SCALA DE APRECIERE A DIZABILITATII LA BOLNAVUL VASCULAR (RANKIN) Grade dizabilitate Grd. I Grd. II Grd.II Grd. IV Grd.

V de Caracteristici- dizabilitate Nesemnificativa: este in stare sa indeplineasca singur sarcini obisnuite ale vietii cotidiene Usoara: nu e in stare sa indeplineasca unele activitati dar poate sa se ingrijeasca singur Moderata: necesita supraveghere dar e in stare sa mearga fara ajutor Medie-accentuata: nu este in stare sa mearga fara asistenta, nu-si poate ingriji propriul corp Severa: imobilizat la pat: are nevoie permanenta de ingrijire

SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL Masoara performantele pacientului in zece activitati ale vietii cotidiene in functie de ajutorul exterior necesar. Scorul maxim este de 100 puncte si corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 puncte semnifica "independenta asistata", iar cel de 75 puncte-cvasiindependenta. Activitate 1. Alimentatia Descriere Scor Independent: se serveste de tacamuri 10

Are nevoie de ajutor pentru a taia alimente 2. Baia 12312w2210m Face baie fara ajutor 3. Toaleta personala Isi spala fata, dintii, se piaptana, se barbiereste 4. Imbracatul Independent: isi innoada sireturile Are nevoie de ajutor 5. Controlul intestinal Fara probleme 6. Controlul vezical Probleme ocazionale Fara probleme Probleme ocazionale

5 5 5 10 5 10 5 10 5
1

7. Transferul la toaleta Independent pentru merge la toaleta Are nevoie de ajutor 8. Transferul in pat sau Independent fotoliu Ajutor minim

10

5 15 10 5 15

9. Mersul

Ajutor maxim pentru transfer Independent 50 m cu baston Merge cu ajutor Fotoliu rulant

10 5 10 5

10. Urcatul scarilor

Independent Are nevoie de ajutor

SCOR ADL Activitate Igiena corporala Descriere Autonomie Ajutat partial Dependent Autonomie Imbracare Scor 2 1 0 2

Autonomie pentru imbracare 1 dar ajutor pentru incaltare Dependent Autonomie 0 2 1 0 2 1 0 2 1 0

Mersul la toaleta

Ajutat Ajutat la pat Continent

Continenta sfincteriana

Incontinenta ocazional Incontinent Mananca singur

Alimentatia

Ajutat pentru taiat cu cutitul Dependent

Clasificare: st. I 10 - autonomie st. II 8-10 - cvasiindependent st. III 3-8 - independenta asistata st. IV 0-3 - dependenta totala

SCALA CANADIANA DE EVALUARE NEUROLOGICA (CNS) Functie Caracteristici I. Alert Constienta Somnolent II. Orientare Coma Orientat Scor 3 1.5 0 1 0 1 0.5 sau 0 grimasa: 0.5 0 PFC asimetric Membre: normal moderat decerebrare fara raspuns inegal sau retrage: egal 1.5 1 0.5 0

Dezorientat III. Vorbire Normal Afazie expresiva IV. Motor Afazie receptiva Fata: normal simetric

SCALA SCANDINAVICA DE EVALUARE NEUROLOGICA Functie Caracteristici Scor I. Constienta Pastrata integral 6 Somnolenta Somn (reactioneaza la comanda verbala) II. Miscarile Fara oftalmoplegie globilor oculari Oftalmopareza Miscari conjugate patologice III. FMS membru Normala superior Diminuata, dar ridica membrul superior Flexia antebratului Miscarea nu invinge gravitatia IV. FMS mana Paralizie totala Normala Diminuata Miscari ale degetelor Paralizie totala V. FMS membru Normala inferior Diminuata Flexia gambei Nu invinge gravitatia VI. Orientare 4 2 4 2 0 6 5 4 2 0 6 4 2 0 6 5 4 2

Paralizie totala 0 Orientat temporo-spatial si la propria 6 persoana 4 Corecta pentru 2 din 3 (timp, loc, 2 persoana) Corecta pentru 1 din 3 Dezorientat
5

VII. Vorbire

Fara afazie Vorbire incoerenta sau vocabular limitat Nu poate face propozitii

10 6 3 0 2 0 12 9 6 3 0

VIII. faciala IX. Mers

Spune numai da sau nu Pareza Nu Prezenta Merge 5 m fara sprijin Merge cu sprijin (cadru, baston) Ajutat de alta persoana Sta in sezut fara sprijin Grabatabil la pat sau pe scaun cu rotile

Total: 58 puncte

CLASIFICAREA HEMORAGIEI SUBARAHNOIDIENE (DUPA HUNT & HESS) Grupa 1 Grupa 2 Cefalee minima sau absenta Usoara redoare de ceafa Sd. meningean Fara deficit neurologic cu paraliziilor de nervi cranieni (+/-) Sd. meningean exceptia

Grupa 3

Deficit focal minor (cai lungi: deficit de motilitate, sensibilitate, afazie), +/- paralizii de nervi cranieni Tulburari de confuzie) Sd. meningean constienta (somnolenta,

Grupa 4

Focar net (hemiplegie, hemipareza) Suferinta de trunchi cerebral - crize de decerebrare, tulburari vegetative (bronhoplegie, HTA, hTA) Coma profunda (aparent depasita), ventilat mecanic Tulburari vegetative (EPA) Rigiditate prin decerebrare SCALA DE EVALUARE A TONUSULUI MUSCULAR (ASHWORTH) Scor Tonus muscular 1 Normal 2 Usor crescut la miscarile pasive ale membrelor 3 Crestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt dificile 4 Crestere marcata, miscari pasive dificile 5 Crestere severa, membrele nu pot fi mobilizate pasiv

Grupa 5

SCALA EDSS DE EVALUARE A DIZABILITATII IN SCLEROZA MULTIPLA Functie Caracteristici I. Fct. Normala piramidala Perturbata Handicap mic Parapareza incipienta Parapareza sau hemipareza severa Paraplegie, tetrapareza II. trunchiului cerebral Tetraplegie Fct. Normala Fara tulburari functionale (examen anormal) Nistagmus inconstant Nistagmus sever, diplopie Dizartrie severa III.Fct. cerebeloasa Deglutitie, vorbire imposibile Normala Perturbata Ataxie minora Ataxie moderata Ataxie severa Scor 0 1 2 3 4 5 6 0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4

IV. senzitiva

Ataxie severa care nu permite realizarea nici unei 5 miscari de coordonare Fct. Normala 0 Diminuarea sensibilitatii vibratorii, discriminative 1

Diminuarea sensibilitatii vibratorii, mioartrokinetice Scazuta moderat (tactil, dureros, vibrator) Scazuta marcat la 1-2 Abolire la 1-2 V. Fct. urinara Abolirea sensibillitatii cu exceptia capului Normala Mictiuni imperioase Retentie urinara imperioase moderata, frecvente

2 3 4 5 6 0 1

mictiuni 2 3 4 5 6 0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5
9

Incontinenta urinara frecventa Cateterism vezical Incontinenta permanenta Incontinenta de urina si fecale VI. Fct. vizuala Normala Scotom AV> 0.7 Scotom AV > 0.4-0.7 Scotom AV 0.2-0.3 Diminuare marcata a CV, AV (0.1-0.3) VII. cerebrala mentala Fct. Normala + Alterata Diminuarea usoara a ideatiei Diminuare moderata a ideatiei Diminuare severa Dementa

SCALA EDSS SIMPLIFICATA (Index ambultoriu) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 asimptomatic mers normal cu oboseala la activitati fizice mers fara sprijin 8 m in 100 (tulburari de echilibru) mers fara sprijin 8 m in 200 mers cu ajutor unilateral (baston) 8 m in 200 mers cu ajutor bilateral 8 m in < 200 sau unilateral 8 m > 200 mers cu ajutor bilateral 8 m in > 200 imposibil sa faca 25 m, ajutat cu scaun rulant legat de scaun rulant dar cu bratele functionale legat de scaun rulant dar cu bratele nefunctionale

CRITERII DE DIAGNOSTIC IN SCLEROZA MULTIPLA (DUPA POSER) SM certa: A. Clinic 1. 2. 2 pusee + 2 semne clinice 2 pusee + 1 semn clinic + 1 semn paraclinic

B. Paraclinic 1. 2. 3. 2 pusee + 1 semn clinic sau 1 semn paraclinic sau + modificari LCR 1 puseu + 2 semne clinice + modificari LCR 1 puseu + 1 semn clinic + 1 semn paraclinic + modificari LCR

SM probabila: A. Clinic 1. 2. 3. 2 pusee + 1 semn clinic 1 puseu + 2 semne clinice 1 puseu + 1 semn clinic + 1 semn paraclinic
10

B. Paraclinic 2 pusee + modificari LCR SM posibila clinic 1. 2. 1 puseu sau o leziune nevrita optica recurenta fara alte semne obiective

Modificari LCR = benzi oligoclonale si index Ig G crescut

11

SCALA DE GRADARE A FOREI MUSCULARE SEGMENTARE (FMS) Grad - 5/5 = FMS normala - 4/5 = opune rezistenta - 3/5 = nvinge gravitatia - 2/5 = deplaseaza membrul n planul patului - 1/5 = contractie musculara voluntara fra deplasare de segment - 0/5: - gr.I-nici o contractie voluntara sau la stimul dureros - gr.II-contractie minima la stimul dureros - gr.III-contractie controlaterala sincinetica MIASTENIA GRAVIS - SCALA OSSERMAN St.I. Miastenia gravis oculara(20%) St.II. Miastenia gravis generalizata forma usoara A.cu evolutie lenta -raspuns bun la medicamente B.cu evolutie rapida -raspuns slab la medicamente St.III. Miastenia gravis generalizata forma moderata cu fenomene bulbare St.IV. Miastenia gravis tardiva forma severa (dupa 2 ani de evolutie) cu fenomene bulbare St.V. Criza miastenica SCALA HOEHN YAHR n evaluarea pacientilor cu boala Parkinson
12

Stadiul 1 Afectare unilaterala cu sau fara jena functionala Stadiul 2 Afectare bilaterala sau axiala cu prinderea echilibrului Stadiul 3 Afectare bilaterala cu handicap moderat, afectarea reflexelor de postura; independent Stadiul 4 Afectare sever invalidanta, dar poate sta n picioare si merge fara ajutor Stadiul 5 Imobilizat la pat fara ajutor CLASIFICAREA DISCOPATIEI VERTEBRALE Faza 1-Insuficienta discala dureroasa Faza 2-Protruzie de disc; blocaj al segmentului cu discopatie (simptomatologie vertebrala locala) Faza 3-Hernie de disc propriu - zisa (cu simptomatologie neurologica) Stadiu 1 Sindrom de iritatie radiculara Stadiul 2 Sindrom de compresiune radiculara Stadiul 3 Sindrom de ntrerupere radiculara Faza 4-Artroza disco - vertebrala (cu simptomatologie de compresiune radiculara si medulara)

13

SCALA GLASGOW Raspuns ocular (deschide ochii) Spontan La comanda verbala La durere Raspuns verbal Nu raspunde Constient, orientat temporo-spatial Confuz (conversatie, dar e dezorientat) Inadaptat Neinteligibil Raspuns motor (mobilizeaza membrele) Nici un raspuns La ordin La durere: - indeparteaza stimulul - flexie orientata - flexie reflexa (rigiditate de decorticare) extensie reflexa (rigiditate de decerebrare) nici un raspuns 6 5 4 3 2 1 4 3 2 1 5 4 3 2 1

Gradul comei I II III IV

GSC 7-8 5-6 4 3

14

Scor maxim = 15 puncte GSC (Glasgow Coma Scale) <7-8 coma <5 prognostic grav

Evaluarea spasticitii s-a realizat cu ajutorul scalei Ashwort i Tardieu. a) Scala Ashwort. Pentru a realiza acest test, segmentul de testat este mobilizat n axele normale ale micrii, fr a se specifica viteza de micare. Criteriul scalei Ashwort: se acord puncte de la 0 la 4, n funcie de gradul spasticitii: 0 - tonus normal; 1 - uoar cretere a tonusului cu apariia unui spasm cnd segmentul este mobilizat; 2 - cretere marcat a tonusului; 3 - cretere considerabil a tonusului; 4 - segmentul este rigid.

b) Scala Tardieu. Acest test este realizat din poziia decubit dorsal. Spasticitatea se msoar la trei valori diferite (V1, V2, V3). Reacia este nregistrat la fiecare dintre cele trei valori. Se noteaz cu x/y, unde x reprezint una dintre valorile scalei 0-5, iar y reprezint gradul unghiului unde apare spasticitatea muscular. Vitezele folosite pentru evaluarea spasticitii (valorile lui y): V1 - micarea se realizeaz lent; V2 - micarea se realizeaz cu viteza gravitaiei; V3 - micarea se realizeaz rapid. Criteriul scalei Tardieu (valorile lui x):
15

0 - nu apare spasticitate pe parcursul micrii pasive; 1 - spasticitate uoar pe parcursul micrii pasive; 2 - spasticitate marcat, la un unghi bine precizat; 3 - apare clonus la un unghi bine precizat (durata clonusului este mai mic de 10 secunde); 4 - clonus, cu o durat mai mare de 10 secunde; 5 - articulaia este rigid, nu poate fi mobilizat. Pentru evaluarea mersului am folosit urmtoarele teste:

a) Ridic-te i mergi, acesta este un test frecvent utilizat la pacienii afectai neurologic. Acest test se poate cuantifica pe scala 0,1,2,3.

0 - incapabil;

1- realizeaz cu dificultate i ajutor din partea kinetoterapeutului;

2 - realizeaz singur cu dificultate;

3 - realizeaz fr dificultate. Testul const n: pacientul st pe un scaun, i se d comanda s se ridice (fr sprijin), s mearg 6-10 metri, s se ntoarc i s se reaeze pe scaun. Durata acestor aciuni se poate cronometra. b) Testul de mers Tinetti: este o analiz a ctorva componente a mersului, care se poate face la viteza obinuit a pacientului sau/i viteza crescut. La acest test, gradele de apreciere pot fi de la 0 la 1, astfel: 0 - nu realizeaz , 1 - realizeaz.

Testul cuprinde:
16

1. Creterea balansului trunchiului; 2. Capacitatea de a crete viteza mersului; 3. Devierea traseului mersului.

c) Scala evalurii mersului este ceva mai complex dect testul de mers Tinetti, deoarece aceasta cuprinde o serie de micri automate din mers ale articulaiilor membrelor inferioare i superioare. Gradele de apreciere ale acestei scale sunt de la 0 la 3, 0 reprezentnd normalitatea, iar 3 aspectul cel mai grav. Scala cuprinde: iniierea pasului, lungimea pasului, simetria pasului, continuitatea pasului, atacul cu calciul, micarea coxofemural n mers, micarea genunchiului n mers, extensia cotului n mers, extensia umrului n mers, abducia umrului n mers, sincronizarea atac calci-bra, naintatea capului n mers, flectarea trunchiului n mers. d) Testul vitezei de confort la copiii cu infirmitate motorie de origine cerebral msoar numrul de metri parcuri de copil ntr-un minut i H.R. (Ritmul cardiac din mers = frecvena cardiac n timpul mersului - frecvena cardiac de repaus/viteza de confort). Este prezentat dup Rose i colaboratorii n tabelul de mai jos (tabel nr. 2).

Tabel nr. 2. Testul vitezei de confort Copil Santos Hemiplegic Diplegic Viteza de confort (m/minut) 74,8 55,5 45,3 H.R.(bti /minut) 0,41 0,49 1,46

e) Testul urcatul i cobortul scrilor const n: subiectul este pus s urce un anumit numr de trepte, pn cnd apare oboseala sau incapacitatea de a mai urca. n acel moment, testul este oprit i se noteaz numrul de trepte pe care a
17

reuit s le urce. Pentru coborre se procedeaz la fel. Testul se poate realiza cu ajutor din partea kinetoterapeutului sau fr dac este cazul.

18