Carl Rogers sa nscut 08 ianuarie 1902 n Oak Park, Illinois, o suburbie din Chicago, al patrulea din cei sase

copii. Tatl su era un inginer de succes civil i mama sa era o gospodin i devotat cretin. Educaia sa a nceput n clasa a doua, pentru c el ar putea citi deja nainte de grdini. Cnd Carl a fost de 12, familia sa mutat la o ferm de aproximativ 30 mile vest de Chicago, i a fost aici c el a fost s-i petreac adolescena lui. Cu o educaie strict i treburi multe, Carl a fost s devin destul de izolat, independent, i auto-disciplinat. El a continuat la Universitatea din Wisconsin, ca agricultura majore. Mai trziu, el a trecut la religia pentru a studia pentru minister. n acest timp, el a fost selectat ca unul din zece elevi s mearg la Beijing pentru "World Student Christian Federaia Conferinta" timp de ase luni. El ne spune c experienele noul su lrgit, astfel c modul su de gndire a nceput s se ndoiasc de unele dintre opiniile sale religioase de baz. Dup absolvire, sa cstorit cu Helen Elliot (mpotriva dorinei prinilor si "), sa mutat la New York, i a nceput participarea la Uniunea Seminarului Teologic, o instituie de celebru liberal religioase. n timp ce exist, el a luat un seminar organizat elev numit "De ce sunt eu care intr n minister?" Am putea la fel de bine s v spun c, dac nu dorii s schimbai cariera ta nu, s ia o clas cu un astfel de titlu! El ne spune c majoritatea participanilor "modul lor de gndire drept un loc de munc religioase." Pierderea Religia a fost, desigur, ctig de psihologie: Rogers a trecut la programul de psihologia clinic de la Universitatea Columbia, i a primit titlul de doctor n 1931. El a nceput deja s lucreze sale clinice la Societatea Rochester pentru Prevenirea Cruzimii la copii. La aceasta clinica, el a nvat despre teoria Otto Rank i tehnici de terapie, care-l porni pe drumul de a dezvolta propria abordare. El a fost oferit un profesor plin la Ohio State, n 1940. n 1942, el a scris prima sa carte, Consiliere si Psihoterapie. Apoi, n 1945, el a fost invitat s nfiineze un centru de consiliere de la Universitatea din Chicago. Acesta a fost n timp ce lucreaz acolo, care n 1951 a publicat lucrarea sa major, centrata pe client terapie, n care el prezint teoria sa de baz. n 1957, el a revenit pentru a preda la alma mater sa, Universitatea din Wisconsisn. Din pcate, a fost o perioad de conflict n cadrul departamentului de psihologie lor, i Rogers a devenit foarte dezamgit cu studii superioare. n 1964, el a fost fericit s accepte un post de cercetare din La Jolla, California. El a oferit tratament, au inut discursuri, i a scris, pn la moartea sa n 1987. Teorie Teoria lui Roger este unul clinic, bazat pe ani de experienta care se ocup cu clientii sai. El are acest lucru n comun cu Freud, de exemplu. De asemenea, n comun cu Freud este c sa este o teorie deosebit de bogat i mature - bine gndit-out i logic strmt, cu aplicarea larg. Nu n comun cu Freud, cu toate acestea, este faptul c Rogers vede oamenii ca un fond bun sau sntoi - sau cel puin foarte, nu-i ru sau bolnavi. Cu alte cuvinte, el vede sntii mintale ca progresia normala a vietii, si el vede boal mintal, criminalitatea, i alte probleme umane, ca denaturarea c tendina natural. De asemenea, nu n comun cu Freud este faptul c teoria Rogers "este unul relativ simplu. De asemenea, nu n comun cu Freud este c teoria Rogers "este deosebit de simpl - chiar elegant!

ntreaga teorie este construit pe un singur "forta a vietii", el solicit actualizarea tendinta. Acesta poate fi definit ca prezenta motivaia built-in n orice form de via pentru a dezvolta potenialul su n cea mai mare msur posibil. Noi nu vorbim doar despre supravieuire: Rogers consider c toate creaturile strduim s facem cele mai bune ale existenei lor. n cazul n care nu reuesc s fac acest lucru, nu este de o lips de dorin. Rogers surprinde cu aceast mare nevoie de un singur motiv sau toate alte motive pe care ali teoreticieni ai vorbi despre. El ne cere, de ce nu vrem aer i ap i mncare? De ce nu cutm siguran, dragoste, i un sentiment de competen? De ce, ntr-adevr, nu vom cuta s descopere noi medicamente, a inventa noi surse de energie, sau crearea de noi opere de art? Pentru c, mi rspunde el, este n natura noastr ca lucrurile vii de a face n cele mai bune foarte putem! Reinei faptul c, spre deosebire de utilizarea Maslow a termenului, Rogers se aplic pentru toate creaturile vii. Cteva dintre exemplele sale timpurii, de fapt, includ alge i ciuperci! Gndii-v la el: Nu-l uimesc uneori v modul de neghina vor crete prin trotuar, sau puiei bolovani crack, sau animale supravieui condiiilor de desert sau de nord ngheat? El a aplicat, de asemenea, ideea de a ecosistemelor, spunnd c un ecosistem, cum ar fi o pdure, cu toat complexitatea sa, are un potenial de actualizare mult mai mare dect un ecosistem simple, cum ar fi un cmp de porumb. Dac au fost un bug s dispar ntr-o pdure, sunt susceptibile de a fi alte creaturi care se va adapta pentru a umple golul; Pe de alt parte, un val de "flagel porumb", sau unele astfel de dezastru, i avei un castron de praf. Acelai lucru pentru noi, ca indivizi: Dac trim aa cum ar trebui, vom deveni n ce mai complexe, cum ar fi n pdure, i, astfel, s rmn flexibil n faa mic vieii - i mare - dezastrelor. Oamenii, cu toate acestea, n cursul actualizarea potenialului lor, a creat societate i cultur. n sine, c nu este o problem: Suntem o fiin social, aceasta este natura noastra. Dar cnd am creat cultura, a dezvoltat o via proprie. Mai degrab dect s rmn aproape de alte aspecte ale naturii noastre, cultura poate deveni o for n sine. i chiar dac, pe termen lung, o cultur care interfereaza cu actualizarea nostru moare, noi, dup toate probabilitile, vor muri cu el. Nu nelegei greit: cultur i societate n care nu sunt intrinsec rele! Este mai mult de-a lungul liniilor de psri de paradis gsite n Papua-Noua Guinee. Penaj colorat i dramatic a masculilor distrag aparent animale de prad de la femele i tineri. Selecia natural a condus spre aceste psri pene coada mai mult i mai elaborat, pn n unele specii de sex masculin nu mai poate obine de la sol. n acel moment, fiind pline de culoare nu face sex masculin - sau a speciei - mult mai bun! n acelai fel, societile noastre elabora, culturi complexe, tehnologii incredibile, pentru tot ceea ce ne-au ajutat s supravieuiasc i s prospere, poate, n acelai timp, servesc pentru a ne face ru, i, posibil, chiar distruge-ne. Detalii Rogers ne spune c organismele tiu ceea ce este bun pentru ei. Evolutia ne-a oferit cu simurile, gusturile, discriminrile avem nevoie de: Cnd ne-am foame, vom gsi hran - nu orice fel de mncare, dar produsele alimentare care are un gust bun. Produsele alimentare care are un gust rau este probabil sa fie rasfatata, putred, nesntoase. C ceea ce are un gust bun i ru sunt - lecii nostru evolutionar fcut clar! Aceasta se numete evaluarea organismic. Printre multele lucruri pe care le instinctiv valoare este pozitiv n vedere, Rogers termen umbrel

pentru lucruri cum ar fi dragoste, afeciune, atenie, nurturance, i aa mai departe. Este clar c bebeluii au nevoie de dragoste i atenie. De fapt, ar fi bine ca acestea s mor fr ea. Ei cu siguran, nu reuesc s prospere - i anume s devin tot ce pot fi. Un alt lucru - probabil deosebit de uman - care ne este valoarea de sine pozitive n vedere, c este, stima de sine, auto-valoare, o imagini de sine pozitive. Vom realiza acest lucru de sine pozitive n vedere de ctre confrunt cu altele pozitive n a ne arta de-a lungul anilor noastre de cretere. Fr aceast auto-sens, ne simim mici i neajutorai, i din nou nu reuim s devin tot ceea ce putem fi! Ca i Maslow, Rogers consider c, dac este lsat la dispozitivele lor, animalele vor avea tendina de a mnca i a bea lucruri care sunt bune pentru ei, si consuma-le n proporii echilibrate. Bebelusi, de asemenea, par s vrea i cum ar fi ceea ce au nevoie. Undeva de-a lungul liniei, cu toate acestea, am creat un mediu pentru noi nine, care este semnificativ diferit de cel n care am evoluat. n acest nou context sunt lucruri cum ar fi zaharul rafinat, faina, unt, ciocolat, i aa mai departe, c strmoii notri nu tiau n Africa. Aceste lucruri au arome care au atractie la evaluarea noastr organismic - nc nu servesc de actualizare noastre de bine. Peste milioane de ani, am putea evolua pentru a gsi brocolli mai satisfacatoare decat branza -, dar pn atunci, acesta va fi prea trziu pentru tine i pentru mine. Societatea noastra, de asemenea, ne duce n rtcire, cu condiiile de valoare. Pe msur ce cresc, prinii notri, profesori, colegi, mass-media, i altele, numai s ne dea ce avem nevoie atunci cnd ne arat suntem "vrednici," mai degrab dect doar pentru c avem nevoie de el. Am obine o butur atunci cnd vom termina clasa noastr, vom obtine ceva dulce atunci cnd vom finaliza legume noastre, si cel mai important, ne dragoste si afectiune, dac i numai dac ne "comportm!" Noiuni de baz n vedere pozitiv asupra "cu condiia" Rogers solicit n vedere condiionat pozitiv. Pentru c noi avem nevoie ntr-adevr n vedere pozitiv, aceste condiii sunt foarte puternice, i ne-am ndoi ntr-o form determinat, nu prin valorificarea noastre organismic sau tendina noastr de actualizarea, ci de ctre o societate care poate sau nu poate avea cu adevrat interesele noastre cele mai bune la inim. Un "biat sau fat cuminte" nu poate fi un baiat sanatos sau fericit sau fata! n timp, aceast "condiionare", ne conduce s aib condiionat de sine pozitive n vedere, de asemenea. ncepem s ne ca numai dac ne ntlnim cu standardele de ceilali au aplicat la noi, mai degrab dect dac suntem cu adevrat actualizarea potenialul nostru. i din moment ce aceste standarde au fost create fr s inem fiecare individ n minte, cel mai adesea nu ne aflm n imposibilitatea de a le ndeplini, i, prin urmare, incapabil s menin orice sentiment de respect de sine. Nepotrivire Aspect al fiintei voastre, care este fondat n tendina de actualizarea, urmeaz evaluarea organismic, nevoile i primete n vedere pozitiv i auto-n vedere, Rogers solicit sine real. Acesta este "tu" c, dac totul merge bine, vei deveni. Pe de alt parte, n msura n care societatea noastr se afl n afara de sincronizare cu tendinta actualizarea, i suntem forai s triasc n condiii de valoare care sunt n pas cu evaluarea organismic, i s primeasc doar n vedere condiionat pozitiv i auto-n vedere, vom dezvolta n schimb o auto ideal. Prin ideal, Rogers este sugereaz ceva ce nu real, ceva care este ntotdeauna la ndemna noastr, standard, nu putem ntlni.

Acest decalaj ntre sine real i ideal de sine, "Eu sunt" i "I ar trebui s" se numeste nepotrivire. Mai mare diferena, incongruena mai mult. Incongruenta mai multe, mai multe suferine. De fapt, incongruena este, n esen ceea ce nseamn de nevroz Rogers: Fiind stele din Sincronizare cu propria ta persoana. Dac toate aceste suna familiar pentru tine, acesta este exact acelai punct fcute de Karen Horney! Aprare Cnd suntei ntr-o situaie n care exist o nepotrivire ntre imaginea ta despre tine i experiena dumneavoastr imediat a tine (adic ntre ideal i sinele real), v aflai ntr-o situaie amenintoare. De exemplu, dac ai fost nvai s se simt nedemn dac nu obine o pe toate testele, i totui nu sunt chiar atat de mare un student, apoi situaii cum ar fi testele se vor aduce la lumin faptul c incongruena - Testele vor fi foarte amenintatoare. Atunci cnd se ateapt o situatie amenintatoare, va veti simti anxietate. Anxietatea este un semnal care indic faptul c exist probleme n perspectiv, pe care ar trebui s evite situaia! O modalitate de a evita situaia, desigur, este de a te ridica i a alerga pentru dealuri. ntruct faptul c nu este de obicei o opiune n via, n loc de funcionare punct de vedere fizic, vom rula psihologic, prin utilizarea de aprare. Ideea Rogers "de aprare este foarte similar cu al lui Freud, cu excepia faptului c Rogers consider c totul dintr-un perceptuala punct de vedere, astfel nct chiar i amintirile i impulsurile sunt gandit ca percepii. Din fericire pentru noi, el are doar doua de aprare: negare i distorsiuni perceptive. Negarea nseamn foarte mult pentru ce se face n sistemul lui Freud: Sunteti bloca situaia amenintoare cu totul. Un exemplu ar putea fi persoana care nu ponturi sus de testare lui sau intreaba despre rezultatele testelor, asa ca nu trebuie s se confrunte cu clasele srace (cel putin pentru moment!). Negarea pentru Rogers nu include, de asemenea, ceea ce Freud a numit represiune: Dac pstrarea o amintire sau un impuls din constiinta voastra - refuz s-l perceap - ai putea fi n msur s evite (din nou, de acum!) O situaie amenintoare. Denaturarea perceptual este o chestiune de o reinterpretare a situaiei, astfel nct se pare mai puin amenintoare. Acesta este foarte similar la raionalizarea lui Freud. Un student care este ameninat de teste i clasele pot, de exemplu, dau vina pe profesor pentru predare sraci, ntrebri truc, atitudine rea, sau orice altceva. Faptul c, uneori, profesorii sunt profesori sraci, scrie ntrebri capcan, i au o atitudine ru numai ca face de lucru denaturare mai bine: Dac ar putea fi adevrat, atunci poate c ntradevr a fost adevrat! Acesta poate fi, de asemenea, mult mai evident de percepie, cum ar fi n cazul n care persoana interpreteaz greit gradul su mai bun dect este. Din nefericire pentru nevrotic sraci (i, de fapt, majoritatea dintre noi), de fiecare dat cnd el sau ea folosete o aprare, au pus o distan mai mare ntre real i ideal. Ele devin tot mai incongruente, i se gsesc n mai multe situaii i mai amenintoare, apar valori mai mari i mai mare de anxietate, de aprare i de a folosi mai mult i mai mult .... Acesta devine un cerc vicios care persoana n cele din urm nu este n msur s ias din, cel puin pe cont propriu. Rogers are, de asemenea, o explicaie parial pentru psihoz: Psihoza apare atunci cnd aprarea unei persoane sunt coplesiti, iar sentimentul lor de sine devine "spart" in bucati mici deconectat.

Comportamentul su, de asemenea, are consisten prea puin pentru ao. L-am vedea ca avnd "pauze psihotice" - episoade de comportament bizar. Cuvintele sale ar putea face prea mult sens. Emoiile lui poate fi inadecvat. El poate pierde capacitatea de a diferentia de sine i non-self, i a devenit dezorientat i pasiv. Persoana complet funcional Rogers, cum ar fi Maslow, este la fel de interesai i de descrierea persoane sanatoase. Mandatului su este "pe deplin funcional," i implic urmtoarele caliti: 1. Deschidere spre experien. Acest lucru este opusul de aparare. Aceasta este percepia corect a experienelor cuiva n lume, inclusiv sentimentele cuiva. De asemenea, nseamn a fi capabil s accepte realitatea, din nou, inclusiv sentimentele cuiva. Sentimentele sunt astfel o parte important de deschidere, deoarece acestea transmit organismic evaluarea. Dac nu poate fi deschis la sentimentele tale, nu poi fi deschis la acualization. Partea grea, desigur, este distinctiv sentimente reale de neliniti introdus pe de condiiile de valoare. 2. Existenial de via. Aceasta locuiete n aici-i-acum. Rogers, ca parte a intra in contact cu realitatea, insist asupra faptului c nu trim n trecut sau viitor - unul este plecat, iar cellalt nu este nimic, la toate, nc! Prezentul este singura realitate care o avem. inei minte, asta nu nseamn c nu trebuie s ne amintim i s nvee din trecutul nostru. Nici nu inseamna ca nu ar trebui s planul sau chiar o zi de vis despre viitor. S recunoasc aceste lucruri doar pentru ceea ce sunt: amintiri si vise, pe care ne confruntm aici, n prezent. 3. Organismic ncredere. Noi trebuie s ne lsm s se inspire din procesul de evaluare a organismic. Noi ar trebui s ne ncredere, ceea ce nu se simte bine, ceea ce vine de la sine. Acest lucru, dup cum sunt sigur c-i dai seama, a devenit un punct major n teoria lipirea Rogers ". Oamenii spun, sigur, nu ceea ce vine de la sine - daca esti un sadic, persoanelor pgubite, n cazul n care suntei un masochist, v rnii, n cazul n care drogurilor sau a alcoolului te face fericit, du-te pentru ea, dac eti deprimat, te sinucizi. ... Acest lucru cu siguran nu suna ca sfat mare. De fapt, multe din excesele anilor aizeci i aptezeci au fost atribuite n aceast atitudine. Dar tineti minte ca Rogers a nsemnat ncredere de sine real, i v poate ti numai ceea ce sine tau real are de spus dac sunt deschise pentru a experimenta i de via existential! Cu alte cuvinte, se presupune c avei ncredere organismic sunt n contact cu tendina acutalizing. 4. Experiential libertate. Rogers a simit c a fost irelevant dac sunt sau nu oameni au avut ntr-adevr voina liber. Ne simim foarte mult dac facem. Acest lucru nu este s spun, desigur, c suntem liberi s facem ceva la toate: Suntem inconjurati de un univers determinist, astfel nct, lambou braele mele la fel de mult cum mi place, eu nu va zbura ca Superman. Aceasta nseamn c ne simim liberi atunci cnd opiunile sunt disponibile pentru noi. Rogers spune ca persoan pe deplin funcional, recunoate c sentimentul de libertate, i i asum rspunderea pentru alegerile sale. 5. Creativitate. Daca te simti liber si responsabil, vei aciona n consecin, i de a participa n lume. O persoan complet funcional, n legtura cu acualization, se va simi obligat prin natura lor de a contribui la actualizarea altora, chiar i viaa nsi. Acest lucru poate fi prin creativitatea n domeniul artelor sau tiinelor, prin preocupare social i dragoste printeasc, sau pur i simplu de a face cel mai bun de la locul de munc cuiva. Creativitatea ca Rogers folosete este foarte aproape de generativity lui Erikson.

Terapie Carl Rogers este cel mai bine cunoscut pentru contribuiile sale la terapie. Terapia lui a trecut prin cateva schimbari de nume de-a lungul drumului: El a numit-o iniial non-directiv, pentru c el a simit c terapeutul nu ar trebui s conduc la client, ci mai degrab s fie acolo pentru client, n timp ce clientul conduce progresul terapiei . Ca el a devenit mai experimentat, i ddu seama c, astfel cum a "non-directiv", cum era, el a influenat n continuare de ctre clientul su s fie foarte "nondirectiveness!" Cu alte cuvinte, clientii te uii la terapeuti de orientare, i l va gsi chiar i atunci cnd terapeutul ncearc s nu se ghida. Deci, el a schimbat numele pentru a centrata pe client. El nc simit c clientul a fost cel care ar trebui s spun ceea ce este greit, s gseasc modaliti de a mbunti, i s determine ncheierea de tratament - terapie lui era nc foarte "centrata pe client", chiar n timp ce el a recunoscut impactul a terapeutului. Din pacate, alti terapeuti simit c acest nume pentru terapie su a fost un pic de o palm peste fa pentru ei: nu sunt cele mai terapii "centrata pe client?" In zilele noastre, dei termenii non-directiv i centrata pe client sunt nc folosite, cei mai muli oameni l numesc doar terapie Rogerian. Una dintre frazele care Rogers folosit pentru a descrie tratamentul su este "de susinere, nu, reconstructiva", i el folosete analogia de nvare la o plimbare cu bicicleta pentru a explica: Cnd v ajuta un copil s nvee s o plimbare cu bicicleta, nu poti doar spune-le cum. Ei au s-l ncercai pentru ei nii. i nu le poi rezista tot timpul, fie. Nu vine un moment cnd trebuie s-i lasa sa plece. n cazul n care cad, cad, dar dac atrn pe, ei nu invata niciodata. Este la fel i n terapie. Dac independen (autonomie, libertatea cu responsabilitatea), este ceea ce v ajut un client pentru a realiza, atunci ei nu se vor realiza n cazul n care rmn dependente de pe tine, terapeutul. Ei au nevoie s ncercai intuiii pe cont propriu, n viaa real, dincolo de biroul terapeutului! O abordare autoritar la terapie poate prea minunat s lucreze la nceput, dar n cele din urm creeaz doar o persoan dependent. Exist doar o singur tehnic care Rogerians sunt cunoscute pentru: reflecie. Reflecia este oglindire a comunicrii emoionale: n cazul n care clientul spune "M simt ca dracu '!" terapeutul pot reflecta acest inapoi la client prin a spune ceva de genul "Deci, viaa lui s ajungi jos, hei?" Prin aceasta, terapeutul este s comunice clientului c el este ntr-adevr ascult i grijile suficient pentru a nelege. Terapeutul este, de asemenea, permindu-client tiu ce este clientul este comunicarea. Adesea, oamenii aflai n dificultate spun lucruri pe care ei nu nseamn c se simte bine s le spun. De exemplu, o femeie a venit odat la mine i a spus: "Eu ursc brbaii!" Am reflectat prin a spune "Tu urti toi oamenii?" Ei bine, a spus ea, poate c nu toate - ea nu urte pe tatl su sau fratele ei sau, pentru care conteaz, m. Chiar i cu acei oameni ea "ura", ea a descoperit ca marea majoritate a lor ea nu sa simit la fel de puternic ca ura cuvntul implic. De fapt, n cele din urm, ea a dat seama c ea nu avea ncredere muli brbai, i c ea a fost fric de a fi rnit de ei modul n care ea a fost de un singur om special. Reflecia trebuie s fie utilizate cu grij, cu toate acestea. Multi terapeuti nceput-l foloseasc fr a se gndi (sau senzaie), i se repet doar la fiecare fraz alte care iese din gura clientului. Ei sun ca papagalii cu grade de psihologie! Apoi, ei cred c clientul nu observa, atunci cnd, de fapt, acesta a devenit un stereotip de terapie Rogerian acelai mod ca i mama sex au devenit stereotipuri de terapie freudiene. De reflecie trebuie s vin din inim - trebuie s fie autentic, congruente.

Ceea ce ne aduce la cerinele celebre Rogers "a terapeutului. Rogers a simit c un terapeut, pentru a fi eficient, trebuie s aib trei caliti foarte speciale: 1. Congruen - autenticitate, onestitate cu clientul. 2. Empatia - capacitatea de a simti ceea ce simte clientul. 3. Respect - acceptarea, n vedere necondiionat pozitiv fa de client. El spune c aceste caliti sunt "necesare i suficiente:" n cazul n care terapeutul prezinta aceste trei caliti, clientul va mbunti, chiar dac nici un alt speciale "tehnici" sunt utilizate. n cazul n care terapeutul nu arat aceste trei caliti, mbuntirea clientului va fi minim, indiferent ct de multe "tehnici" sunt utilizate. Acum, aceasta este o mulime de a cere de la un terapeut! Sunt doar uman, i, adesea, destul de un pic mai "uman" (sa zicem neobisnuit) decat majoritatea. Rogers nu ofer ntr-un pic, i el adaug c terapeutul trebuie s prezinte aceste lucruri n relaia terapie. Cu alte cuvinte, atunci cnd terapeutul frunze de birou, el poate fi la fel de "uman", ca oricine altcineva. I se ntmpl s fie de acord cu Rogers, chiar dac aceste caliti sunt destul de solicitante. Unele dintre cercetare sugereaz c tehnicile nu conteaz aproape la fel de mult ca personalitatea terapeutului, i c, ntr-o anumit msur, cel puin, terapeutii sunt "nascut" nu "a fcut." Referinte Rogers a fost un mare scriitor, o adevrat plcere s citesc. Declaraia cea mai complet a teoriei sale este centrat pe client n Terapie (1951). Dou colecii de eseuri sunt foarte interesante: pentru a deveni o persoan (1961) i o modalitate de a fi (1980). n cele din urm, exist o colectie frumoasa de activitatea sa in Carl Rogers Reader, editat de Kirschenbaum i Henderson (1989). Carl Rogers s-a nascut in 8 ianuarie 1902 in Oak Park, Illinois, o suburbie a orasului Chicago. Tatal sau era inginer iar mama casnica si o crestina devotata. Carl e al patrulea din cei sase frati. Urmand o educatie intr-un spirit strict religios si etic, el a devenit o persoana mai degraba disciplinata, izolata si independenta si a dobandit o intelegere si o apreciere pentru metode stiintifice in lumea practica. A fost de mic fascinat de natura si preocupat de mici experimente pe care le urmarea la ferma unde locuiau. Astfel ca prima optiune a fost catre studierea agriculturii la Universitatea Wisconsin-Madison, apoi a istorie si a religiei. La 20 de ani pleaca in China la o Conferinta internationala pe teme religioase si in urma acestei experiente incepe sa se indoiasca de alegerile sale. Dupa 2 ani paraseste Seminarul si se inscrie la Universitatea Columbia unde incepe sa studieze psihologia. Pentru studiile doctorale incepe sa lucreze la Societatea pentru Prevenirea Cruzimii asupra Copiilor in Rochester, New York, iar in 1930 devine directorul acestei institutii. In 1936 il invita pe Otto Rank sa sustina o serie de conferinte aici si se contamineaza cu ideile lui, asa cum avea sa recunoasca mai tirziu. In 1939 ii apare prima carte Tratamentul clinic al copiilor problema si asta conduce la primirea in 1940 a unei oferte din partea Universitatii de Stat Ohio pentru un post de Profesor Universitar. In 1942 ii apare a doua carte Consiliere si Psihoterapie: concepte mai noi in practica In 1945 a fost invitat sa organizeze un Centru de consiliere la Universitatea din Chicago. In timp ce

lucra acolo, in 1951 ii apare opera majora Terapia centrata pe persoana in care prinde contur teoria sa. In 1956, Carl Rogers devine primul Presedinte al Academiei Americane a Psihoterapeutilor. In 1957 vine la Universitatea Wisconsin-Madison unde, in urma unor tensiuni in cadrul Catedrei de Psihologie, e dezamagit de mediul universitar. In 1961 apare A deveni o persoana , carte tradusa la Editura Trei si in limba romana si publicata in 2008. In 1964 , Rogers a fost selectat umanistul anului de catre Asociatia Umanista Americana si a primit o oferta de a se alatura conducerii Institutului Stiintelor Comportamentale de Vest ( WBSI) pentru cerectare. Apoi l-a parasit in 1968 pentru a pune bazele Centrului pentru Studii ale Persoanei in La Jolla, California. A ramas aici facand terapie, tinand prelegeri si scriind pana la sfarsitul vietii in 1987. In 1969 apare cartea Libertatea de a invata: o perspectiva a ceea ce educatia poate deveni. In 1970 apare cartea On Encounter Groups iar in 1977 On Personal Power: Inner Strength and Its Revolutionary Impact In 1980, apare cartea A way of beeing. Scrie de-a lungul vietii peste 200 articole de specialitate, face cerecetare in psihoterapie, fiind primul terapeut care supune cerecetarii si face publice interviuri cu clienti pentru a-si testa ipotezele de lucru. In ultima decada a vietii s-a dedicat aplicarii teoriei sale in domeniul conflictelor sociale nationale si a calatorit in toata lumea pentru a realiza asta. In Irlanda de Nord a avut fata in fata catolici si protestanti, in Africa de Sud, albi si negri, in SUA furnizori si consumatori. Intre 1975-1980, impreuna cu fiica sa, Natalie Rogers a organizat in lume ( Japonia, Europa, America de Sud) Work-shopuri cu Abordare Centrata pe Persoana pentru comunicare interculturala, dezvoltare personala, schimbare sociala. Carl Rogers s-a nascut in 8 ianuarie 1902 in Oak Park, Illinois, o suburbie a orasului Chicago. Tatal sau era inginer iar mama casnica si o crestina devotata. Carl e al patrulea din cei sase frati. Urmand o educatie intr-un spirit strict religios si etic, el a devenit o persoana mai degraba disciplinata, izolata si independenta si a dobandit o intelegere si o apreciere pentru metode stiintifice in lumea practica. A fost de mic fascinat de natura si preocupat de mici experimente pe care le urmarea la ferma unde locuiau. Astfel ca prima optiune a fost catre studierea agriculturii la Universitatea Wisconsin-Madison, apoi a istorie si a religiei. La 20 de ani pleaca in China la o Conferinta internationala pe teme religioase si in urma acestei experiente incepe sa se indoiasca de alegerile sale. Dupa 2 ani paraseste Seminarul si se inscrie la Universitatea Columbia unde incepe sa studieze psihologia. Pentru studiile doctorale incepe sa lucreze la Societatea pentru Prevenirea Cruzimii asupra Copiilor in Rochester, New York, iar in 1930 devine directorul acestei institutii. In 1936 il invita pe Otto Rank sa sustina o serie de conferinte aici si se contamineaza cu ideile lui, asa cum avea sa recunoasca mai tirziu. In 1939 ii apare prima carte Tratamentul clinic al copiilor problema si asta conduce la primirea in 1940 a unei oferte din partea Universitatii de Stat Ohio pentru un post de Profesor Universitar. In 1942 ii apare a doua carte Consiliere si Psihoterapie: concepte mai noi in practica In 1945 a fost invitat sa organizeze un Centru de consiliere la Universitatea din Chicago. In timp ce

lucra acolo, in 1951 ii apare opera majora Terapia centrata pe persoana in care prinde contur teoria sa. In 1956, Carl Rogers devine primul Presedinte al Academiei Americane a Psihoterapeutilor. In 1957 vine la Universitatea Wisconsin-Madison unde, in urma unor tensiuni in cadrul Catedrei de Psihologie, e dezamagit de mediul universitar. In 1961 apare A deveni o persoana , carte tradusa la Editura Trei si in limba romana si publicata in 2008. In 1964 , Rogers a fost selectat umanistul anului de catre Asociatia Umanista Americana si a primit o oferta de a se alatura conducerii Institutului Stiintelor Comportamentale de Vest ( WBSI) pentru cerectare. Apoi l-a parasit in 1968 pentru a pune bazele Centrului pentru Studii ale Persoanei in La Jolla, California. A ramas aici facand terapie, tinand prelegeri si scriind pana la sfarsitul vietii in 1987. In 1969 apare cartea Libertatea de a invata: o perspectiva a ceea ce educatia poate deveni. In 1970 apare cartea On Encounter Groups iar in 1977 On Personal Power: Inner Strength and Its Revolutionary Impact In 1980, apare cartea A way of beeing. Scrie de-a lungul vietii peste 200 articole de specialitate, face cerecetare in psihoterapie, fiind primul terapeut care supune cerecetarii si face publice interviuri cu clienti pentru a-si testa ipotezele de lucru. In ultima decada a vietii s-a dedicat aplicarii teoriei sale in domeniul conflictelor sociale nationale si a calatorit in toata lumea pentru a realiza asta. In Irlanda de Nord a avut fata in fata catolici si protestanti, in Africa de Sud, albi si negri, in SUA furnizori si consumatori. In 1987 e nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace, insa se stinge din viata cu citeva zile inainte