se deosebesc prin tematica, funetie ~i adeseori prin mod de executiel51.

Continutul creatiilor folclorice ale copiilor acopera 0 arie extinsa, Intinzandu-se de la substratul magic la cel realistl52. "Trag 0 linie de sare, Cine m-atinge moare; Trag 0 linie de apa, Cine m-atinge se-neaca; Trag 0 linie de foc ~i nu ma mai joc; Trag 0 linie de mare ~i cruce de sare ~i nu ma mai joC.,,153 sau: "Vine mo~u de la vie, Cu trei florii'n palarie: Una mie, ~i-una tie ~i-una cucului din vie." "Vine rata de la balta, Cu codita retezata ~i se suie-n foi~or ~i face un ou~or ~i i'I da lui Nicu~or" sau ,,~i se baga-n coticior ~i face un ou~or ~i II da lui Nicu~or. Nicu~or Ii multume~te Pentru daru' ce prime~te.,,154

Analizand creatiile folclorice ale copiilor, plecand de la doua din criteriile de baza: cel al funcfiei ~i cel al modului de manifestare, Emilia Comi~el155 Ie Imparte In urmatoarele categorii functionale: I. A. Canteee - formule, pentru elementele naturii, animale, plante, obieete (formule de ineantalie in treeut eu substrat magic). Se disting: a. Formule terapeutice: 1. Sa nu se Imbolnaveasca de friguri; 2. sa fie sanatos (luna noua); 3. sa nu-i cada parul; 4. sa-i creasca dinti buni ( invocarea ~oarecelui sau a ciorii); 5. sa-i iasa apa din urechi; 6. sa-i treaca negii; 7. urciorul; 8. galcile; 9. piciorul amortit; 10. guturaiul; II. invocarea pe~telui sau ~arpelui (la scaldat). De orice boali'i " Natarau, natarau, Roaga-te lu' Dumnezeu, Sa te fereasca de rau! De nejit "Ma nejite, Durduite Durdui-te-aru Dumnezeu. Sa te duci In munt' Un'e coco~u nu canta Un'e omu nu lacuie~te;

Acolo sa sala~uie~ti, Acolo sa coci ~i sa rascoci ~i pe (cutare) sa-Ila~'curatu, ~i luminatu." Ca de Dumnezau Iasatu."

Idem. 152loan R. Nicola, op. cit., p. 30: "Textullor, de~i ca aspect general se Incadreaza In versificatia populara romaneasca, totu~i are 0 structura care difera mai mult sau mai putin de folclorul celor maturi. Metrica versului este variabila (4-12 silabe), versul este In mod frecvent Impartit In emistihuri cu rima interioara, ritmul rezultat din succesiunea silabelor este foarte pregnant. Acest text se recita, de obicei, In ritmul vorbirii ~i cu respectarea prozodiei." (Idem) 153 Emilia Comi~el, op.Git., p. 150. 154 Emilia Comi~el, op. cit., p.187. 155 op. Git., p. 14 ~i urmatoarele. In
151

32

De durere de urechi "Nuce c!ocot-ei! Du-te inu varfu muntelui Inu coarnelea ciuteloru Inu poalelea braziloru Si "Luna, luna noaua! Taie chita'n doaua Si ne da ~i noaua: Tie jumatate, Noaua sanatate.,,157

Inu batatura uoiloru,Si sa-Iu la~'curatu, Luninatu, Ca de Dumnezau lasatu.,,156

b. Cantece pentru plante: 1. papadie, ciocul berzei (sa-~i desfaca petalele); 2. sangerica; 3. aluna; Vioara, vioara Floare vinecioara,,158 "Rachita, rachita Verde ~i-nflorita. 10 te bat sa iasa o dramboaie-alesa Cioca, boca, boca, Ie~i, dramboaie, ie~i! Subtare ca paiul, Dar tare ca maiul, C-om sufla in tine, Satul sa rasune. Cioca, sa rasune. Cioca, boca, boca, Ie~i, dramboaie, ie~i!,,159 c. Cantece pentru insecte:1. fluture; 2. gargarita; 3 albina; 4. licurici (sa lumineze); 5. gaza; 6. boullui Dumnezeu; 7. omida; 8. greier (sa se opreasca din mers, sa iasa din casa); 9. furnica; 10. purici (sa nu intre sau sa iasa din casa); 11. carabu~; "Ie~i, furnica, din picior, Ca ti-a murit un fecior SHi mai moare ~i-o fetita Si te faci calugarita.,,160 "Fluture, fluture, Pe crengi pune-te; Pune-te pe punte,

156V. Pacala, op. cit., p. 245. 157 Ibidem, p. 217. 158Fragment din cantecul Vioara, vioara, cules din Fantanele, Sibiu de Gheorghe Ihora, care reprezinta 0 varianta de tip Alecsandri a Mioritei (apud Gh. Pavelescu, Studii ~i cercetari de folclor, Bucure~ti, Editura Minerva, 1971, p. 250.) 159 loan R. Nicola, op. cit., p. 75. 160 Emilia Comi~el, op.cit., p. 128.

33

Sa treci apa iute Sa te duci la munte,,161. d. Pentru pi'isari: 1. cocostarc-barza (sa se opreasca pe casa, sa nu capete copilul friguri); 2. pitpalac (onomatopee); 3. curcan (sa necajeasca); 4. gaina ~i coco~ (onomatopee); 5. cioara; 6. ciocarlie; 7. gugucie; 8. grangur; 9. rata. " Sapte ga~te potco(v)ite sa se marite, laru gaina cotcoie, Sa se marite ~i ie Daru coco~u de cole Striga: hopu Ca ie~ti a me!"

o plecatu

"Cot-cot-cot-codac Cumparu mere. Cumparu pere, Cumparu cisme la muiere.,,162 Ori ,,Barza, barza, Ce-ai In cioc? o gaina ~i-un boboc Darin gu~a? o capu~e. In picioare? Ri~chitoare. Si-n spinare? o caldare." ,,- Barza, barza, Ce-ai In cioc? o friptura de boboc. Dar In pene? Frigurile tele. Du-te naibii cu ele." ,,Barza, barza, Ce-ai In cioc? o friptura de boboc; Barza, barza Ce-ai In gu~e? Zarzare ~i corcodu~e."

Sau "Coco-cocostargu, Mana bab-n targu, Sa cumpere harbu. Harbu sa surpa, Baba ramasa, Sezand pe masa, In chip de jupaneasa." Ori "Coco-cocostarg, Du pe bab-n targ." Sau "Cocostarg Intr-un picior, Pun-te jos sa te omor." "Cocostarc Intr-un picior Adu puii sa-i omor Cu muchea de la topor." "Barza cat prajina lunga, Focu sa te-ajunga." ,,Pitpalaca - mulge vaca Cristei Bate la putinei; Pitpalac, pitpalac Toata noaptea ne-ai cantat Si sporu mi-ai luat. Sporu e pe fus la mine, Scartaitul e la tine." "Sac, curcane, sac, Ca tu n-ai margele Ro~ii c-ale mele.,,163

e. Pentru animale: 1. liliac; 2. caine; 3. lup; 4. urs; 5. gu~ter; 6. broasca; 7. melc; 8. oaie; 9. iepure; 10. bivol; 11. veverita; 12. arici.

161 162 163

Ibidem, p. 130. Ibidem, p. 134. Ibidem, p. 134.

34

"Printre munti ~i printre vai Trece un mielut ~i din toate fetele Tu ai un draguf'. 164 " Aici sta iepura~u' Pe-aici a fugit, Asta I-a vazut, Asta-I alearga, Asta I-a prins, Asta-I judeca $i acesta zice: -Viti, viti din codita, Da-mi ~i mie-o raramita Ca nu mai pot de fomita,,165. "Vine ursul necaJit, Cu un dinte rasucit: - Aoleo ~i vai de mine, Cheile nu sunt la mine, Sunt la maica-n Bucure~ti, Pe la casele domne~ti.,,167 ,,lese capra din margele, Cu mai multe ghiocele. Ronti~, bonti~ Dupa casa lui Tivici; Tivi~cana, berbecana Raturi, braturi Spurc, Maria.,,168

"Am 0 oaie galbena, ~adejos~ideapana ~i sa roaga rugului $i sa-nchina cucului: - Cucule, maria ta, Am venit la dumneata Sa-mi dai calul dumitale, Sa ma sui pe el calare, Ca ma duc la soru-mea, C-o racut doi geminea. Nu ~tiu, fata or fecior: De-i fecior, face manton De-i fetita, de cosita.,,166

"Oile mergand pe plaiu, Oile pe plai mergandu, ~i bacile chiuindu, Suna, balo, clopotu', Sa rasune-n tot codru; Suna, balo, ~i birja, (==clopotde acioaie (==bronz Sa auza mandruta.,,169 "Boii-s cu coarne de spume Om ca lancu nu-i in lume,,17o.

f. Pentru lucruri neinsufletite: 1. flori de porumb (de "mezelic"- ca sa infloreasca frumos, sa sara cat mai sus); 2. fluier (sa cante frumos, sa se desprinda miezul din tulpina din care se confectioneaza); 3. gasirea lucrului pierdut; 4. pentru fum (sa iasa prin co~, pe u~a); 5. formula de cerere; 6. pentru rochie noua; "Da-mi colac de pe polita Pe polita carnatel Ca noi n-am avut purce!. Numai unu mititel ~i-am fost multi pe langa e!. Hai, mo~ule, da-mi covrig Ca mi-i frig."l7l

164Olimpia Bu~e Chirtop, Folclor muzical din judetul Sibiu (lucrare metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului didactic I), p. 168. 165 Emilia Comi~el, op. cit., p. 161. 166 Ibidem, p. 166. 167 Ibidem, p. 167. 168 Ibidem, p. 194. 169 loan R. Nicola, op. cit, p. 81. 170Radu Niculescu, Folclorul-sens-valoare, editie ingrijita de Viorica Ni~cov, prefata de acado Zoe Dumitrescu-Bu~ulenga~ Editura Minerva, Bucure~ti, 1991, p. 292.

35

"Colindita, eolindita, Pune oehii pe polita La earnita, la dirnati Faeeti bine ~i ne dati Ca suntem eopii saraei".172 "En ten tina Saoraea bina".173 "Oua eu albu~ ~i eu galbenu~ Pentru eatelu~".174 ,,En ten tina Se plimba eu ma~ina. La fieeare stop, Bea cate-un sirop.,,175 ,,La oriee eotitura Manane-o prajitura.,,176

,,Foe, foqoru meu, Eu te-oi invali, Tu nu te-nvali; Eu voi dormi, Eu voi visa, Tu nu vei visa. Sa te faei laur-balaur Cu solzii de aur, Sa te duci la ursitori, Sa-i impungi, sa-i strapungi. Foe cat un boboe, Cu aripi de foe, Eu te-nveselese, Eu te fae un porumbel, Cu eioeul de fier, Cu ghearele de otel.,,177

g. pentru schimbarea vremii: 1. invoearea ploii (sa ineeapa, sa ineeteze); 2. invoearea soarelui (sa apara, sa se aseunda in nori); 3. invoearea negurii (sa se risipeasea); 4. pentru eureubeu; 5. vant; 6. tunet; 7; zapada; ,,Ploua, ploua, Matele oaua: Ouale's c1oeite, Matale's belite.,,178 Sau "Stai, ploaie ealatoare, Ca e maine sarbatoare; Sarbatoarea na~ului, Din eapu' ora~ului. Da-mi, mama, druga, Sa mulgem pe murga. Murga dete eu pieioru' ~i sparsa ulcioru'. Ulcioru' sari in nori, Norii se sparsa, razbuna, ~i fu vreme buna."lSO ,,Fugi, ploaie calatoare, Caei vine soarele ~i-ti taie pieioarele.,,181

,,Fugi, ploaie calatoare, Ca te-ajunge mandru' soare ~Htaie ehicioarelea, Cu saghia Domnului, Cu tapoiu' omului, ~i te taie dupa eapu, ~H eura sange'nehegatU.,,179

171 Olimpia Bu~e Chirtop, op. eit., p. 177. 172Ibidem. 173 Emilia Comi~el, op. eif., p. 180. 174 Ibidem. 175 Ibidem. 176 Ibidem. 177 Emilia Comi~el, op. eif., p. 206. 178 VietorPaeala, op. cif., p. 217.

36

"Treci, ploaie treditoare, Ca te-ajunge soarele ~i-ti taie picioarele, Cu un mai, cu un pai, Cu caciula lui Mihai, Plina cu coji de malai, Arunca la cai; Caii necheaza, Giinii alearga. Ie~i, mama, cu druga, Sa mulgem pe murga; Murga cufurita, Ploaia risipim.,,182 "Ie~i, il,lte, iute, soare, Ca-ti dau un pumn de bomboane.,,183 "Luci, soare, luci, Ca ti-oi da un pumn de nuci. ~i-o pereche de papuci.,,184

"Du-te, du-te, negura, Ca te-ajunge soarele ~i-ti taie picioarele C-un mai, c-un pai, Cu sacurea lui Mihai, Cu cutite ruginite. Te lovi in galbenu~, Cu sacurea lui Tulu~; Tu muri~, tu pieri~i, Casa nu ti-o nimeri~i.,,185 "Negurice-rice, Du-te-n padurice C-o sa vie soarele, Sa-ti taie picioarele".186 "Ie~i, curcubeu, din norii-ntunecoti, C-or sa vina mo~ii ro~i.',187

h. La joc: 1. sa nu gre~easca; 2. sa nu se uite; 3. sa se grabeasca la ascuns; 4. sa nu vorbeasca; "Sata unsa, Stai ascunsa! Sata deasa, Hai acasa!,,188 "Cine nu e gata, Il iau cu lopata!,,189 1. B. Formule independente dejocul organizat (distractive, educative, satirice): a) versificate; 1. porecle; 2. pacaleli; 3. luari in ris; 4. ocari; 5. intrebari, framantari de limba; 6. diverse. b) neversificate: 1. zicatori; 2. cimilituri; 3. basme; 4. probleme; 5. framantari de limba (unele versificate).

179

Ibidem.

180 Emilia Comi~el, op. cit., p. 146. 181 Ibidem. 182 Ibidem. 183 Ibidem.
184 185

Ibidem, p. 147. Ibidem. 186 Ibidem. 187 Ibidem. 188 v . 1ctor P~ l~ op.ctt., p. 199 . aca a, 189 Din jocurile copiilor.

37

Dintre toate formulele - fiecare in parte necesWind 0 vasta analiza, ele reflectand spiritul de observatie al copilului ~i avand 0 mare valoare educativa - ne oprim in textul de fata asupra a doua dintre ele: zicatorile ~i basmele. Proverbulnumit in grai popular zicatoare (zicala, zisa "uneori cu adausul din Mtrani,,190) a patruns de timpuriu in cercurile carturarilor, impodobind nenumarate lucrari, incepand cu cele ale lui Ion Neculce ~i continuand cu cele din Povestea vorbii a lui Anton Pann ("observator con~tiincios al societatii din care face parte, pe care ~tie sa 0 ia a~a cum este ea, fie ca 0 aproba sau nu) - I. Negoitescu. "Scurtimea proverbului conditioneaza un sistem compozitional extrem de simplu,,191. Iar forta expresiva a proverbelor se sprijina pe numeroase procedee comune creatiei folelorice. Remarcabile printr-o forma concisa, proverbele sunt foarte cunoscute ~i indragite de popor prin plasticitatea lor. In compozitia lor, cel mai adesea e repetat substantivul ~i verbul. ,,Fier pe fier il ascute", "ochi pentru ochi, dinte pentru dinte", "ban la ban trage", "dar in dar se face", "nu aduce anul ce aduce ceasul", "cine nu deschide ochii deschide punga". Cea mai complexa categorie a prozei populare ramane basmul. Avand legaturi stranse cu mitul sau legenda straveche, basmul poate sa fiel92 fie "poezia dorintelor materne", fie "poezia iubirii" ori "poezie eroidi ~i exotica". Anuland ideea de timp ~i spatiu"A fost 0 data ca nicio data", basmul cultiva din generatie in generatie teme ~i subiecte extrem de dragi copiilor, ducandu-i pe ace~tia intr-o lume in care lor Ii se pare mereu ca sunt de acolo ~i gata sa se identifice cu personajele. Deznodamantul fericit ("cu nunta ~i mese mari,,193), ca ~i 0 infinitate de episoade ii creeaza copilului impresia tonifianta ca a~a trebuie sa fie ~i sa se desIa~oare 0 viata fericita ~i Iipsita de griji. Cu origini atemporale, basmul aduce a poezie veche imbracata in haina ancestralelor legende. De altfel, nu intampIator, poate, sintagma folosita odinioara pentru a defini conceptual termenul folclor 194era cea de antichitati populare195. Un produs al tuturor, foleiorul ~i implicit basmul contureaza in plan artistic aspiratiile unui pop or in dezvoltarea lui generaIa pe multiple planuri ale dezvoltarii generale. Izvor de invataminte, basmul devine prin valentele sale educative un element de baza in procesul didactico-formativ ~i in acela~i timp ~i un mijloc artistic prin intermediul caruia sunt reflectate realitatile vietii in diferite perioade cronologice ~i in spatii geografice extrem de diferentiate ~i distantate. Ce fata aflata la varsta primelor trairi sentimentale nu se viseaza perechea unui neinfricat erou ~i ce Miat nu ~i-ar dori rap us balaurul cu ~apte capete, pentru a face din bine supremul tel al unei vieti a carei menire ramane infruntarea ~i pedepsirea raului. Raul poate veni de oriunde, inclusiv dinspre "celalat taram" ori dinspre "pustietati". In cuprinsul multor basme "se nareaza intamplari cu totul extravagante, ce au spCl.tiul~i timpul 10r.,,196Tocmai aceste componente ale basmului il aduc pe copil in postura de a "trai pur ~i simplu in poveste:,197 Afectiv, el este acolo "peste mari ~i tari", "in gradina ursului" ori in "padurea cerbului", ca ~i pe "taramul zmeilor" ~i nu e singur, ci alaturi de "zana zanelor", "de fata cea cuminte a mo~ului", de "feciorul imparatului" etc. Povestirea cu intampIari extravagante intr-o lume a piticilor ~i a uria~ilor, a zanelor ~i a

190 Ovidiu Barlea, op. cit., p. 313. Idem, p. 328. 192 A~a cum considera Gheorghe Vrabie in Foldorul, obiect ... , pp. 327-342. 193 Gheorghe Vrabie, Foldorul- obiect ... , p. 329. 194 A fost pus in circulatie de catre William John Thoms in anul 1846 ~i este 0 combina;;ie a cuvintelor folk=popor ~i lore=~tiinra. Basme populare romane~ti, edirje ingrijita. studiu introductiv, note ~i bibliografie de Virgiliu Ene, Bucure~ti, Editura Albatros, 1977, p.Y 195 Ibidem.
191

196Gheorghe Vrabie, Foldorul, obiect ... , p. 328. 197 Hristu Candroveanu, Literatura romana pentru copii, scriitori contemporani. B ucure~ti. Editura Albatros, 1988, p.19.

38

zmeilor ori a eroilor "ce se lupta pe viata ~i pe moarte,,198 contine intrinsec ceva din Insa~i esenta vietii. DezvoWind idei sociale ~i morale, basmul pune In conexiune doua constante, fabulosul ~i adevarul, chintesenta a simbiozei dintre planul suprarealist, al fantasticului ~i cel real, al umanului. Lucrurile ie~ite din comun au ~i ele propria lor geneza, ~i ea nu poate fi alta dedit una In care realizabilul devine plauzibil. A~a se ajunge la "voinicul tare ca piatra", ori la "zana din cale afara de frumoasa" la care te poti uita ca la soare. In acest fel basmul devine un poem al dorintelor.199 Mai mult chiar, situand obar~ia omului In stratullitosferic (lithogeneza) ori In regnul vegetal (un copil. .. nascut dintr-un lemn de tei - xilogeneza)200, basmul perpetueaza crezuri arhaice consfintind vechimea milenara aprozei populare romane~ti. In mitologia greco-romana nu putine sunt legendele In care eroii - zei sau muritori de rand - s-au nascut din lut, sange etc.201 Ie~irea din nefirescul lucrurilor nu are 0 alta dezlegare decat visul. Si astfel visul devine 0 alta componenta - la fel de importanta - a prozei fantastice. "Caci, poezia dorintelor, basmul este ~i 0 poezie a visului ~i dragostei.,,202 Este calea prin care poate fi decriptata fabulatia ce nu-~i poate gasi . altfel cu niciun chip dezlegarea. Poate ~i pentru faptul ca solutia finala trebuie sa fie una optimista, In care totul se termina cu bine. Finalul fericit confera basmului ceva din puritatea ~i ingenuitatea copilariei. Nicaieii aceste aspecte nu sunt mai clar conturate dedit In universul exotic, acolo, unde, "pe celalalt taram", copilul poate Intalni munti de cremene, paduri de argint ori palate de cle~tar. Peisajul e potrivit fragmentului narat203 ~i, pentru ca primeaza Intamplarile extravagante, el devine dind fantastic, dind inimaginabil. Avand un continut In care se regasesc scheme, formule fixe, expresii populare,204 basmul are un caracter national ~i universal. Nutrind fantezia creatorilor culti, basmul a fost dintotdeauna ~i va ramane mereu puntea de legatura dintre povestitor ~i auditoriu, In care "cel care istorise~te uzeaza de un anumit cod traditional peste care nu se poate trece, dar recurge ~i la fantezia sa, concretizand-o Intr-o improvizare spontana,,205. Basmul, aidoma dintecului ~i jocului permit copilului sa "ia contact cu mediul Inconjurator, straduindu-se sa-l cunoasca, sa ~i-l apropie sau sa-l domine,,206, iar fo1clorul nu face altceva decat sa-i ajute pe copii sa Invtte ~i sa descopere universul "de la cei de 0 varsta cu ei, de la cei mai mari~ori, pe care Incearca sa-i imite, ~i din familie".207

198 Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ... , p. 329. Ibidem, p. 330. 200P. Caraman, Xilogenese et lithogenese de l homme, In Revista Zalmoxis, vol I, 1938, p. 177 ~i urmatoarele (apud Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ... , p. 332). 201Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ... , p. 332. 202 Ibidem, p. 333. 203 Ibidem, p. 340. 204 Dic,tionarul literaturii romane de la origini pana la 1900, Academia Republicii Socialiste Romania, Institutul de lingvistica, istorie literara ~i fo1clor al Universitatii "Al. 1. Cuza", Bucure~ti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1979, p. 458. 205 Ibidem, p. 84. 206 E ml la C oml~e,1 op. czt., p. 12 . '1' . . 207 Ibidem, p._17.
199

39