deciziei.
Se consider c reglementarea realizata prin Legea nr. 29/1 990 nu se ridica la nalimea cerinelor actuale privind garantarea efectiva i eficient a aprarii drepturilor i libertilor omului, a nlturarii arbitrariului i abuzurilor posibile ale Administraiei. Sub acest aspect chiar n raport cu Legea contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925, care avea multe lacune, remediate ulterior prin contribuia doctrinei i jurisprudenei, unele reglementari din Legea nr. 19/1 990 apar ca un regres. De pilda, n art. 2 enumerarea actelor administrative care nu pot fi atacate n justitie este amplificat faa de Legea din 1925 i totodat se menine distincia criticabil dintre actele administrative de autoritate i actele de gestiune. Totodata, in alin. 2 al art. 6 a) Legii nr. 29/1990 se stabilete c judecarea aciunilor de contencios administrativ se face de tribunal, sau de curtea de apel, dar "n complet format din doi judecatori, iar nu din trei judecatori, conform reglementarii cuprins n art. 9 al Legii din 1925. Prin urmare, in concepia legiuitorului din 1990,
29
aciunile de contencios administrativ nu prezint aceeai importana ca celelalte aciuni (civile, penale etc.) pe care tribunalele le judec n complet format din trei judecatori, i de aceea stabilete un complet format din doi judecatori. Dar practica judiciar din perioada interbelica a artat importana similar a aciunilor de contencios administrativ in raport cu celelalte aciuni judecate de Curile de Apel de atunci. Faptul c n sistemul legii romne s-a organizat un singur grad de jurisdicie, la tribunale, sau la cugile de apel, cu recurs la Curtea Suprema de Justiie, constituie un temei in plus pentru garantarea unei judecai, la seciile de contencios administrativ, cel puin egale in importan cu aceea de la celelalte secii. Consecvent acestei concepii discriminatorii a aciunilor de contencios administrativ fa de celelalte aciuni judiciare, in art. 14 din Legea nr. 29/1 990, o atare hotarare a instanei jurisdicionale este denumita sentin, iarai ca la nivelul judectoriilor, noiunea de sentin fiind utilizat pentru hotrrile tribunalului i curii de apel in locul deciziei", aa cum era definit i n art. 11 din Legea contenciosului administrativ din 1925, n concordan cu natura juridica a actelor administrative care sunt decizii. Exista insa si numeroase cazuri in care "s-a ignorat jurisprudena Curii de Casaie" in domeniul contenciosutui administrativ, astfel incat majoritatea reglementarilor din Legea nr. 29/1990 constituie un regres fata de nivelul teoretic stiinific atins n perioada interbelic.
30
Considerandu-se, in mod eronat, ca Statul are o dubla personalitate juridica i anume: o personalitate de drept public n temeiul creia el poate fi titular de drepturi de putere public i o personalitate de drept privat, care-i d foiosina drepturilor patrimoniale, asemanatoare n personalitatea pe care o au persoanele fizice n doctrina sau definit actele emise de Stat n exerciiul calitaii sale de putere publica, acte de autoritate. Ele constau n declarafiuni cfe vainta ce alcatuiesc acte juridice cu caracter unilateral i executoriu, emanand de la autoritabile administrative ale Statuiui i emise n scopul funcionarii serviciilor publice. Actele de gestiune au fost definite ca actele juridice cu caracter contractual, sau facute pentru valorificarea unor cfrepturi contractuale, emise de Stat in calitate de persoana juridica i pentru administrarea patrimoniului su. Aceasta distincie dintre actete de autoritate si actele de gestiune, adoptata i de Legea nr. 29 este eronata deoarece in realitate statul este o unica persoana juridica politico- teritorial. Or, din esena conceptului de personalitate juridica politico-teritoriala a Statutui rezulta ca Statul constituie o singura persoana juridica, fiind aceeai atunci cand contracteaza cu un particular sau cnd emite acte administrative. ntr-adevar, Statul are o singura i indivizibil personatitate juridica politico-teritoriala i poate ncheia toate categoriile de acte juridice, de drept public, de drept privat, etc..
Bibliografie
Ion CORBEANU Drept administrativ Mihai T. OROVEANU Tratat de Drept administrativ
31
32
33