UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE MASTER DREPTUL EUROPEAN AL AFACERILOR

CURTEA EUROPENA DE CONTURI

NUME:BOCANIALA VALERICA CERCETARE

CUPRINS:
1.Istoric asupra institutiei

2.Organizarea activitatii curtii europene de conturi

3.Membrii curtii europene de conturi

4. Activitatea de control a Curtii Europene de Conturi

5.Concluzii

Curtea europeana de conturi

1.Istoric asupra institututie

Efectele destabilizatoare a dou r zboaie sngeroase i sl birea pozi iei Europei n lume au dus la con tientizarea, pe scar tot mai larg , a faptului c numai pacea i ac iunea concentrat pot transpune n realitate visul unei Europe puternice i unite. Inc din 1620, ducele de Sully concepe un corp politic format din toate statele Europei, care s poat asigura pacea ve nic i schimburi comerciale nentrerupte ntre membrii s i. n secolul al XIX-lea, Victor Hugo scria c va veni o vreme cnd cele dou mari grup ri, Statele Unite ale Americii i Statele Unite ale Europei, vor fi strns legate prin comer i industrie. Cu toate acestea, ideea de Europa Unit s-a concretizat abia dup cel de-al doilea r zboi mondial. Primii pa i s-au f cut n 1946-1957 prin constituirea OECE, CECO, EURATOM i CEE. Apoi pn n 1973 Europa celor ase (Belgia, Fran a, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda) devine Europa celor nou prin aderarea n acel an a Marii Britanii, Irlandei i Danemarcei. Un nou impuls se resimte n anii 1947-1985. Ader n aceast perioad Grecia, Spania i Portugalia, iar n februarie se semneaz Actul Unic European, care ad uga cooperarea politic celei economice i fixeaz data de 1 ianuarie 1993 pentru realizarea Pie ei Unice. n perioada 19861995 uniunea se extinde ajungnd de la Europa celor doisprezece la Europa celor cincisprezece prin aderarea Austriei, Finlandei i Suediei i prin semnarea Tratatului de la Amsterdam, se lanseaz moneda unic european , se proclam Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene i intr n vigoare Tratatul de la Nisa. Uniunea Europeana se distinge fa de alte organiza ii internationale prin modelul s u de integrare care se situeaz dincolo de cooperarea tradi ional ntre state: statele membre ale Uniunii au transferat o parte din competen ele lor la nivel comunitar. Pe lng puterile na ionale, regionale i locale, exist i o putere european , avnd la baz institu ii democratice i independente, mandatate s intervin n domeniile n care ac iunea comun este considerat mai eficient dect ac iunea separat a statelor membre conform principiului subsidiarit ii ce are menirea de a asigura luarea deciziilor ct mai aproape de cet ean. Uniunea European are propriile institu ii i instan e comunitare: Parlamentul European, Consiliul European, Comisia European , Curtea de Justi ie, Tribunalul de prim instan , Curtea European de Conturi, Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor, Banca de Investi ii, Banca Central European , Fondul European de Investi ii, Mediatorul European. Institutia ce se ocup cu verificarea i regularitatea veniturilor i cheltuielilor i care certific o bun gestiune financiar este Curtea European de Conturi. Denumita de catre unii "constiinta financiara" a UE, iar de catre altii "gardiana" finantelor sale, Curtea Europeana de Conturi este organul de control al tuturor operatiunilor financiare din bugetul UE.

Sistemul finan rilor Comunit ii prin resursele proprii a necesitat organizarea unui control financiar extern mai stabil dect era organizat n CECO i n CEE i EURATOM i men inut cu modific rile prin tratatul de fuziune din 1965. Crearea Cur ii Europene de Conturi s-a nscris n logica consolid rii finan rii Comunit ii prin resursele proprii i n aceea a responsabilit ii Parlamentului European de a acorda desc rcare Comisiei pentru execu ia bugetului. Comunitatea European nu dispunea de o Curte de Conturi nainte de 1977. Acest organ creat prin tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975 i intrat in vigoare n iulie 1977, a urmat vechilor organe de control extern a Comunit ii i n particular Comisiei de control a Comunit ii Economice care a fost instituit prin Tratatul de la Roma. Importan a atribuit Cur ii Europene de Conturi se reflect n decizia intervenit chiar la Maastricht, de a ridica Curtea European de Conturi la rang de institu ie. Cerut cu insisten a chiar de Curtea ins i, nc din noiembrie 1990 aceast decizie d mai mult greutate lu rilor de pozi ie, permi nd astfel ameliorarea gestiunii financiare a comunit ii Europene. Dotat cu personalitate moral i autonomie financiar , Curtea European de Conturi a Comunit ii Europene, cu sediul la Luxemburg, nu este un organ de jurisdic ie n ciuda numelui s u: statutul s u este comparabil din acest punct de vedere cu cel al Cur ii de Conturi germane, care nu are nici o putere de sanc iune. Aceast misiune formulat n termeni generali nu confer Cur ii Europene de Conturi putere de jurisdic ie asupra conturilor. Rolul s u este de a informa institu iile europene asupra legalit ii i regularit ii opera iilor realizate pentru o bun gestiune financiar a Comunit ii. Curtea European de Conturi controleaz execu ia bugetului i asist Parlamentul i Consiliul. A fost creat, la cererea Parlamentului, la 22 iulie 1975, prin Tratatul de revizuire a dispozitiilor bugetare. Tratatul a intrat n vigoare la 1 iunie 1977, iar la 25 octombrie 1977 Curtea de Conturi s-a reunit la Luxemburg n sedint constitutiv. Anterior, exista o Comisie de Control cu atributii n CEE si Euratom si un Comisar de conturi n CECO. Necesitatea crearii acestei institutii a fost determinata de cresterea importanta a volumului finantelor comunitare, de diversitatea surselor si a cheltuielilor acestora, de complexitatea operatiunilor pe care gestiunea lor le impunea, precum si a gestionarii creditelor bugetare. Curtea de Conturi a dobndit prin Tratatul de la Maastricht un statut echivalent celui instituit pentru celelalte 4 institutii comunitare. Din punct de vedere istoric, crearea Cur ii Europene de Conturi coincide cu modelarea puterilor Parlamentului European. Rela iile Cur ii Europene de Conturi cu Parlamentul au fost ntotdeauna stricte, rigide i mult mai flexibile i mai int rite cu Comisia de la Bruxelles. Totu i, Curtea European de Conturi nu este un organ legat de Parlament, diferen a resimtindu-se n raport cu institu iile na ionale de control financiar belgiene, spaniole sau britanice, ea veghind la ocrotirea independen ei sale, mai ales n programarea controalelor sale.

Crearea Cur ii Europene de Conturi a coincis cu dou evenimente particulare importante: l rgirea puterilor Parlamentului European n materie de control bugetar i finan area integral a bugetului Uniunii Europene din resurse proprii. Existen a unui buget propriu al Uniunii Europene, distinct de cel al statelor membre, i faptul c autonomia financiar fusese acordat institu iilor europene sunt dou elemente care pledeaz , prin esen a lor, n favoarea cre rii unui organ de control extern specific pentru veniturile i cheltuielile comunitare. Rolul controlului extern nu este totu i de a da un aviz cu caracter politic asupra orient rilor pe care autoritatea responsabil de gestiune ntelege s le realizeze. Pronun ndu-se asupra aplic rii lor i asupra traducerii lor n m suri concrete, controlul extern are mai curnd misiunea de a ntreba, punnd n oper schimb rile considerate ca necesare, indicnd unde i de ce trebuie intervenit. Respectarea principiului separa iei puterilor constrnge controlul extern la a l sa responsabililor cu gestiunea fondurilor publice dreptul de a decide cu privire la calea de urmat. n concluzie, activitatea de control luat n sens larg nu are un obiectiv unic de a dezv lui deficien ele sau de a da na tere sanc iunilor. Ea constituie nainte de toate o manier eficace de ameliorare a gestiunii i, pe cale de consecin , rezultatele spre care ea trebuie s tind . Misiunea Cur ii Europene de Conturi, pe care o ndepline te ntr-o total independen , contribuie de o manier fundamental la transparen a actelor din cadrul Uniunii Europene.

2.Organizarea activitatii curtii europene de conturi

Atunci cnd Curtea European de Conturi fusese creat n 1977 existau n toate statele membre ale Comunit ii Europene institu ii ns rcinate cu controlul conturilor pentru fiecare din aceste state. Originalitatea Curtii Europene de Conturi, ine n primul rnd de modul de compunere i delimitarea competen elor sale. Conform articolului 247 al tratatului, Curtea European de Conturi, este compus din 15 membri. Tratatul n textul s u actual n vigoare, nu rezerv fiec rui stat membru numirea unui membru al Cur ii, dar regula nu a fost fidel observat pn n prezent. Curtea European de Conturi este o institu ie ce func ioneaz colegial. Tratatul de la Maastricht a constituit o institu ie n plin exerci iu. Compunerea Curtii Europene de Conturi nu urmeaza regulile de recrutare identice pentru toate tarile. Decizia de numire fiind pana in prezent luata in unanimitate prin Consiliu este de natura politica. Experientele profesionale, de tehnicitate de control sunt extrem de diferite, in functie de statele din care provin candidatii si de profilul moral si profesional al fiecaruia. Caracterul politic
5

al numirilor a fost evocat in mod deschis si nu pare sa puna probleme particulare in functionarea interna a Curtii1. Fiecare membru al Curtii dispune de un cabinet. Activitatile de audit sunt sub responsabilitatea unuia sau mai multor membri ai curtii, si sunt structurate in grupuri. In virtutea Tratatului ce instituia Comunitatea Europeana, Curtea de Conturi asista Parlamentul si Consiliul in misiunea de control a executiei bugetului. Ea poate sa formuleze, in acest sens, informatii si sa exprime avize la cererea unei institutii europene. Tratatul recunoaste Curtii Europene de Conturi deplina autonoie in organizarea programului sau de munca si in activitatile sale de control, ca si in determinarea modalitatilor de publicare a rapoartelor sale. Curtea Europeana de Conturi emite, dupa bugetul din 1994, o declaratie de asigurare sau de siguranta care insereaza in procedura descarcarii bugetare. Controalele specifice Curtii Europene de Conturi genereaza anchete si conduc la emiterea unor scrisori de sector in cadrul unei proceduri contradictorii ce permite institutiilor controlate sa verifice observatiile lor inaintea publicarii unui raport definitiv. Rapoartele Curtii Europene de Conturi sunt transmise institutiilor europene competente si cuprind recomandari adresate acestora. Asadar interlocutorii Curtii Europene de Conturi, in exercitiul acestor misiuni diverse de control, sunt institutiile europene si nu institutiile statelor membre. Dar Curtea Europeana de Conturi dispune pentru controlul de gestiune de fonduri comunitare prin Comisie, de dreptul de a verificia modul de intrebuintare al acestor fonduri pana la utilizatorii finali, intelegand prin aceasta colectivitatile locale si persoanele private, beneficiarii fondurilor structurale. Competentele rationale si materiale ale Curtii Europene de Conturi s-au extins la a evalua noile domenii politice care fac obiectul observatiilor comunitare. Totusi, prin natura lor, aceste competente nu s-au extins si asupra zonelor de interventie ale statelor. Daca se priveste situatia diferitelor state membre, se constata imediat o distinctie fundamentala intre statele unde institutia competenta in materie de conturi publice are forma unui colegiu si cele unde ea este constituita ca o entitate autonoma avand in fruntea sa un responsabil unic. Forma colegiala apare cu precadere in Franta, in tarile in general desemnate ca tarile din sud (Spania, Grecia, Italia, Portuglia) sau tarile de traditie germanica (Germania, Austria si Benelux). Constructia unui oficiu de forma administrativa avand in fruntea sa un responsabil unic caracterizeaza un schimb Marea-Britanie si Irlanda ca si trei tari scandinave membre ale Uniunii Europene. Eventualitatea unei armonizari a situatiilor nationale prin alinierea statelor membre la una sau la alta din cele doua formule nu a fost evocata, dar traditiile nationale determina, fara indoiala, diferente si apropieri in abordarea acestor aspecte in legislatiile statelor membre. Cu toate acestea, exista doua situatii care trebuie mentionate pentru ca ele au o anumita influenta asupra Curtii Europene de Conturi, si anume: relatia cu Parlamentul European, pe de o parte, si incidenta organizarii federale sau regionale, pe de alta parte. Relatia cu Parlamentul national este o relatie de drept intre institutia financiara nationala si Parlamentul fiecarui stat membru si este mai mult sau mai putin manifestata conform traditiilor constitutionale nationale. In Franta, se statueaza prin Constitutie ca, Curtea de Conturi asista Parlamentul in controlul executiei legilor financiare. Se autorizeaza, astfel, principiul colaborarii intre aceste doua autoritati, sens in care, Curtea de Conturi a Frantei desfasoara impreuna cu Comisia de
1

www.infoeuropa.com

finante a Parlamentului misiuni de evaluare si control si o practica de lucru comuna.In alte tari ale Europei, functia de control a conturilor este plasata in mod explicit sub ocrotirea Parlamentului. De exemplu, Oficiul Auditului National din Marea Britanie este dirijat printr-un controlor si auditor general care are statutul de ofiter al Camerei Comunelor. Printre statele membre, Germania se distinge, desigur, prin aplicarea principiului organizarii federale a institutiilor publice de control ale conturilor publice. Fata de Curtea de Conturi care are competenta pentru verificarea conturilor federale, fiecare land dispune de propria sa Curte de Conturi, care este independenta fata de Curtea de Conturi federala. Aceasta independenta implica in mod deosebit ca, in afara coordonarii materiale, Curtea de Conturi a Germaniei nu se interfereaza in relatiile ce se stabilesc intre Curtea Europeana de Conturi si curtile de conturi ale landurilor. Competentele materiale ale fiecarei institutii financiare nationale sunt definite prin legea nationala in maniera autonoma si purtand marca istoriei juridice a fiecarui stat. Chiar daca Curtea Europeana de Conturi are putere de a verifica intrebuintarea fondurilor comunitare pana la utilizatorul final, aceasta putere nu este conferita la toate institutiile financiare nationale de control. Pentru a le garanta contribuabililor europeni faptul c banii publici sunt cheltui i n mod eficient, Curtea de Conturi este abilitat s verifice (s auditeze) orice persoan sau organiza ie care gestioneaz fonduri europene. n acest scop, efectueaz frecvent controale pe teren. Concluziile sale scrise sunt incluse n rapoarte adresate Comisiei Europene i guvernelor statelor membre. Curtea de Conturi nu are putere juridic . n cazul n care descoper fraude sau nereguli, auditorii s i informeaz Oficiul european de lupt antifraud (OLAF). Pentru a- i exercita atribu iile n mod eficient, Curtea de Conturi trebuie s fie complet independent de celelalte institu ii, dar, n acela i timp, trebuie s r mn permanent n contact cu acestea. Curtea de Conturi este format din cte un membru din fiecare ar a Uniunii, desemnat de Consiliu pentru un mandat de 6 ani (care poate fi rennoit). Pre edintele Cur ii este ales de c tre membrii acesteia pentru un mandat de 3 ani care, de asemenea, poate fi rennoit. Vtor Manuel da Silva Caldeira, din Portugalia, a fost ales pre edinte n ianuarie 2008. Curtea de Conturi num r aproximativ 800 de angaja i, nu numai auditori, ci i traduc tori i administratori. Auditorii sunt mp r i i n grupuri de audit. Ace tia preg tesc proiecte de rapoarte pe baza c rora Curtea ia decizii.

3.Membrii curtii europene de conturi

Curtea Europeana de Conturi se compune din 27 membri care sunt numiti ce Consiliu, apoi urmeaza consultarea Parlamentului. Ei sunt alesi dintre personalitatile care fac parte sau au facut parte, in tarile lor, din institutii de control extern sau poseda o calificare speciala pentru aceasta functie. Desi aceasta conditie este exprimata optional, calificarea persoanelor in cauza trebuie sa fie remarcabila, avand in vedere ca este folosit termenul personalitati pentru ambele situatii. In plus, ei trebuie sa ofere toate garantiile de independenta.

La primele numiri, 4 membri ai Curtii, desemnati prin tragere la sorti, primesc un mandat limitat la 4 ani, pentru a asigura o anumita continuitate a functiilor. Exista si posibilitatea reinnoirii mandatului. Membrii Curtii desemneaza din randul lor presedintele institutiei pentru o perioada de trei ani, reinnoibila. Fara sa fie magistrati, membrii Curtii dispun de garantiile destinate sa asigure independenta lor, macar ca aceasta notiune nu are aceeasi semnificatie intr-o institutie a caror membri isi pastreaza functiile in tarile lor. Membrii Curtii exercita functiile lor in interesul general al Uniunii, care inseamna o continuare a garantiei de independenta pe care ei trebuie sa o furnizeze la numirea lor (in sensul ca ei au obligatia de a nu solicita si de a nu accepta instructiuni din partea vreunui guvern sau organism)2. Dispozitiile privind interdictia exercitarii altor activitati profesionale, datoria de probitate si discretie, acceptarea de functii sau avantaje, dupa incetarea functiilor, cazurile de incetare a functiilor, privilegiile si imunitatile sunt, in general, identice cu cele prevazute pentru judecatorii Curtii Europene de Justitie. Pentru a satisface conditia de eficacitate si credibilitate, membrii Curtii au obtinut sa fie asistati de colaboratori in numar suficient si cu un inalt nivel de formare profesionala3. Sistemul de numire al membrilor Curtii de Conturi se distinge de cel al Comisiei sau al Curtii de Justitie (ai caror membri sunt numiti printr-un acord comun de guvernele din statele membre), prin faptul ca membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Consiliu. Membrii Curtii de Conturi nu pot, in timpul functiilor lor, sa exercite vreo activitate profesionala remunerata sau nu. Ei nu pot sa fie promovati in functiile lor, nici declarati decazuti din dreptul la pensie sau alte avantaje, daca Curtea de Justitie constata la cererea Curtii de Conturi insasi, ca au incetat sa raspunda conditiilor cerute sau satisfacerea obligatiilor rezultate din functia lor. Functiile lor iau sfarsit prin demisie voluntara sau demisie oficiala. La cererea Curtii de Conturi, Curtea Europeana de Justitie poate sa constate ca ei nu mai raspund conditiilor cerute sau nu mai satisfac obligatiilor rezultate din functia lor. Conditiile de munca, si in special tratamentele, indemnizatiile si pensiile membrilor Curtii de Conturi (indemnizatiile tin loc remuneratiei) sunt fixate de Consiliu cu hotararea majoritatii calificate. Membrii Curtii de Conturi beneficiaza de dispozitiile protocolului privind privilegiile si imunitatile aplicabile membrilor Curtii de Justitie. Membrii Curtii de Conturi, cu exceptia presedintelui, sunt repartiazati in doua grupe de audit regrupand, astfel, sectoarele in care sunt responsabili fiecare dintre ei. Curtea adopta avizele sale sau raporturile anuale cu majoritatea de membrii care o compun. Membrii Curtii de Conturi sunt in timpul mandatului lor inamovibili. Sarcinile functionale si sectoarele de control sunt repartizate intre cei 27 membri, iar deciziile sunt colegiale si se iau cu majoritate simpla. Curtea Europeana de Conturi este formata din 27 de membri, numiti pentru un mandat de sase ani printr-o decizie adoptata cu majoritatea calificata de catre Consiliului Uniunii, n urma consultarii prealabile a Parlamentului European. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti si
2

Octavian Manolache Drept comunitar Institutii comunitare, ed. a II-a, Ed. All beck, Bucuresti, 1999,

pp. 115-116

au experienta n domeniul auditarii finantelor publice. Membrii Curtii si aleg presedintele pentru pe un mandat de trei ani ce poate fi rennoit. La Curtea de Conturi si desfasoara activitatea 550 de profesionisti de nalta clasa din cele 27 de tari ale Uniunii Europene, dintre care circa 250 sunt auditori. Dupa extinderea din mai 2004, n conformitate cu Tratatul de la Nisa, Curtea de Conturi are posibilitatea sa creeze camere interne n scopul adoptarii unor anumite tipuri de rapoarte si opinii. Se ncearca, de asemenea, ameliorarea cooperarii dintre Curtea de Conturi si institutiile nationale de audit, prin nfiintarea unui comitet de contact cu presedintii institutiilor nationale. Din 2007, Curtea este constituit din 27 de membri (independen i i cu experien n auditul finan elor publice), provenind din cele 27 state membre, cu un mandat de ase ani; la rndul lor, membrii Cur ii i aleg un Pre edinte, cu un mandat de trei ani.

4. Activitatea de control a Curtii Europene de Conturi

Curtea Europeana de Conturi are misiunea de control in maniera independenta cu privire la perceperea (incasarea) si utilizarea fondurilor Uniunii Europene, precum si rolul de a aprecia modul in care institutiile europene se achita de sarcinile lor in materie financiara. Curtea Europeana de Conturi examineaza daca operatiunile financiare au fost corect inregistrate, executate in mod legal si regulat si administrate in conditiile de economie, eficacitate si eficienta. Prin aceasta activitate, Curtea intelege sa contribuie la a ameliora gestiunea financiara de fonduri ale Uniunii Europene le toate nivelurile pentru a asigura cetatenilor Uniunii cea mai buna utilizare posibila a banului lor. Curtea difuzeaza rezultatele activitatilor sale publicand in timp oportun raporturi pertiente si obiective. Tratatul instituind Comunitatea Europeana da Curtii de Conturi sarcina principala de a controla buna executare a bugetului Uniunii Europene in scopul realizarii a doua obiective: de a ameliora, sub aspectul eficientei si economicitatii, rezultatele si de a da seama cetateanului european cu privire la utilizarea banilor publici prin autoritatile responsabile de gestiune. Curtea de Conturi poate sa controleze tot organismul sau persoana care administreaza sau primeste fonduri comunitare. Ea controleaza, in special, institutii si organisme comunitare, administratii nationale, regionale, locale, ca beneficiari finali ai ajutoarelor comunitare. Tinand cont de amploarea bugetului, Curtea de Conturi nu poate controla, in cursul unui exercitiu bugetar, totalitatea operatiunilor financiare comunitare. Ea verificca, asadar, fiabilitatea sistemelor punand in valoare reglementarile europene la nivelurile comunitar si national procedand la controale prin sondaj. Auditorii sunt insarcinati sa efectueze numeroase misiuni de control, atat la sediul altor institutii, in special la Bruxelles, cat si in statele membre ale Uniunii, dar chiar si in toate tarile lumii beneficiare de un ajutor financiar comunitar. Curtea de Conturi are acces la toata informatia necesara pentru indeplinirea misiunii sale de control. Controlul in statele membre se efectueaza in colaborare cu institutiile de control financiar nationale sau serviciile nationale competente. Curtea de Conturi informeaza cetateanul
9

european despre activitatea pe care o desfasoara si rezultatele obtinute, intr-o maniera obiectiva si cu toata transparenta. Curtea de Conturi publica: un raport annual cu privire la executarea bugetului Uniunii din anul precedent; o declaratie de siguranta referitoare la fiabilitatea contturilor ca si la legalitatea si regularitatea operatiunilor corespunzatoare exercitiului bugetar precedent. Ea mai publica rapoartele anuale specifice referitoare la organismele comunitare si rapoartele specifice pe teme de interes particular. Ea trebuie sa fie consultata, pentru aviz, inaintea adoptarii proiectelor de reglementare comunitara in ceea de priveste caracterul financiar al acestora. Aceste rapoarte si avize sunt, de o maniera generala, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in toate limbile comunitare si accesibile pe site-ul de internet al Curtii Europene de Conturi. Rapoartele de control ale Curtii de Conturi Europene constituie un element important al procedurii de descarcare. Ele sunt transmise autoritatii bugetare (Parlamentului si Consiliului) care tin cont de acesta pentru a decide daca descarcarea poate fi data Comisiei cu drept de gestiune bugetara. Curtea de Conturi Europene nu are putere jurisdictionala proprie, iar atunci cand autorii Curtii descopera indicii de fraude, fraude si neregularitati, informatiile culese sunt transmise cat mai repede posibil organelor comunitare competente pentru a da o rezolvare corecta si legala problemei semnalate. Revine in sarcina Uniunii Europene si a statelor membre sa combata fraudele si activitatile ilegale care pot atinge interesele financiare ale Uniunii. In acest context Curtea de Conturi Europeana, prin controalele sale performante, prin intinderea si natura lor, contribuie la planul de prevenire si de lupta impotriva fraudei si neregularitatilor. In sarcina de buna gestiune financiara se regasesc trei aspecte ale controlului conturilor si gestiunii organismelor. Controlul bunei gestiuni financiare reuneste evaluarea politicilor publice sau controlul bunei intrebuintari a fondurilor publice, cu referinta la criteriile de cost si de randament, economie, eficienta si eficacitate. Alaturi de rapoartele anuale se adauga si rapoartele speciale care vizeaza aspecte particulare ale gestiunii comunitare la initiativa Curtii, urmand ca aceasra sa decida sau nu publicarea lor. Curtea adreseaza, de asemenea, scrisori presedintelui care au un caracter confidntial. Adresata la sfarsitul unui control, o scrisoare de sector nu face obiectul unei deliberari colegiale. Ea poate sa fie adresata unei institutii comunitare sau unui serviciu administrativ al statului membru. La primirea raspunsurilor care ii vor fi transmise, procedura de control poate fi inchisa sau ea va continua si va face obiectul unui raport, chestiune care va fi decisa colegial. Controlul prin analiza sistemelor se fondeaza pe ideea ca fiecare organizatie trebuie sa genereze propriul control intern, o structura si anumite proceduri capabile de a garanta o buna functionare a sistemului. Daca sistemele si procedurile ce formeaza obiectul controlului intern par valide, auditorul identifica elementele cheie, testele si poate astfel sa limiteze numarul de sondaje efectuate inainte de a-si formula opinia sa. Controalele Curtii de Conturi Europene trebuie sa tina cont de starea de progres a operatiunilor de gestiune si nu pot fi duse la indeplinire pe parcursul mai multor exercitii bugetare. In concluzie, controalele Curtii de Conturi Europene reprezinta adeseori un punct de plecare, mai degraba decat o realizare: controalele sale justifica si atrag verificari ulterioare si mai aprofundate la mai multe sectoare, ori la nivelul administratiilor nationale.
10

Competenta de gestiune comunitara a fost delegata administratiilor nationale in numeroase domenii, fapt ce determina deplasarea progresiva a centrului de gravitate a controalelor spre statele membre. Prin urmare colaborarea intre Curtea de Conturi Europeana si institutiile de control nationale se impune nu doar in virtutea unei simple obligatii juridice, ci din cauza suprapunerii competentelor in materie de gestiune intre administratia europeana si administratiile nationale. Trebuie adaugat despre Curtea de Conturi Europeana ca intretine numeroase raporturi si contacte cu alte institutii si organisme de control din afara Uniunii Europene. Ea participa in special la intrunirile INTOSAI (Organizatia Internationala a Institutiilor Superioare de Control) si EUROSAI (institutia europeana) la care Curtea de Conturi Europeana este unul dintre membrii fondatori. Autonomia fata de celelalte organe a Uniunii Europene si de statele membre ii ofera garantarea indeplinirii in cele mai sigure conditii a funcitei de control pe care o exercita. Unul din mijloacele utilizate in acest sens poate fi constituirea, de catre presedintele Curtii de Conturi a Uniunii Europene, a unui comitet de legatura cu conducatori ai institutiilor nationale corespunzatoare4. Curtea de Conturi are ca principala misiune controlul legalitatii, regularitatii si bunei gestiuni financiare a veniturilor si cheltuielilor Uniunii. De asemenea, Curtea de Conturi: 1.elaboreaza un raport anual destinat asistarii Consiliului si Parlamentului n cadrul procedurii de "deresponsabilizare" a Comisiei Europene n privinta executarii bugetului european. Acest raport cuprinde observatiile Curtii cu privire la gestiunea financiara a Comunitatii, precum si raspunsurile institutiilor n cauza. Raportul anual pune n evidenta domeniile n care sunt de dorit posibile ameliorari; 2.elaboreaza rapoarte speciale privind domenii particulare ale gestiunii care sunt publicate (ca si raportul anual) n Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene; 3.emite avize la cererea institutiilor care au nevoie de conciliere n ceea ce priveste aspecte ale gestiunii fondurilor; 4.prezinta, din proprie initiativa, observatii asupra unor probleme financiare; 5.pune la dispozitia Consiliului si Parlamentului o declaratie de asigurare privind att acuratetea conturilor, ct si legalitatea si regularitatea operatiilor adiacente. Este o declaratie formala adresata contribuabililor, prin care aceasta i asigura ca banii lor au fost utilizati n conformitate cu destinatiile prevazute. anumite

Ion Filipescu, Augustin Fuerea Drept institutional si comunitar european, Ed. Actami 2000, ed a V-a,

Bucuresti, p. 202 11

Controlul Curtii de Conturi. Orice institutie sau organ ce beneficiaza de fondurile UE este supus controlului Curtii de Conturi, trebuind sa-i puna la dispozitie informatiile si documentele cerute de catre aceasta. Controlul se extinde si asupra administratiilor nationale, regionale si locale care participa la fondurile comunitare, precum si asupra beneficiarilor de ajutoare comunitare din interiorul sau exteriorul UE. Controalele au loc la sediile institutiilor europene din statele membre sau din tarile terte. Ele sunt efectuate nainte de nchiderea conturilor exercitiului bugetar avut n vedere, n mod paralel cu gestiunea propriu-zisa. Atunci cnd Curtea identifica anumite lacune, iregularitati sau cazuri potentiale de frauda, ea le aduce la cunostinta administratiilor si organelor competente pentru ca acestea sa actioneze n consecinta. Ea semnaleaza si insuficientele din cadrul sistemelor si procedurilor susceptibile de a fi fost la originea problemelor avute n vedere. n acest fel, Curtea ncearca sa promoveze o mai buna utilizare a banilor contribuabililor, participnd astfel la ameliorarea sistemului de gestiune.

12

5.CONCLUZII

Curtea European de Conturi ncearc , n mod constant, s determine o mai bun utilizare a banilor contribuabililor, participnd asfel la ameliorarea sistemelor de gestiune. Observa iile Cur ii cu privire la gestiunea financiar a Comunit ii n cadrul raportului s u anual sunt inso ite de r spunsurile institu iilor n cauz . Adoptat n luna noiembrie a fiecarui an, raportul este examinat de Parlamentul European la recomandarea Consiliului Europei pentru desc rcarea de responsabilitate a Comisiei Europene cu privire la execu ia bugetar . Prin rapoartele speciale sunt vizate domenii particulare ale gestiunii, care sunt publicate n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. n anumite situa ii institu iile au nevoie de conciliere, n ceea ce prive te anumite aspecte ale gestiunii fondurilor. Ele au posibilitatea de a cere avizul Cur ii de Conturi, dar obligatoriu naintea adopt rii textelor referitoare la reglement rile financiare i la resursele proprii. Nu trebuie uitat c , Curtea de Conturi European furnizeaz , n egal m sur , Parlamentului i Consiliului o declara ie de asigurare privind acurate ea conturilor, legalitatea i regularitatea opera iunilor adiacente, declara ia formal adresat contribuabililor prin care aceasta i asigur c banii lor au fost utiliza i i c acest lucru s-a f cut n conformitate cu destina iile prev zute. Dincolo de competen ele sale de control Curtea de Conturi European are competen e consultative n elaborarea bugetului Uniunii. Ea este consultat frecvent n ceea ce prive te textele legale cu voca ie financiar i bugetar .

13

BIBLIOGRAFIE:
1. Ion Filipescu, Augustin Fuerea Drept institutional si comunitar european, Ed. Actami 2000, ed a V-a, Bucuresti. 2. Octavian Manolache Drept comunitar Institutii comunitare, ed. a II-a, Ed. All beck, Bucuresti, 1999 3. Miron Dumitru,Dragan Gabriela, Economia integrarii europene, Bucuresti, Editura ASE, 2002

14