1.Filosofia-conceptie despre lume si modalitate de gindire.Corelatie dintr filosofie si alte forme de cultura: mitologie,religie,stiinta.Filosofia si stiinta economica.

Filosofia este de origine greac iar Sophia = n elepciune). i se traduce ca iubire, dragoste de n elepciune ( filio = iubire,

Conceptia despre lume este un tablou integral al lumii,un ansamblu de reprezentari despre realitatea din jor,despre om si despre relatiile cu aceasta realitate.C.d.lume apare ca un mod spiritual si practice de valorificare a realitatii ,deoarece nu se reduce doar la continutul reprezentarii conceptual ce contine convingeri si valori care reglementeaza comportamentul uman. In conceptia despre lume se include convingeri ,cunostinte,valori,sentimente, emotii. Prima forma despre lume este Mitologia. Mitul apare la cele mai timpurii etape de dezvoltare a omeniriiptr mitologie este caracteristica perceperea emotional si reflectarea fantastica a realitatii, dar prin mituri oamenii incercau sa raspunda la intrebarile conceptuale. Ex: ce este omul? De unde provenim? Care este sensul vietii? In mituri de contineau anumite norme: armonia,continuitatea societatii umane. Religia forma despre lume in care valorificarea lumii prin dublarea sau dedublarea in lumea de aici care se supune legii naturii si lumii de dincolo supranaturala,momentul principal este credinta,divinitatea,cultul religios. Filosofia- conceptia despre lume cea mai superioara.obiectul filosofie il constituie stabilirea esentei lumii.a omului raporturile dintre om si lume.filosofia apara ca o conceptie despre lume care incearca sa explice tot ce exista ,apare ca o stiinta universal,de aceea a fost numita regina stiintelor. tiin a reprezint sistemul de cuno tin e obiective, universale i necesare despre existen (caracterizeaz lumea a a cum este ea, f r interven ii subiective). tiin a economic tinde s fie una umanist , deoarece se refer la activitatea i deservirea omului. Ca i filosofia, tiin a economic studiaz necesit ile oamenilor, necesit i materiale, i modul de satisfacere a acestora, printr-o activitate economic , rentabil . Rela ia dintre economie i filosofie poate fi demonstrat prin activitatea multor economi ti i n domeniul filosofiei (Shumpeter, Marx). Ini ial, ideile i schi ele unor teorii economice au fost integrate preocup rilor filosofiei sociale.
2.Obiectul de studiu si problema fundamentala a filosofiei. Obiectul de studiu al filosofiei a evoluat i s-a schimbat pe parcursul istoriei. Ini ial, ntreb rile pe care i le punea omul ineau de natur , cum a ap rut ea i dac exist vreo for suprem , creatoare. Mai apoi au ap rut con tiin a de sine, superioritatea uman i ntreb rile despre originea i existen a acestuia, iar mai trziu apare i corela ia dintre om natur . Ca si in celelalte stiinte in filosofie exista probleme majore problema fundamentala are 2 laturi : Latura ontologica care tine de existenta raportului dintr idee si materie. A doua latura este cea gnosiologica care tine de posibilitatea de cunostere a lumii. Latura ontologica consta dintre materie si gindire ,unii filosofi considera ca materia este primara,altii ca a exista mai intii gindirea si apoi materia.cei care considera ca la inceput a fost materia se numesc materialisti exista 4 forme de materialism : spontan.mecanic ,vulgar,dialectic. Cei care sustin ca la inceput era idee se numesc idealisti.idealismul are 2 forme obiectiv si subiectiv.

Idealismul obiectiv presupune existenta primordiala a unei constiinte universale vesnice impersonale Si obiective care determina intreaga existenta,mai intii exista ide si apoi lucrurile.reprezentanti vestiti in filosofia antica Platon .fil moderna Heghel. Idealismul subiectiv este din existent primordial a constiintei individuale,conform idealistilor subiectivi ptr ca obiectele sa existe ele trebuie sa fie simtite adica percepute . reprezentati epoca moderna: hume si Berkeley. Ptr Berkeley a exista inseamna a fi perceput. Latura gnosiologica se refera la faptul daca lumea poate fi cunoscuta,existind 3 categorii de filosofi. -optmisti, considera ca lumea poate fi cunoscuta. -Sceptici,sunt cei care se indoiesc in posibilitatea obtinerii cunostintelor veridice despre lume. -agnosticii ,cei care neaga posibilitatea cunosterii lumii.

3. Domeniile principale ale reflec iei filosofice. -ontologia *teoria existentei -gnoseologia,teoria cunoasterii, -antropologia,stiinta despre om, -metodologia,stiinta despre metodele de cunoastere, Axiologia,stiinta valorilor -etica ,stiinta despre morala, -estetica,stiinta frumosului. -logica,stiinta gindirii,legile gindirii corecte. 4.filosofia antica oriental:scolile,reprezentatntii,problematica. Filosofia oriental avea in primul rind un character etico-social ea nu manifesta tendinte de teoretizare a cunostintelor ,se dezvolta separate de alte stiinte si de cele mai multe ori in concordant cu religia,in aceasta filosofie se mai intilneste misticizmul,simbolizmult,mitodologismul.rareori se fac argumentari sau demonstratii logice. Cele mai vechi scrieri din India Antica sunt vedele,vechi scrieri ale induizmului ,in traducere din sanscrita ,vede inseamna cunostinta. Ele au fost scrise cu 2000-3000 ani i.hr.ele sunt formate din 4 culegeri: Rig-veda( cunoasterea imnurilor), Soma-veda (cunoasterea cintecelor), yajur-veda(cunosterea rugaciunilor),atharvaveda(cunosterea descintecelor). Au fost doua tipuri de scoli in india antica ,in functie de atiudinea lor fata de vede : -scoli ortodoxale(astica) scoli care recunosc autoritatea vedelor.ex: Vedanta.yoga mimansa. -scoli heterodoxe (nastica) scoli care nu recunosteau autoritatea vedelor.ex: budismul ,jainismul. Budismul apare in sec .XVII.el se fundamenteaza pe 4 adevaruri sfinte: 1.viata este suferinta. 2 cauza suferintelor este ca omul are multe dorinte

3.eliberarea de suferinte poate sa se elibereza prin anihilarea dorintelor. 4.calea prin care se pot anihila suferintele trece prin 8 nobile cai.care sunt ideile,intentiile,cuvinteul,actiunea,viata ,efortul,atentia,meditatia. Scopul al oricarui budism este atingerea nirvanei,care presupune lichidarea suferintelor,o liniste totala este dezagregarea spre eternitate si pune capat lantului de reincarnari. Filosofia in china antica apare si se dezvolta inaintea erei noastre in sec VII VI . Sunt cunoscute urmatoarele scoli: -confucianismul,fondator kong-fuzi. -daosismul,Laud-zi -maizmul,fondatorul mond-zi. -legizmul -scoala notiunilor. Cea mai raspindita scoala a fost confucianismul Confucius provenea dintro familie saracita de nobili,a obtinut studii foarte buna dar nu a reusit sa-si faca o cariera politica.Si-a deschis o scoala particulara ,scrierea principala a fost Luni yui .el afirma ca realitatea suprema este cerul care dicateaza vointa sa oamenilor.ptr el oamenii de aseamana intre ei dupa natura,dar se deosebesc dupa educatie.in opinia sa realatiile sociale trebuie sa se asemene cu cele familiar.Impiratorul trebuie sa fie ca un tata ptr supusii sai ,ei trebuie sa aiba stima respect fata de el.Existenta trebuie sa se fundamenteze pe o anumita vertute omenirea .deasemenea trebuie sa existe asa valori morale ca respetcul fata de cei mai invirsta si mai superiori.mila fata de alti oameni.Invatatura lui este intro masura o teorie a conducerii administrarii societatii.in conceptia social-politica a lui Confucius isi gaseste locul examinarea regulii de aur a moralei. Legismul vina in opozitie cu confucianismul.din ide sa reese ca toti oamenii sunt rai de la natura,deaceea principal a metoda de influenta asupra oamenilor sunt pedepsele si si recompensele,doar ca pedepsele trebuie sa prevaleze.Frica este una dintre cele mai principale conditii ale educatiei.,iar politica nu este compatibila cu morala.

5.Problema temeiului ultim in filosofia cosmologica a Greciei Antica. Temeiul ultim pt aceast perioad se caracterizeaz prin propriet i fizice, materiale. n perioada cosmologic filosfii caut r spuns la ntreb rile: ce este universul ? din ce este el f cut ? de unde a ap rut ? care este acea substan din care e f urit lumea i care este acel nceput, de unde pornesc toate lucrurile ? etc. Primul reprezentant al filosofiei antice grece ti este Thales din Milet, care echivaleaz ntreg universul cu apa. A adar, pt Thales acea substan primordial este apa tot ce exist se con ine n ap , nimic nu poate exista f r ap . Pt el apa este ceva mai mult ca o simpl substan , consider nd-o nsufle it . i deci, pt Thales toate lucrurile au suflet. Succesorul lui Thales, Anaximandru sus inea c temeiul ultim se constituie n apeiron (infinitul). Apeironul este unic, se afl n mi care i este nedeterminat. Apeiron din greaca veche se traduce ca infinit i reprezint cauza oric rei na teri i pieiri. Apeironul este ve nic, extratemporal i infinit. Fiind temeiul ultim pt Anaximandru, apeironul este nceputul i izvorul existen ei. Heraclit vedea temeiul ultim n foc. Tot ce exist este un foc. Totul se na te din foc i se transform n foc. Din foc apare nu doar cosmosul, dar i p mntul, apa, aerul...ns , pt Heraclit, focul este ceva mai mult dect un fenomen fizic, este ceva divin. Fiind n foc, cosmosul se supune unei legi universale, numit de el logos . Logosul crmuie te universul,

independent de faptul c n elege lumea acest lucru sau nu, c ci nu el se supune voin ei omului, ci omul i tot ce-l nconjoar se supune lui. Heraclit sus inea c logosul gospod re te pe toate i toate se realizeaz pe m sura acestuia. Pitagora ,in opinia lui la baza lumii este numarul .ptr adeptii lui fiecare numar ave un sens mistic,au fondat un tabel cu 10 de proprietati.par si impar,unitate si o multime,masculin si feminin,intuneric si lumina.in perioada ceea o scoala importanta a fost ELIATA.,denumirea vine la localitatea unde locuia Parmenide.el a scris un poem despre natura,in opinia sa existenta exista si inexisteanta nu exista deoarece nu poate sa fie gindita. Atomismul.reprezentat fiind DEMOCRIT el considera ca toate lucrurile sunt alcatuite din atomi,particule mici indivizibile,care se afla in gol sint infinitedupa cantitate ,diferite dupa forma marime si pozitie.sufletul este muritor fiid alcatuit din atomi ,moare odata cu organismul. 6.problema omului in filosofia antica greaca (SOFISTII SOCRATE,PLATON.ARISTOTEL,EPICUR.STOICII s.a.) ncepnd cu sec. V filosofia caut r spuns la ntreb rile: care este esen a valorii omene ti ? care este izvorul cuno tin elor ? care ar fi criteriul cunoa terii adev rate ? Primii care au abordat aceste ntreb ri au fost sofi tii ( sophia cereau plat , fapt pt care erau criticati de societate. n elepciune). Pt prestarea serviciilor sale, sofi tii

Socrate sa nascut la Atena ,mama sa era moasa,el ducea filosofia in masa(in piete,pe drum). Ptr el natura umana o constituie sufletul,iar virtutile devin o forma a cunosterii ,predestinare este de a perfectiona sufetul si intelectul.fericirea nu vine din exterior ci din suflet,iar sufletul este fericit doar atunci cind este virtuos si ordonat.principiile lui socrate sunt: -cunoastete pe sine insuti,inainte de a cunoste cosmosul ,omul trebui sa se gaseasca pe autosine,gindirea scopul sau . -eu stiu ca nu stiu nimic,prin aceasta se evidentiaza calea intelepciunii,calea cautarii adevarului.o cale infinita. -idee identitatii cunostintelor si binelor,cautarea permanenta a binelui si adevarului naste compartimente virtigioase.el considera ca nimeni nu face un rau voit.doar din cauza necunosterii. Un moment important in filosofia lui socrate este principiul ignorantei eu stiu ca nu stiu nimi este legat de ironie, in cunoastere socrate utiliza maieutica *arta mositului*,prin maieutica scoatea adevarul din umbra,pune intrebari si dezvaluie contradictii din raspunsuri. Platon nascut la atena,ele a lui socrate.citeva lucrari:apararea lui socrate,republica, crepton.el pune fundamentul idealismului filosofic european.In centrul filosofiei sale se afla teoria ideilor,lumea se imparte in lumea ideilor si lumea lucrurilor senzoriale.Lumea ideilor este primara,vesnica si neschimbatoare.Ideile sunt ivariabile,indivizibile,infinite.lumea ideilor are o exisntenta reala. Lumea idelor senzoriale este o proiectie a lumii ideilor,este schimbatoare ,incerta,obiectele se nasc se schimba si dispar.ea este o copie a lumii ideilor.In opinia lui Platon sufletul este alcatuit din urmatoarele elemente: 1.ratiunea,partea constienta. 2.vointa,partea volitiva 3.sensibilitatea,partea doritoare,lor le corespunde urmatoarele calitati morale: virtutea intelepciunii,virtutea barbatiei,virtutea bunei cuviinte a cumpatarii. Sufletul este nemuritor .la moarte el se intoarce in lumea ideilor. Aristotel define te sufletul ca un act al corpului. Omul este un animal ra ional. Sufletul are regiuni deosebite: cea inferioar (vegetativ , comun tuturor plantelor i animalelor) i senzorial (rezervat animalelor vii) i ra iunea (rezervat omului). Spiritul uman se na te ca o foaie curat pe care se imprim experien a c tigat . A adar, acest intelect este pasiv, dar exist i unul activ care este nemuritor partea comun a oamenilor i a zeilor. 7.Ontologia i gnoseologia n concep ia filosofic a lui Platon. nv tura despre lumea ideilor i lumea senzorial .

(Ontologia)Platon nascut la atena,ele a lui socrate.citeva lucrari:apararea lui socrate,republica, crepton.el pune fundamentul idealismului filosofic european.In centrul filosofiei sale se afla teoria ideilor,lumea se imparte in lumea ideilor si lumea lucrurilor senzoriale.Lumea ideilor este primara,vesnica si neschimbatoare.Ideile sunt ivariabile,indivizibile,infinite.lumea ideilor are o exisntenta reala. Lumea idelor senzoriale este o proiectie a lumii ideilor,este schimbatoare ,incerta,obiectele se nasc se schimba si dispar.ea este o copie a lumii ideilor.In opinia lui Platon sufletul este alcatuit din urmatoarele elemente: 1.ratiunea,partea constienta. 2.vointa,partea volitiva 3.sensibilitatea,partea doritoare,lor le corespunde urmatoarele calitati morale: virtutea intelepciunii,virtutea barbatiei,virtutea bunei cuviinte a cumpatarii. (Gnoseologia)platon considera ca cunoasterea lumii vizibile nu se ne poate da cunostinte adevarate.gnoseologia sa include :teoria reamintirii,invatatura *eros* si dialectica. Erosul platonic este nostalgia sufletului dupa idei .el este dorul sufletului nostru dupa ceea ce este vesnic:bine frumos adevar.Erosul atrage in sus sufletul,acesta este de origine divina. Trepte ale cunoasterii :opinia.logica,intuitia,ne duce la cunoasterea ideilor. 8.Caracteristica general a filosofiei lui Aristotel. nv tura despre form i materie.

Aristotel sa nascut in sangiria,sa ocupat de educarea lui Alexandru Macedon. Se ocupa de stiinte precise: matematica, a fondat logica si psihologia. Cea mai mare lucrare :metaphizica,despre filozofie,univers estc. El a impartit stiintele in: teoretice(matem,fizica),practica(etica,politica,economie),poetice(retorica,poetica). Existenta lui aritotel se imparte in: -materia,este materialul din care se formeaza lucrurile,ea este un inceut pasiv,se refera la substratul tuturor lucrurilor. -forma,este un inceput activ,el face materia determinata,chipul existentei materiale,exprima generalul ,esenta,totalitatea insusirilor care acorda un anumit specific obiectelor. 9.Caracteristica general a filosofiei medievale: etapele dezvolt rii i problemele principale. Filosofia medievala este o filozofie occidentala dar si una araba. Caracateristici: -teocentrismul,caracter religios si orientare catre religiu filosofiei. -se bazeaza pe ideea creationizmului(lumea si omul sunt create de Dumnezeu) -caracter retrospectiv -principalele carti erau: biblia ,lucrarile bisericesti. -se interpreteaza simbolic si alegoric realitatea.Omul este privit ca o fiinta slaba,pacatoasa,care trebuie sa se supuna integral lui Dumnezeu. Reprezentanti: tertulian ,augustin. Principalele etape: 1.apologetica ,se apara credinta crestina de paginism. 2.patristica,perioada invataturii bisericii.,se elaboreaza domnele crestine. 3.scolastica,provine de la scoala.se deschis multe scoli si laice. Perioada medievala sa preocupat de credinta de raport dintre credinta si ratiune , dintre stiinta si religie,dintre filozofie si teologie. 10. Caracteristica generala a Filosofiei renascentiste : umanismul, filosofia naturii, filosofia social-politic . Aceasta filozofie este antiscolastica ,se opune filosofiei medievale,este orientata spre studiul omului si naturii. Un accent mare este pus pe libera gindire ,experimentul,aceasta filozofie este antroponcentrista avind in centrul studiului sau omul,are caracter umanist.in cadrul ei se evidentiaza urmatoarele curente:

Panteizmul(totul despre dumnezeu),deizmul(se recunoaste importanta lui dumnezeu) hilozoismul(natura este insufletita),umanismul(conceptia omului era recunoscuta ca valoare suprema). Se considera ca omul poate sa atinga fericirea pe pamint.Filosofia naturii,natura se studia in baza observarilor,expertilor Cuzanos si Jardano Bruno. Filosofia social-politica se studia societatea,statul ,politica formele de guvernare .reprezentanti: tomas morus,nicolo machiavelli. 11.Filosofia moderna :critica scolaticii si problema metodei cunosterii stiintifice. Senzualismul,empirismul si rationalismul-principalele curente gnoseologice ale filosofiei moderne. C tre secolul XVII n Europa Occidental s-au stabilit rela ii capitaliste, burgheze de produc ie. Apare un nou mod de producere care necesit i cuno tin e noi despre fenomenele naturii. Datorit descoperirilor geografice via a omului cunoa te o dezvoltare progresiv , sporind productivitatea i calitatea muncii sale. i deci, n fa a filosofiei apare problema constituirii metodelor noi de cunoa tere necesare tiin elor. Deoarece filosofii ajungeau la concluzii diferite, n aspect gnoseologic n filosofia modern se eviden iaz 3 curente: y empriric (fondator fil. englez F. Bacon); y sensualism (fil.englez John Locke); y ra ionalism (fil.francez Rene Descartes). In opinia lui bacon obtinerea cunostintelor adevarate despre lume sunt impedicata de niste idoli,care impresureaza mintea umana.acesti idoli sunt generati de imperfectiunea simturilor si mintii umane,omul priveste natura in raport cu sine ,le antromorfizeaza,adauga natura sa in natura lucrurilor.un alt idol este aikaverni care tine de particularitatile individuale ale persoanei,de educatie,cultura. Idolul pietii sau forului sunt cauzati de confuziile care apar in comunicare,tin de folosirea neadecfata a cuvintelor si expresiilor. Idolii teatrului sau autoritatii ,toate sistemele filosofice de pina la noi le consideram o credinta nemarginita in autoritatea ideilor,toriilor.Bacon considera ca ptr a descoperi inductiv cauzele fenomenele trebuie sa ne folosim de enumerare si excludere cercetind fenomenele. Rationalismul este o doctrina in care se afirma ca adevarul trebuie obtinut,ratiunea este sursa cunostintelor adevarate despre realitate,el respinge credinta oarba.in opinia lui DESCARTES principala metoda de cunostere este cunoasterea deductiva,regula principala este de a pune drept adevarate doar idei clare si evidente ptr ratiune.in contradictie cu empirismul ,principala metoda de cunoastere trebuie sa porneasca de la idei simple la unele complexe in calitate de model al deductiei. El trece de la axiome la teoreme.reguli importante sunt: Sa imparti dificultatile ptr a le putea rezolva mai bine(analiza logica),sa conduca gindurile simple si cunoscute pina la cele compuse(sinteza),enumerarile sa fie cit mai generale si complete. Un accent mare descartes il pune pe indoiala,aceast este metodica menita sa ajute la cunoastere,este cunoscuta maxima sa: daca ma gindesc si ma indoiescc este sigur ca exist . Senzualismul in cadrul acestei filosofii se considera ca toate cunostintele pe care le avem sunt obtinute prin simturi. Locke inainteaza ideea de tabula rasa considerind ca mintea omului este la nastere ca o tabla curata,ca o foaie nescrisa,iar in intelect nu exista nimic din ceea ce nu ar fi fost mai inainte de simturi.si deci nu exista idei inascute. Intelectul nu poate sa produca idei si doar sa prelucreze simturile,deci toate cunostintele provin din experienta senzoriala.a perosanei.

12 .Problema substantei in filosofia moderna-dualismul,monismul,pluralismul. Monismul este reprezentat de catre Spinoza,care pune la baza lumii o singura substanta,care are intindere si gindire. Aceasta substanta rezulta din sine si prin sine ,ea coincide cu Dumnezeu ,respectiv dumnezeu coincide cu natura rezulta ca totul este dumnezeu. Dualizmul este sustinut de catre Decant,care indentifica 2 inceputuri: material si spiritual. Substanta materiala are ca atribut principal intinderea ,iar cea rationala are principiul ratiunea.

Pluralismul se axeaza pe ideea ca la baza lumii sunt mai multe ineputuri.leibniz pune la baza lumii monadele,care sunt sisteme spirituale indivizibile,independete unele de altele,inzestrare cu forta activa. 13. Filosofia iluminist european : omul, societatea, ra iunea. Sec. XVIII este numit secolul luminilor sau iluminismului. Iluminismul este un curent spiritual, care ntrune te n sine o plead de gnditori care promovau necesitatea r spndirii n mas a realiz rilor tiin ifice, culturale i politice. Iluminismul apare n Anglia, dar totodat se dezvolt i n Fran a, reprezentan ii fiind: Rousseau, Didreau (?) , Voltaire. Iluminismul se deosebe te de spiritualitatea sec. XVII. Dac filosfia din sec. XVII este expus n c r i scrise n limba latin i destinate unui num r restrns de oameni, atunci filosofia sec. XVIII este, de regul , scris n limbile na ionale i este destinat maselor populare. Pe plan social, iluminismului i corespunde cristalizarea burgheziei, clasa care g se te n ideile iluminste o exprimare a propriei filosofii. Apari ia iluminismului este sintetizat de dinamismul i spiritul revolu ionar al burgheziei. Sub raport ideologic acest curent se cristalizeaz n Fran a n sec. XVIII, fiind marcat de apari ia unei mari opere colective (17 volume i 11 volume de plan e) - Enciclopedia , alcatuit sub coordonarea lui Jean Jaques Rousseau. Enciclopedia sintetizeaz toate cuno tin ele umane acumulate din cele mai vechi timpuri pn n acel moment. Ideile iluminismului: a)Ra iunea - este considerat ca un dar specific omului. b)Definind astfel omul, iluminismul proclam egalitatea tuturor oamenilor. Monarhul nu mai este unsul lui Dumnezeu i doar primul slujitor al statului preocupat de siguran a supu ilor s i. Negndu-se ierarhia social feudal , societatea va trebui structurat pe baza unui contract social ntre om i semenii s i. c)Monarhul iluminat reprezint idealul politic al epocii care nlocuia perimatul monarh absolutist. Treabuia s fie un filosof nzestrat cu o capacitate de a n elege mecanismele societ ii i de a mediatiza i armoniza rela iile dintre clasele sociale. d)Ora ul imaginat de iluminist ca sediu pentru cet eanul universal este cetatea universal - Cosmopolisul , loc n care r zboiele ar disp rea, iar prejudec ile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. Cercet torii au plasat apari ia unui astfel de ora n 2440. e)Idealul uman al acestei epoci este filosoful figura care nlocuia cavalerul i sfntul Evului Mediu. f)Reprezentan ii iluminsmului au militat pentru revolu ionare sistemului educa ional i introducera nv mntului n limbile na ionale. 14.Filosofia clasica germana teoria cunoasterii ca expresie a activitatii creative a subiectului. C tre sfr itul sec. XVIII centrul gndirii filosofice i revine Germaniei, c ci pn atunci, sec. XVII-XVIII, s-au eviden iat Anglia, Fran a i Olanda cu Spinoza. Filosofia clasic german este reprezentat de kant, Fichte, Selling, Hegel i Feuerbach. KANT .activitatea sa este impartita in doua perioade > : in prima perioada a analizat rolul fluxurilor si refluxurilor,a argumentat teoria despre relativitatea miscarii..etc.sa preucupat de problemele naturii ,astronomiei,fizicii . a scris 3 lucrari mari: critica ratiunii pure,critica ratiunii practica,critica facultatii de judecata. Principalele probleme de Kant sunt: ce pot sa stiu? Ce trebuie sa fac? La ce pot sa sper? Ce este omul? In lucrarile sale din aceasta perioada kant realieaza o analiza critica a filozofie precedente,considera ca obiectul filosofiei teoretice trebuie sa nu fie lucrurile ,fenomele naturii ,dar sa fie cercetata activitatea de cunoastere a omului stabilitatea legilor,ratiunii umane si limitele ei. Meritul lui Kant este ca la baza cunoasterii stiintifice este vazuta de el activitatea baza careia se formeaza obiectele idealiste,daca la filosofia precantiana se concetreaza pe obiectul cunoasterii ,atunci la kant devine specificul subiectului cunoscator. 20.Ontologia parte componenta a filosofiei. Notiunea de existenta si materie,formele lor de manifestare. Obiectivitatea materiei si a spiritului.

Ontologia este o parte component a filosofiei, care are drept obiect existen a, ca atare, existen a ca existen , expresia lui Aristotel, adic tr s turile i principiile comune oric rei existen e. n centrul aten iei ontologiei se afl no iunea de existen , dar i no iunea de non-existen . Cele mai multe ntreb ri filosofice duc n cele din urm la problema existen ei. Ce este existen a, ce exist cu

adev rat? Cel mai simplu r spuns ar fi: exist totul ce vedem, auzim, pip im. Dar exist lucruri, pe care nu putem s le vedem, auzim i totu i, ele exist . Existen a este tot ce exist , tot ce este, indiferent de forma pe care o are, fie material , fie ideal i indiferent de faptul care sau cine ar fi purt torul acesteia. Existen a: faptul de a fi, de a avea o realitate obiectiv , independent de con tiin a celui care gnde te sau percepe aceast realitate. Tipurile principale ale existentei: Existenta materila,ideala,spirituala.
materia = stof , substan ) este un termen general pentru toate elementele care ne nconjoar i din care suntem alc tui i i noi. Din punctul de vedere al fizicii, materia este sub form de substan sau cmp, energie. Din punct de vedere filozofic materia este realitatea obiectiv nconjur toare pe care o percepem cu ajutorul organelor de sim . Tr s turile caracteristice care definesc materia sunt: masa, necesarul de spa iu, structura intern i energia termic intern a materiei. 21.Spa iul i timpul. Timpul social si biologic,specificul acestora. Spa iul reprezint forme obiective i universale de existen a materiei n mi care. El exprim ordinea, pozi ia, distan a, m rimea, forma i ntinderea obiectelor coexistente n lumea real . Dac timpul are o singur dimensiune, apoi spa iul are trei. i timpul se scurge ntr-o singur direc ie - numai nainte. Defini ia timpului este una dintre cele mai dificile, nu numai din punct de vedere filozofic sau psihologic, dar i fizic. Timpul este una dintre dimensiunile Universului, diferit de dimensiunea spa ial prin aceea c timpul ordoneaz evenimentele ntr-o succesiune ireversibil . Timpul e o no iune primar (care nu se define te,ci se percepe prin sim uri) si corelat cu cea de eveniment. Percep ia sesizeaz ordinea evenimentelor. Timpul social caracterizeaz durata, succesiunea, devenirea activit ii umane i rela iilor sociale n dezvoltarea proceselor sociale. Timpul social este diferit de la o epoc la alta, el are diferit intensivitate. Timpul biologic este intensivitatea proceselor i ritmurilor biologice, durata schimb rilor biologice a organismelor vii. Orice organism viu are ceasul s u, ritmurile sale care depind de intensivitatea proceselor fizico-chimice i biologice. 22. Mi carea i formele ei. No iunea de progres i regres. Mi carea este o categorie filozofic care nglobeaz toate schimb rile i procesele care au loc n Univers. Ca no iune filosofic , ea presupune examinarea diferitor schimb ri de la deplas ri mecanice pn la procese de gndire. Progresul este dezvoltarea ascendent . Este un proces de nnoire continu , succesiune de schimb ri calitative de la inferior spre superior. Categoria de progres se refer doar la acel aspect al dezvolt rii care se nscriu n mi carea general ca etape calitativ superioare. Aprecierea unui stadiu nou al unui proces ca etap de progres presupune raportarea la anumite criterii, specifice domeniului de realitate c ruia i apar ine procesul respectiv. Prin progres se n elege o mbun t ire a condi iei, ocazional i o apropiere fa de obiectiv. Se poate vorbi despre progres n toate sferele existen ei. Regresul este sensul descendent al dezvolt rii sistemelor, al obiectelor i fenomenelor realit ii. Regresul, ca fel ca i progresul are un caracter relativ, fiind ntotdeauna raportat la anumite etape i la anumite criterii ale devenirii. Regresul poate s apar ca o etap care ntrerupe temporar sensul ascendent al sistemelor sau irurilor succesive de . sisteme. Aspectele regresive, laturile descendente sunt proprii oric rui sistem aflat n procesul dezvolt rii.

23. esenta dialecticii si legile ei. n dialectic deosebim urm toarele legi universale: legea trecerii schimb rilor cantitative i calitative, legea unit ii i luptei contrarilor i legea neg rii nega iei. Toate aceste legi func ioneaz simultan i ne arat diferite aspecte a dezvolt rii. Legile dialecticii sunt cele mai generale legi ale dezvolt rii naturii, societ ii i gndirii umane. Legea este reflectarea leg turilor i rela iilor dintre obiecte i fenomene care au un caracter intern, stabil, repetabil, esen ial. Legea

exist ca no iune a tiin ei, este rezultatul cunoa terii i exprim cuno tin e generalizate despre realitatea obiectiv . Dac categoriile fiec rei tiin e formeaz un sistem de no iuni care exprim con inutul ei, atunci legile tiin ei exprim esen ei. tiin a devine adev rat tiin atunci cnd se formuleaz legile ei. Dup forma sa legile prezint anumite judec i, enun uri, care constau din no iuni, deci ele snt forme logice ale gndirii, ca mod de existen a cuno tin elor teoretice. n acela timp legile au i un con inut obiectiv, reflect realitatea obiectiv . n dialectic deosebim urm toarele legi universale: legea trecerii schimb rilor cantitative i calitative, legea unit ii i luptei contrarilor i legea neg rii nega iei. Toate aceste legi func ioneaz simultan i ne arat diferite aspecte a dezvolt rii. 24.Determinismul i indeterminismul. No iunea de lege. Clasificarea legilor Determinismul e o parte integranta a ontologiei. Esen a lui const in recunoa terea existen ei unor rela ii de dependen a si de condi ionare obiectiv n virtutea c rora producerea i existen a tuturor fenomenelor se realizeaz pe temei propriu. Problema determinismului e fundamental att pentru tiin ct i pentru filosofie. Determinismul relev faptul c universul nu este un haos total, ci configureaz o anumit ordine dat de diversele leg turi cauzale necesare, unele de condi ionare, iar altele mult mai slabe, ntmpl toare, ntre fenomene. Indeterminarea este caracteristica principala a lumii in care traieste omul secolului XX. Recunoasterea experimentala a faptului ca fiecare om detine un spatiu si un timp propriu (teoria relativitatii restranse a lui Einstein), sau ca la nivelul elementelor atomice exista relatii de incertitudine (W. Heisenberg) introduce, in cazul fizicii pana atunci absolute conceptele de hazard, cotingenta. Legea este reflectarea leg turilor i rela iilor dintre obiecte i fenomene care au un caracter inter n, stabil,repetabil, esen ial. legile se clasifica in primul rind dupa gradul lor de generalitate: y legile specifice y legile universale Legile se clasifica si dupa criteriul complexitatii interactiunilor pe care le exprima: y legile dinamice actioneaza in fiecare caz individual in parte, fixind tocmai elementele de generalitate si necesitate care se manifesta in toate cazurile individuale. y Legi statice reprezinta relatii generale constante existente in cadrul unor ansambluri alcatuite dintr-un mare numar de obiecte sau fenomene relativ independente, ele fiind o expresie a necesarului la nivelul fenomenelor de masa. 25. No iunea de con tiin . Structura con tiin ei. Problema con tiin ei n filosofie i psihologie.

Con tiin a - nsu ire a materiei superior organizat , func ia superioar a creierului, specific numai oamenilor i legat cu vorbirea; ea const n reflectarea generalizat i orientat spre un anumit scop a realit ii, n construc ia mintal preliminar a ac iunilor i previziunea rezultatelor lor, n reglementarea ra ional i autocontrolarea comportarii omului. structura con tiin ei. 1.simturile 2.sentimentele,acestea reflecta necesitatile sociale ale oamenilor in diferite sfere.exista sentimente religioase morale estetice. 3.Gindirea este reflectarea generalizata de catre om a trasaturilor esentiale a obiectelor si fenomenelor. 4.emotiile trairi psihice ale omului care exprima atitudinea lui fata de lume si de sine.5.vointa este o autoreglementare constienta de om a actiunilor sale. 6.atentia este capacitatea de concentrare a constiintei asupra unui aumit obiect.

7.memoria este capacitatea constiintei care uneste toate procesele psihice de a pastra de a prelucra de a extragere a informatiei necesare.
Constiinta specializeaza oraganele de simt, creierul devine mai complicat si apare o forma mai superioara a constiintei de reflectare psihicul. Con tiin a este capacitatea omului de a se eviden ia pe sine ns i din lumea nconjur toare, de a i da seama despre lumea sa intern i atitudinii sale c tre al i oameni i societate, ea este o reflectare conceput , n eleas . Ea prezint con inutul lumii spirituale a omului, cuno tin ele, convingerile, dorin ele lui, voin a, demnitatea, speran a, credin a, dragostea. Con tiin a este esen a personalit ii, este o realitate specific realitate ideal , subiectiv . 26.constiinta de sine:esenta,caracteristica,manifestarea. Cunostinta de sine este o stare a psihicului cind omulconstientizeaza nu doar locul sau in societate,nu doar existent sa fizica ci si modul sau de legatura cu alte personae,cu semanii sai. Constiinta de sine presupune evaluarea existentei individuale,evalurea altor eu .In psihicul uman se include constientul si inconstientul. Inconstientul este alcatuit de fenomenele psihice care se afla inafara constiintei si nu pot fi controlate de acesta, cum ar fi diferite instincte,dorinte ,atractii. Un merit aparte in studierea constiintei il are Sigmunt Freud.el a fondat scoala de psihanaliza. In structura psihicului umna el evidentiaza 3 elemente: -supra eul, -eu, -sinele. 27.constientul si inconstientul.invatatura lui s.freud despre psihicul umanSupra-eul este instant superioara. Normele,valorile,idealurile care guverneaza o societate este constiinta de sine. Eul de constiinta un mijlocas dintre constiinta de sine si inconstientul, prin el se trece la actiune,se adapteaza la realitate. Acel sine este inconstienul ,care contine impulsurile,reprezentari si compartimente arhaice si refulari.Daca omul nu isi satisface niste dorinte,atunci acestea sunt stocate in inconstient si pot sa provoace tulburari psihice,aparatul psihic uman inabusa dorintele, de cele sexual cu character agresiv,acestea fiind conservate in inconstient.ptr a evita nervosa este necesara sublimarea acestor dorinte transferarea in alte sfere,cum ar fi vise,arta,daca asta nu se produce stari numite complexe,care trbuie sa fie tratate,cu ajutorul asociatiilor libere si a interpretarii viselor. 28.constiinta si limba.constiina si memoria. Intelectul artificial si modelarea procesul de gindire.
Constiinta are strinse legaturi cu limbajul.Limbajul este un sistem de simboluri si semne prin care se creaza ,se pastreaza si se transmite informatia, Cu ajutorul cuvintelor reproducem realitatea, ne form m o reprezentare despre lume. Prin intermediul limbii se realizeaz cunoa terea lumii, n limb se obiectiveaz con tiin a personalit ii. Ea este un mijloc specific social de p strare i transmitere a informa iei, de reglementare a comportamentului uman. Limbajul natural apare spontan ,nu se formeaza dupa anumite reguli,acestea sunt limbile nationale.au capacitatea de a descrie suficient orice domeniu al realitatii,capacitatea de a studia pe sine .dar are ineczactitati in descriere. Limbajul artificial sunt create in mod constient de catre oameni in scop de asolutiona anumite probleme,sunt alcatuite dupa anumite reguli,sunt inlaturate inzactitatile.

Constiinta este memorie, fara de care nu am ajunge la identitate, la noi insasi. Memoria la fel ca si limba este un element al gindirii. Memoria este capacitatea constiintei, a gindirii de a actualiza trecutul, de a mentine, si de a nu da uitarii cunostintele dobindite. Memoria este si un factor cultural pe care se bazeaza cultura oricarui popor, care consta din obiceiuri, traditii, norme morale. Memoria este identitatea eului nostru pe axa timpului. Bergson definea constinta in primul rind ca memorie. Un om care si-a pierdut memoria, si-a pierdut in mare parte constiinta, identitatea de sine. memoria ca fenomen al culturii determina si spiritul national prin care un popor se caracterizeaza.

Intelectul artificial este inteligenta tehnologiilor si a ramurei stiintei calculatoarelor. Esenta problemei intelectului artificial este de a rezolva si a face repede si efectiv ceea ce nu poate sa faca creierul uman. Tehnologiile sunt intelectul artificial si dezvoltarea lor a dus la utilizarea lor tot mai larga in diverse domenii de activitate. Viteza cu care informatia este prelucrata, sistematizata si transmisa, si multe alte operatii pe care le indeplinteste computerul a schimbat radical viata omului contemporan.
29. gnosiologie ca teorie a cunoasterii. Subiectul si obiectul cunoasterii.

Disciplina filosofic care studiaz legit ile, posibilit ile i formele n care se realizeaz cunoa terea se nume te teoria cunoa terii ori gnoseologia. Problema central a gnoseologiei este raportul dintre gndire i existen . ns n gnoseologie ea se formuleaz specific: cum se refer gndurile noastre despre lumea obiectiv c tre aceast lume ns i? Este oare n stare gndirea noastr s cunoasc lumea nconjur toare? Reflect m noi oare corect lumea?
pasiv care este cunoscut . Subiectul cunoa terii este omul un individ aparte sau un colectiv, dar i societatea n ntregime, iar obiectul cunoa terii este lumea real n ntregime, natura, societatea, omul i gndirea. Activitatea de cunoa tere poate s aib succes doar n cazul unui subiect cunosc tor activ. Obiectul cunoa terii este ceea ce este contrapus subiectului, aceea ceea spre ce este orientat activitatea practic i de cunoa tere a subiectului. Obiecte ale cunoa terii pot fi entit i de natur material , social , spiritual . Dar obiecte ale cunoa terii pot deveni i rezultatele cunoa terii (teoriile tiin ifice, rezultatele experimentelor, tiin a n general).

n procesul de cunoa tere exist dou p r i

una activ , cea care cunoa te i alta

30. Cunoasterea stiintifica, specificul si structura ei. Epistemologia. Paradigma stiintifica. Cunoa terea tiin ific , teoretic este sistematic i strict , urm re te dezv luirea legilor i a leg turilor ce guverneaz realitatea. Rezultatele ei se prezint sub form de concepte, ipoteze, legi, teorii tiin ifice.

n lucrarea sa Structura revolu iilor tiin ifice nainteaz teoria conform c reia dezvoltarea tiin ei, cre terea cunoa terii umane nu este un proces linear, cumulativ, a a cum sus inea Karl Popper, ci se petrece n salturi, perioadele de cercetare lineare ( tiin a normal ) alternnd cu perioade de criz i revolu ii tiin ifice. El introduce i sus ine paradigmatic de dezvoltare tiin ific . Conform teoriei, o paradigm reprezint un set de reguli, norme i metode de cercetare folosite de c tre o comunitate tiin ific n procesul de cercetare. Paradigma este caracterizat ca o construc ie mental larg acceptat , care ofer unei comunit i sau unei societ i pe perioad ndelungat o baz pentru crearea unei identit i de sine (a activit ii de cercetare de exemplu) i astfel pentru rezolvarea unor probleme sau sarcini.
Epistemologia este teoria cunoa terii tiin ifice. Ea studiaz problemele care in de cunoa terea tiin ific . Epistemologia este domeniul filosofiei care se ocup cu originile, natura i scopurile, metodele i mijloacele cunoa terii de tip tiin ific. Epistemologia ncearc s r spund la ntreb rile: Ce este cunoa terea tiin ific ? i Cum este posibil cunoa terea tiin ific ? . nsu i termenul epistemologie deriv din dou cuvinte grece ti: epist me, care nseamn cunoa tere i logos care nseamn studiu al sau teorie a . Este interesant c n antichitatea greac epist me semnifica cunoa tere/ tiin i era contrariul cuvntului doxa care nsemna p rere, opinie deci o cuno tin nesigur .

o paradigm reprezint un set de reguli, norme i metode de cercetare folosite de c tre o comunitate tiin ific n procesul de cercetare. Paradigma este caracterizat ca o construc ie mental larg acceptat , care ofer unei comunit i sau unei societ i pe perioad ndelungat o baz pentru crearea unei identit i de sine (a activit ii de cercetare de exemplu) i astfel pentru rezolvarea unor probleme sau sarcini. Kuhn afirm c folosind aceste paradigme, cercet torii contribuie la dezvoltarea tiin ei normale, adic o perioad de cre tere cumulativ a tiin ei. Dar se ntmpl s apar fenomene noi, necunoscute pn atunci, care nu mai pot fi cercetate cu metodele paradigmei curente, deoarece aceasta nu poate oferi r spunsuri i explica ii mul umitoare, palpabile, tiin ifice ale fenomenului nou ap rut. Atunci comunitatea academic i procesul de cercetare intr n criz . n acest moment intervine schimbarea de paradigm , adic are loc o revolu ie tiin ific . A adar, revolu ia tiin ific nseamn nlocuirea unei paradigme cu o alta, care r stoarn principiile vechii paradigme. Noua paradigm cuprinde astfel un nou set de reguli i metode care vor fi folosite de c tre cercet tori n procesul de cercetare pn cnd i aceasta la rndul ei va intra n criz i va fi nlocuit de o alt paradigm .

31. Logica si metodologia cunoasterii stiintifice. Specificul cunoasterii economice.

Metoda tiin ific (de la gr. methodos mijloc, cale) este un mod de cercetare, sistem de regului sau principii ale cunoa terii i de transformare a realit ii obiective. Metodologia (din gr. methodos - cale, mijloc i logos - tiin ) este totalitatea principiilor i metodelor de cercetare ce se folosesc ntr-o tiin . Metodologia se ocup cu un ir de probleme care pot fi reduse la trei principale: 1) ce prezint metoda; 2. cum trebuie s fie metoda; 3) cum trebuie folosit metoda. Logica este o specie a cunoasterii exacte. Obiectul cunoasterii sale este forma abstracta a gandirii umane. In studiul formelor gandirii umane logica separa forma de continutul informational, afectiv si volitiv precum si de mijlocul exteriorizarii formei gandului adica limba naturala luand in cercetare numai forma intelectiva, cognitiva, rationala, obiectiva a gandirii considerand mijlocul de comunicare ca element conventional. Odata facuta aceasta prima separatie logica efectueaza a doua operatie: separarea formelor corecte de cele incorecte adica a celor valide de cele nevalide. In continuare se ocupa preponderent de cercetarea formelor valide de gandire. Scopul final este practic, deoarece exista nevoia individuala si sociala de eficienta a gandirii aplicate.

32. Problema adevarului in stiinta si filosofie. Obiectivitatea adevarului. Adevarul si credinta.

Adevarul este o valoare gnosiologica ,adevarul nu poate fi identificat ca un fenomen aparte .este o proprietate a gindurilor noastre. Citeva viziuni asupra adevarului: teorie a adev rului-coresponden . Un enun este adev rat dac fost elaborata de aristotel. i numai dac ceea ce este gndit n el, corespunde realit ii. A

teorie coeren ei. n cadrul acesteia se afirm c o propozi ie este adev rat n cazul cnd ea este n concordan cu toate celelalte propozi ii acceptate. Deci, o propozi ie este adev rat doar atunci cnd concord cu alte propozi ii, nu cu faptele. Iar opiniile noastre se compar nu cu realitatea, ci cu celelalte opinii ale noastre, de adev rul c rora suntem convin i. teoria pragmatist , sus inut de Ch. Pierce, W. James i J. Dewey. Se consider c principala func ie a gndirii este de a forma idei, care s aib valoare pragmatic . Adic o propozi ie este adev rat doar dac ea util n activitatea practic . Se consider ,c doar activitatea practic ofer un criteriu pentru a stabili c unele propozi ii sunt adev rate, iar altele false. 33. Societatea ca obiect de studiu al filosofiei. Structura societatii, elementele ei. Societatea-este o totalitate de oameni ,un ansamblu unitar,un sistem organizat,bazat pe un anumit tip de producere,si pe un anumit tip de legaturi si relatii sociale care sunt determinate din perspectiva istorica.Elementele principale sunt:subiectii sociale;relatii si legaturi intre oameni;institutii si activitatea sociala;clase;straturi;comunitati socioumane;antroposfera;sociosfera;biotehnosfera. Societatea civil reprezinta forme asociative de tip apolitic, care nu sunt parti ale unei institutii fundamentale ale statului sau ale sectirului de afaceri. Societatea civila este alcatuita din: Organizatii nonguvernamentale, org comunitale, asociatii profesionale, cluburi civice, sindicate, organizatii filantropice, cluburi sociale si sportive, institutii culturale, org religioase, miscari ecologice, media.

34. Sistemul economic al societatii. Economia ca scop si mijloc de existenta a societatii.

Unul dintre principalele sectoare de activitate a oricarei societati este sistemul economic. Aici membrii societatii se autorealizeaza, de aici se aprovizioneaza cu bunuri si marfuri absolut necesare pt supravietuirea lor, aici ei isi formeaza un anumit capital pt a activa liber in societate, pt a-si putea asigura existenta si la urma urmei pt a asigura activitatea si vitalitatea continua a societatii. Economia a fost mereu un factor important atit in dezvoltarea societatii, cit si in studierea ei, si in divizarea societatii si a membrilor ei, a cetatenilor. Din cele mai vechi timpuri, cetatenii se clasificau anume dupa criteriul economic, in diverse clase, ceea ce le determinau si pozitia ocupata in societate. In depententa de

activitatea economica practicata, de meseria imbratisata, de venitul pe care i-l asigura munca depusa cetatenii se calsificau in sclavi, tarani, meseriasi, mestesugari, aristocrati s.a. Unul dintre scopurile primare ale economiei in cadrul unei societati este aprovizionarea indivizilor cu resurse si bunuri strict necesare pt mentinerea vietii, a nevoilor, si tokmai dupa aceea apare si dorinta de a acumula o avere, de a extinde o anumita afacere etc. In principiu, scopul oricarei economiii este formarea profitului, insa economia, ca activitate, a aparut din necesitatea individului de a-si asigura viata, de a face schimb de marfuri si de a-si diversifica bunurile consumate. Cu timpul oamenii au realizat ca asta ar putea deveni o modalitate extraordinara de a maximiza veniturile. Fara economie si activitatile economice orice societate ar inceta sa mai existe. Sistemul econommic este un element absolut necesar pt existenta oricarei societati, fara activitati economice, pornind dele cele mai primitive, precum barterul, orice societate si-ar inceta imediat existenta sau ar fi una foarte slab dezvoltata care ar fi in continuu regres si ar sfirsi pina la kapat in disparitie. De aici conchidem ca economia este un mijloc indispensabil al existentei unei societati si este scopul pe care o societate il urmareste pt a prospera. 35.Societatea si natura, corelatia lor. Problemele ecologice contemporane, biosfera si noosfera. Societatea inseamna o uniune, o unire de oameni. Societatea se structureaza prin actiuni umane, eset un univers de procese si relatii obiective pe baza carora apar si se dezvolta niste relatii intre indivizi. Notiunea de natura este una din ce in ce mai largi, inglobind si lucrurile din natura lumea stelelor indepartate, transformarile reciproce ale particulelor elementare etc, adica tot ce exista, universul, si este identica in acest sens cu notiunea de natura. Cele mai generale reprezentari despre corelatia dintre oameni si natura ni le furnizeaza notiunea "mediul inconjurator". De obicei se distinge mediul natural si artificial. Mediul natural cuprinde geo si biosfera, adica sistemele materiale care au aparut si exista in afara si independent de om dar care pot deveni un obiect al activitatii lui. Mediul artificial include nu numai corpurile neisufletite, dar si organismele vii: plantele si animalele create de om drept rezultat al selectiei. Corelatia dintre om si natura, societate si mediu, in urma cresterii furtunoase a productiei industriale a atins cote maxime si critice. In aceasta ordine de idei apara pericolul pieirii omenirii ca rezultat al epuizarii resurselor naturale si poluarii excesive a mediului, ce pune in pericol viata omului. Anume aceste relatii dintre societate dsi natura determina esenta problemei ecologice. In ultimii 500 de ani oamenii au nimicit 2/3 din padurile ce acopereau pamintul, iar in ultimii 100 de ani omenirea a marit de 1000 de ori consumul resurselor energetice. omenirii s-a micsorat uimitor autocuratirea biosferei. Datorita formarii in jurul pamintului a aparut un strat de dioxid de carbon a aparut pericolul schimbarii climei, fapt ce poate provoca consecinte catastrofale. In ultemele decenii realizarile stiintifice au modificat essential fortele de productie, au ridicat nivelul de dezvoltare social economica, au contribuit la acutizarea problemei ecologice. Printre conceptiile filosofice ce se refera la problemele ecologice pot fi evidentiate conceptia rousseau-ista sau neorousseauista. Adeptii ei propaga idea intoarcerii la natura. In principiu ei pornesc de la idea justa a unitatii omului si naturii, ei ignora faptul ca omul devine sir amine om nu prin acomodarea lui pasiv si prin transformarea lui active. Pe linga conceptii pesimiste, exista si conceptii optimiste conform carora problema ecologica poate fi solutionata, tinind cond de faptul ca radacinile ei se trag din interactiune dintre societate si natura. Prin esenta sa problema ecologica este o problema sociala care a aparut in urma revolutiei tehnico stiintifica, care poate fi solutionata numai pe baza unor transormari sociale, schimbari radicale in sferele economice de productie, social culturale si axiologice. Problema ecologica are un character global si poate fi rezolvata reiesind din conditiile dezvoltarii inegale a diferitor tari si popoare. Este necesara o colaborare internationala, elaborarea detaliata si realizarea practica a noilor realizari in stiinta si tehnica in scopul amortizarii relatiilor dintre om si natura. Biosfera spatial ocupat de lumea organica. Noosfera care semnifica spatiul maxim okupat de relatiile posibile ale omului, hotarele pina unde omul cu mintea sa poate sa ajunga. Noosfera (sfera ratiunii) ar fi un nor mare care nconjoar planeta ca i atmosfera sau ionosfera. Acest nor sferic imaterial ar fi format din incon tientele umane emise de creierele drepte. Ansamblul ar forma un mare Spirit imanent, Spiritul uman global ntr-un fel.Astfel credem c ne imagin m sau c invent m lucruri pe care, n realitate, creierul nostru drept le ia pur i simplu de acolo. Iar cnd creierul nostru stng ascult cu aten ie creierul drept, informa ia trece i duce la o idee apt s se concretizeze n fapte.Conform acestei ipoteze, un pictor, un muzician, un inventator sau un romancier n-ar fi dect ni te receptori radio capabili, cu creierul lor drept, s ia din incon tientul colectiv apoi s lase emisferele dreapt i stng s comunice destul de liber ca s reu easc s pun n practic aceste concepte care se g sesc n noosfer . Noosfera este stadia superioar a biosferei, n care activitatea ra ional uman este factorul determinant n dezvoltarea planetei noastre. Cunoscnd legit ile naturii i perfec ionnd tehnologiile, omenirea devine o for con tient transformatoare a spa iului planetar i cosmic, o form nou de interac iune dintre natur i societate.

Noosfera are tendin a de a se l rgi permanent, transformndu-se ntr-un element structural al cosmosului. Etapele dezvolt rii noosferei snt civiliza ia informa ional , ecologic i cosmic . 36.Sistemul social si politic al societatii.
Sistemul politic reprezint un subsistem al sistemului social, cuprinde rela iile politice, institu iile politice i concep iile politice si asigur organizarea i conducerea de ansamblu a societ ii , func ionalitatea ei. Diferitele comunit i umane, ajunse la o anumit treapt de dezvoltare, nu mai pot exista i func iona f r s fie organizate ntr-un sistem politic, aceasta constituind o necesitate, o lege general a progresului istoric. Structura i func ionalitatea sistemului politic: rela iile politice; institu iile politice; concep iile politice; interac iunea dintre ele. La ele se refer : organele legislative, judiciare ale puterii de stat; arbitrajul de stat; partidele i mi c rile politice.

Sistemul social- ansamblul raporturilor ce apar in presegmentele unei societati, rezultatul incercarii de specificare de system, dezvoltarea stiintelor pentru a legitima studiul fenomenologiei sociale. Descrie complexul tuturor actiunilor ca societate. Consta in mod exclusive din capacitatea de a produce si reproduce comunicari optime. Oamenii actioneaza din necessitate, motivele si interesele lor, urmaresc scopuri, actioneaza constient. Acest fapt este bazat pe baza cunoasterii legilor sociale, acordului reciproc dintre scopurile activitatii si mijloacele ei si legile sociale. Cunoasterea si folosirea legilor rational in organizarea intregii vieti a societatii.
37 Rportul dintre natural si social in om. Notiunile de individ,individualitate,om,personalitate.

Natura omului este redusa de la cuget la ratiune. Actul gindirii reprezinta argumentele confirmarii existentei individuale. Timpul e caracterizat de intindere, iar sufletul de gindire. Precum mentiona Aristotel ca omul este un animal politic adica se poate manifesta ca om si se deosebeste de animal numai in societate fiind educat si activind in stat. Gindirea umana nu poate anula legitatile obiective ale lumii. Dupa Bacon, gindirea nu asculta de natura, ea nu are nici o puterea asupra obiectului. Omul e un element al naturii, dar totodata si o aprenta a esentei sociale. Individ- caracterizeaza tot ce este in comun in aspect biologic tuturor oamenilor ca fiinta a naturii. Personalitatea semnifica produsul si elemental societatii. Individualitatea semnifica deosebirea caracterului si intelectului uman, social. Omul este subiect al relatiilor sociale. O problema care exista pina azi este cea a corelarii dintre aspectul biologic si social in om, datorita caruia unuia dintre acesti 2 factori omul este om, fiindca este evident ca omul apartine si naturii, dar omul este om datorita factorului social, fiindca inafara societatii omul nu poate exista, deci la fel putem afirma ca omul exista datorita societatii, dar si societatea apare si exista numai atunci si acolo unde sunt oameni. Natura biologica a omului reprezinta acel substrat inafara caruia substanta sociala nu poate exista. Ca fiinta biologica omul este inrudit si identic in mare masura cu animalul (fiziologic, legile carora li se supune lumea biologica, toate se extind asupra omului). Despre influenta si importanta elementului natural, biologic asupra fiintei umane ne demonstreaza foarte simplu oricare afectare, dereglare a sanatatii, a functionalitatii mecanismelor biologice, abaterea de la manifestarea legitima a elementului biologic, cu atit mai mult daca sint afectate organele vitale, este si respectiva starea sociala si chiar intelectuala, toate capacitatile si posibilitatile individului. Totodata rolul factorului biologic tot nu se poate absolutiza, fiindca este dovedit ca inafara mediului social, insotit de cel intelectual, omul nu poate deveni om. De la natura, in forma sa biologica, omul deja se naste om, dar el este om numai in potentie, fiindca capacitatile lui naturale pot deveni umane numai fiind sustinute si realizate in mediul social respectiv. In cazul in care omul nascut, sau inka la o virsta foarte frageda, nimereste nu in spatiu social, ci in altul animalic, sau pur si simplu lipsit de oricare posibilitate de a comunica cu societatea, de a socializa, el fiind mai apoi reintors in mediul socio-cultural, un om cu toate straduintele care s-ar aplica, nu devine om in sensul deplin al cuvintului. Si invers, daca omului cu multe abilitati, neajunsuri extreme, sunt pusi in conditii socio-culturale speciale, ei obtin rezultate extraordinare. 38.Obiectul si problematica antropologiei filosofice, notiunile ei de baza. Principalele conceptii filosofiece despre om. Obiectul de studiu al antropologiei filosofice este omul. Apare intrebarea ce este omul? Care este valoarea sa, sensul vietii omenesti? Scopul vietii omenesti? Toate aceste intrebari in sine accentueaza problematicile antropologice. Problema omului e structurata pentru studiere a 2 lumi: interioara si exterioara, constatarea actualitatea investigatiilor

problematicii umane, dar si orientarea lor catre conditia existentei individului si a omenirii catre potentialul creator al persoanei, catre ambianta sociala, fizica si lumii sale interioare. Conceptii: 1. Omul este parte a naturii, element al ei, vine din natura si il caracterizeaza trasaturi naturale, fizice, bilogice si se supun legilor naturii. 2. Omul este om datorita esentei sociale 3. Pentru Hegel, omul este purtator al gindirii, ratiunii, subiectul activitatii spirituale, creatorul culturii. 4. Pentru Marx, omul e apreciat prin prisma muncii, pe activitate a productiei. El sustine ca omul e ansamblu relatiilor sociale. 5. In lumea contemporana specificul omului e descoperit in fenomenul vietii (de exemlu Schopenhauer evidentiaza vointa, Freud subordoneaza constientul inconstientului). 39 Sensul si scopul vietii omului. Fenomenul alienarii. Procesul de existenta, dezvoltare a functiilor de cunoastere, de comunicare in relatiile cu mediul si cu altii. In fiintele vii exista in mod necesar 2 ordine de fenomene: Fenomenele creatiei vitale si fenomenele mortii. Omul pe parcursul vietii se autoeduca pentru a actiona si lupta pentru realizarea justa asupra lucrurilor si scopurilor propuse. Fenomenul alienarii este procesul in care omul se instraineaza de ceea ce tine de esenta sa sau de ceea ce este produs prin activitatea sa, cedarea drepturilor naturale, individuale catre comunitate. Pentru Hegelsemnifica actul prin care constiinta devine straina de sine, abandoneaza caracterul sau nemediat si trece in altul, devine lucru. Depasirea alienarii se desfasoara intr-o dialectica care culmineaza prin dezvoltarea deplina a vietii spirituale, idiologie prin care omul proiecteaza in Dumnezeu nevoi si idealuri umane.

40.Axiologia stiinta despre valori. Esenta valorii si caracteristicile ei. Axiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea inconstienta cu trasaturi differentiate in functie de domeniul de studii. Este stiinta desspre originea caracteristicile si legaturile dintre valori. Valoarea exprima atitudinea omului fata de lucrurile, fenomenele ce se intimpla, exista. Valoarea poate avea un character obiectiv prin existenta omului in diferite activitati, dar totodata si un character subiectiv, unde valorile erau considerate ca exprima reflectarea sentimentelor, emotiilor, conditionate de catre un oarecare obiect. Ca univers de semnificatii, lumea valorilor reflecta nu aprecieri, necesitati si aspiratii individuale, ci idealurile, necesiattile si nazuintele unei perioade istorice concrete. Totodata valorile sunt o realitate artificiala, construita de om in procesul realizarii anumitor scopuri. Valoarea e caracteristica a obiectelor care satisfac anumite nevoi, ele sunt relationale, ele pe parcurs evolueaza, unele pierzindu-si calitatea de valoare, altele capatind-o. Caracteristici: 1. polaritatea ce are loc in interiorul valorii 2. Ierarhizarea dupa importanta pentru om 3. Egalitatea proclama suprematia principiului egalitatii oamenilor 4. Raritatea unele valori se bucura de pretuirea maxima, care implica sacrificial, altele nu se bucura de pretuire. Valoarea constituie obiectivizarea fortelor creatoare, esentiale omului, iar natura si componentele ei obiecte valorizate sau dupa Marx natura umanizata . Valorile: nu sint concepte (orice rationamente ar face cineva, nu poate explica de ce ii place muzica lui Verdi sau sculptura lui Brincusi); nu sint lucruri, dimpotriva constituie o lume aparte de cea a lucrurilor, o lume de sensuri care o dubleaza pe cea a obiectelor fizice, ele nu se pot confunda cu purtatorii lor materiali; nu sint fenomene psihice, chiar daca sint strins legate de dorintele subiectului uman; nu sint obiecte ideale, asemeni modelelor din fizica teoretica. Valoarea este proprie subiectului, implica un suport obiectiv si un act subiectiv de semnificatie. Odata cinstituite, valorile au o relativa independenta de subiectul creator, o evolutie proprie si o

obiectivitate specifica. Referitor la geneza valorilor, ele sunt creatia omului si reprezinta o dimensiune esentiala a existentei umane. 41.Cultura ca obiect de studiu al filosofiei. Cultura si societate,subcultura,cotracultura. Cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale pe care lea creat omul de la apartie si pina in prezent. La sfera materiala se va atribui tehnica,imbracaminte,acestea fac parte din valorile materiale. Sfera ideala include motologie,religie,filozofie,stiinta,arta,idei,principii,teorii. Divizarea culturii in materiala si spirituala este relatia,deoarce toate valorile materiale reprezinta intruchiparea ideilor. Cultura este ceea ce i deosebeste pe om de regnul animal. Omul fiind fiinta biologica dar si cultural istorica.omul este subiect dar si obiect al culturii. Lumea omului este lumea culturii,cultura apare si se creaza in opozitie cu natura ,dar nu exista o opozitie totala.Natura este ceea ce inca nu este cultura,iar cultura este ceea ce este natura. Cultura este a adoua natura a mului,creata pe fundamentul naturii. Cultura reprezinta experienta spirituala a omenirii, este tot ceea ce e creat de om, ea este lumea artificiala. Este tot ceea ce omul acumuleaza si duce prin veacuri. Ea poate sa se manifeste la nivel de istorie individ, natie, popor, activitate profesionala etc. Subcultura ansamblu de credinte si perspective coerente caracteristice unui grup social particular care le deriva din cultura larga a societatii careia ii apartin. Mai pot fi definite ca mediatii intre structurile sociale si indivizi: tind sa accentueze sis a absolutizeze valorile si comportamentul present in societate. Prezenta unei subculture este dedusa dintr-o contrare geografica sau generatoare a unui anumit comportament. Contracultura Ansamblu de norme si valori dezvoltate de catre un grup aflat in opozitie deschisa fata de cultura dominanta. Functiile culturii in societate: Factorul fundamental al identitatii nationale Cultura influenteaza dezvoltarea economica chiar si modelul de management Pastreaza si mentine valorile poporului Spiritual national prin care se caracterizeaza de alta cu alta cultura Cultura si societatea se afla intr-o corelatie strinsa, deoarece anume memoria unei societati actualizeaza trecutul, mentine sin u da uitarii cunostintele obtinute. Cultura se bazeaza pe memoria, constiinta societatii ai carui popor consta in obiceiuri, traditii, norme morale, specifice ce determina locul ei in istoria culturii. 42. Cultura de masa si cultura de elita. Cultura si globalizarea. Cultura de masa a primit raspindire mai ales odata cu revolutia tehnico-stiitifica.odata cu globalizarea ptr aceasta cultura este caracteristica productia in masa si consumul in masa. Manifestarile materiale ale acestei culturi apar si ca valori culturale,dar in primul rind in calitate de marfa. Rolul pozitiv al culturii in masa este acel de a raspindi valori ale culturii in masa. Dar valoarea culturala a modelului de cultura in masa poate sa varieze de la cele cu valoare estetica mica pina la modele vulgare. Actualmente din cultura de masa fac parte presa de bulevard si majoritatea serialelor televizate. Cultura de elita este orientata de obicei spre grupuri restrinse de persoane ,care sunt pregatite intelectual ptr asimilarea manifestarea acestei culturi. 43. Cultura si civilizatia: unitatea si deosebirea. Contradictiile civilizatiei contemporane. In istoriea filosofiei civilizatia este interpretata in mai multe moduri.de ex: civilizatia este un nivel de dezvoltare mai inalt in comparatie cu barbarizmul. La polul opus se afla idee despre civilizatie ca degradare. Cultura si civilizatia sunt entitati destinctive. E. Kant considera civilizatia incepe cu stabilirea de catre om a normelor de viata,afirmind ca civilizatia este omul care nu va pricinui rau altui om.

Civilizatia este pedeoparte un nivel de dezvoltare a culturii si societatii in intregime ,iar pe de alta parte un anumit mod de valorificare a valorilor spirituale si materiale,un mod care determinca toata viata sociala si care ne permite sa vb de civilizatii diferite. Principalele opinii despre relatia dintre civ si cul. Sunt: 1.civil si cult.reprezita aceleasi lucruri ,2. Notiunea de civ este mai larga si include in sine cultura,deosebinduse asa etape ale dezvoltarii omenirii: periioada antica,barbaria,civilizatia.3.cultura include in sine civ.adica civ este o etapa de dezvoltare a culturii. Cultura se interpreteaza ca partea spirituala a dezvoltarii societatii,iar civ constituie realizarile tehnico-stiitifice care asigura crearea bunurilor materiale. Civilizatia se confrunta cu urmatoarele probleme: problema ecologica,terorismult.etc. 44.Notiunea de morala. Structura moralei. Specificul normelor morale. No iunea etica provine de la cuvntul grecesc ethos, ceea ce nseamn obicei, caracter, datin . Aristotel utiliza termenul ethike cu semnifica ie de tiin a cunoa terii. Grecii mai foloseau i cuvntul ethicos, cu sensul din sau pentru moral n contextul discu iilor despre principiile comportamentului uman. Astfel, no iunea etic provine limba greac , de la cuvntul ethos, iar no iunea moral de la cuvntul latin mores. n general, valorile morale se refer ntotdeauna la efectele sau consecin ele actelor noastre asupra celorlal i sau asupra propriei noastre persoane. Ele definesc acele tr s turi de caracter a c ror cultivare i, mai ales, afirmare practic , n ac iune, sunt de natur s in n fru pornirile noastre agresive, antisociale, mpiedicndu-ne s producem suferin e inutile i dezavantaje nemeritate dar, mai ales, s stimuleze atitudinile noastre de solidaritate cu ceilal i, astfel nct actele noastre s duc la ct mai deplina afirmare a umanit ii din noi n ine i din semenii no tri. 1 Valorile morale au un rol deosebit n formarea caracterului i a stilului distinctiv al oamenilor unii fa de al ii, n solidarizarea lor n adoptarea unor proiecte comune care le c l uze te via a. Omul trebuie s aleag din realitate ceea i este potrivit. n acela i timp, el tr ie te n diferite colectivit i, care i impun anumite criterii de alegere i decizie. El poate s i schimbe grupul, dar nu poate fiin a normal n afara oric rui grup. i deci, trebuie s se supun anumitor valori morale. Cele mai importante valori morale sunt: 1.Binele. Acesta este o valoare moral principal , are conexiuni cu mplinirea condi iei umane. Presupune ceva util pentru un scop, eficacitate, bun stare. Opusul binelui este r ul moral. Este ceea ce ne mpiedic , s ne realiz m pe deplin umanitatea, ceea ce produce dureri i suferin e. R ul moral se asociaz deseori cu brutalitatea, violen a, huliganismul, cruzimea, iretenia, minciuna, etc. 2.Sinceritatea. Aceste valori i virtu i morale se manifest Incompatibile cu sinceritatea sunt: minciuna, ipocrizia, viclenia. mai ales n procesele de comunicare uman .

3.Dreptatea i echitatea. Termenul dreptate provine din latinescul directus, ceea ce nseamn n linie dreapt , adic n acord cu normele morale, i atunci avem dreptate moral , sau cu normele juridice, i atunci viz m dreptatea legal . Termenul echitate are la baz aequitas, egalitate, echilibru caracteristic omului echitabil. Dreptatea se manifest n gndirea moral obi nuit prin a a ndemnuri: fiec ruia dup merite; fiec ruia ceea ce i se cuvine. Echitatea este o valoare corelativ a drept ii, o form mai concret a drept ii morale, manifest la nivelul caracterelor umane i nu la ac iunile de nt rire a legalit ii juridice. 4.Datoria i obliga ia moral sunt valori morale imperative, ar tnd ce trebuie i ce nu trebuie din perspectiva binelui i a r ului. a munci, a ajuta pe cei din jur, a fi genero i, a fi cinsti i, a cultiva prietenia, justi ia, a urma binele, a evita r ul. Normele morale sunt enun uri cu caracter, n general, imperativ prin care se indic ce trebuie s fac sau s nu fac un individ con tient, pentru ca felul comportamentului s u s fie apreciat ca bun de c tre semeni sau comunitate. Acestea sunt valori culturale, consacrate prin tradi ie i educa ie, respectarea lor fiind impus de opinia public . Norma reprezint un model de ac iune care trebuie aplicat n anumite mprejur ri. Fiecare norm ofer un tipar comportamental abstract, ideal pentru un gen specific de ac iune, care las deoparte aspectele accidentale i

Cr ciun Dan, Morar Vasile, Macoviciuc Vasile. Etica afacerilor. Bucure ti: Paideia, 2005, p. 92.

nesemnificative ale contextului social, reliefnd lucrurile importante care trebuie nf ptuite sau evitate .Una dinte clasific rile obi nuite a normelor morale este urm toarea: 1. Norme generale (universale): sunt prezente n toate tipurile de comunit i umane, au durabilitate n timp i influen eaz toate activit ile umane (cinstea, demnitatea, sinceritatea, loialitatea, generozitatea); 2. Norme particulare: se adreseaz unor comunit i umane determinate, viznd activit i umane particulare (normele vie ii de familie, cele specifice anumitor activit i profesionale (medici, avoca i, profesori, sportivi, economi ti etc.)); 3. Norme speciale: se manifest n cadrul unor grupuri restrnse i uneori n ocazii speciale (norme de protocol, codul manierelor elegante, reguli de etichet n afaceri etc). 45.Etica in afaceri: esenta si principiile fundamentale Etica n afaceri studiaz faptul cum sunt conduse companiile, cum sunt raporturile dintre companii i angaja i, furnizori, clien i, ac ionari i alte grupuri cointeresate din perspectiv moral . Etica afacerilor (etica economic ), este o form particular a eticii aplicate, reprezint ansamblul de reguli i norme morale care vizeaz conduita agen ilor n activitatea economic (n afaceri), att la nivel individual, ct i la nivel colectiv. 2 De asemenea, se poate afirma c etica afacerilor este un domeniu de studiu aplicativ al eticii, cu privire la determinarea principiilor morale i a codurilor de conduit ce reglementeaz rela iile interumane din cadrul organiza iilor i guverneaz deciziile oamenilor de afaceri sau ale managerilor . Etica de afaceri se manifest la cinci nivele interdependente: - nivelul etic individual; - nivelul etic corpora ional (organiza ional); - nivelul etic na ional; - nivelul etic cultural; - nivelul etic interna ional. 3 Etica afacerilor, ca disciplin recunoscut nu are o istorie de lung durat , iar ca disciplin filosofic de sine st t toare a ap rut relativ recent, adev rata sa recunoa tere datnd de acum 20-30 de ani. n prezent, problemele etice i de responsabilitate corpora ional au dobndit o importan deosebit , ajungnd s se vehiculeze conceptul de firm etic i s se promoveze managementul responsabil social: au ap rut numeroase lucr ri consacrate acestor probleme i, concomitent, s-au nfiin at centre de consultan etic . Marile firme adopt coduri de conduit moral i ini iaz programe proprii de preg tire n acest sens, considernd etica afacerilor drept un instrument indispensabil unei bune gestion ri a ntreprinderilor.4

Iamandi Irina-Eugenia, Filip Radu. Etic Iamandi Irina-Eugenia, Filip Radu. Etic 4 Iamandi Irina-Eugenia, Filip Radu. Etic

i responsabilitate social corporativ n afacerile interna ionale. Bucure ti: Editura Economic , 2008, p. 28. i responsabilitate social corporativ n afacerile interna ionale. Bucure ti: Editura Economic , 2008, p. 29. i responsabilitate social corporativ n afacerile interna ionale. Bucure ti: Editura Economic , 2008, pp. 30-31.