PSIHOLOGIA MULTIMILOR MULTIMILE SOCIALE = ansambluri reale sau virtuale de indivizi, intre care exista similitudini sau raporturi

i care le orienteaza relativ convergent sentimentele, credintele, atitudinile sau comportamentele. CLASIFICAREA MULTIMILOR In functie de participarea constientizata in timp si spatiu la desfasurarea unor evenimente, putem face distinctia intre: A) multimi reale- fizic constituite pe o anumita perioada si intr-un anumit loc datorita unor circumstante determinate (intruniri publice, mitinguri) B) multimi virtuale dispersate fizic in spatiu si timp dar ai caror membrii sunt legati prin anumite caracteristici comune care ii fac sa dezvolte sentimente, atitudini sau comportamente similare in raport cu anumiti factori sociali Membrii unor asemenea multimi virtuale nu isi constientizeaza reciproc prezenta decit in mod indirect, dar in anumite imprejurari se pot constitui foarte rapid ca multimi reale. Membrii unei multimi virtuale nu au totdeauna constiinta apartenentei la o comunitate distincta, dar anumiti factori de natura socio culturala, profesionala, etnica, religioasa sau educationala le determina o orientare convergenta in raport cu o anumita problematica sociala. D) multimile comunitare : sunt ansambluri umane relativ omogene in raport cu un anumit criteriu (cultural, etnic, religios) consolidate in timp si constituite pe baza de similitudini naturale sau dobindite. TRADITIA este principalul factor coeziv, alaturi de constiinta apartenentei la comunitate in virtutea unor valori recunoscute si acceptate. Cele mai importante comunitati naturale sunt : clanurile, triburile, popoarele si natiunile; dintre cele constituite artificial : breslele profesionale si sectele religioase. Traditiile reprezinta amintirile esentiale ale unei comunitati, cu alte cuvinte acele reprezentari, idei, convingeri, norme si modele consacrate in timp si asimilate de fiecare individ; sunt in egala masura rezultatul natural al existentei unei comunitati cit si unul dintre factorii coezivi esentiali. Datorita traditiilor, comunitatile capata un profil psihologic si comportamental distinctiv a.i. putem vb de psihologia specifica unui anumit popor sau unei bresle profesionale

CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE ALE MULTIMILOR Trecerea de la multimea gregara la una psihologica echivaleaza cu o restructurare calitativa majora, prin care se trece de la o simpla aglomerare de persoane eterogene cu legaturi conjuncturale si nesemnificative la o structura omogena, coeziva si sincrona in sentimente si actiuni. Ptr. a explica aceasta metamorfoza, Le Bon invoca 2 fenomene psihologice principale : A. Dinamica raportului intre constient si inconstient; B. Fenomenul sugestiei colective Daca prima dimensiune a personalitatii se structureaza in ontogeneza prin educatie si integrare sociala, a doua exprima fondul comun si primitiv al comunitatilor umane primare. Situatia de multime genereaza conditiile unei regresii psihice in care personalitatea inconstienta prevaleaza asupra celei constiente, iar instinctivitatea ia locul rationalitatii. A. Din perspectiva dinamicii inconstient-constient structura personalitatii are un caracter bipolar : 1.o zona a personalitatii constiente, rationala ce permite manifestarea individualitatii prin discernamint, spirit critic, trairi afective nuantate si spirit de independenta; 2.o a doua zona, cea a personalitatii inconstiente, dominata de instincte, atavisme sociale, refulari, emotii primare, dependenta de multime, lipsa de discernamint. Importanta elementelor si proceselor inconstiente in generarea fenomenului de multime este subliniata si de S. Freud care apreciaza ca prin participarea individului la o multime se creeaza conditiile pentru relaxarea cenzurii prin care sunt reprimate trebuintele inconstiente. Potrivit lui Jung o serie de factori ce tin de inconstientul colectiv intervin in generarea fenomenelor de multime; arhetipurile sunt modele actionale primitive sedimentate in inconstientul colectiv prin intermediul lor putinduse explica multe dintre reactiile si comportamentele specifice multimilor. Sugestia : toate studiile asupra multimilor ajung la o concluzie fundamentala : facind parte dintr-o multime, individul sufera influente

considerabile din partea acesteia, avind ca rezultat modificarea sentimentelor, modului de gindire si comportamentului. Sub influenta multimii fiecare individ face lucruri pe care izolat nu lear fi facut niciodata; se comporta ca intr-o transa hipnotica, in care controlul constient asupra faptelor sale este considerabil diminuat Principalele conditii care favorizeaza producerea sugestiei sunt : ingustarea cimpului constiintei, un fond afectiv aparte, o puternica focalizare emotionala asupra unui obiect, prezenta unui nr mare de persoane care reactioneaza unitar, influenta puternica aunui lider acceptat neconditionat, diminuarea drastica a spiritului critic; Sugestibilitatea crescuta este favorizata si de spiritul de imitatie . Spiritul de imitatie Este foarte accentuat in imprejurarile in care individul se simte mai protejat daca se identifica cu cei din jur, preluind idei, sentimente si modele comportamentale. Specificul proceselor psihice implicate in fenomenul de multime Cea mai evidenta trasatura a multimilor se refera la capacitatatea lor de a restructura caracteristicile psihice ale participantilor. Indiferent de tipul de personalitate, nivel de instructie sau pozitie sociala, odata integrati intr-o multime, membrii acesteia simt, gindesc, isi imagineaza si reactioneaza intr-un mod cu totul nou, in virtutea asa numitei legi psihologice a unitatii mentale a multimilor; calitatile intelectuale individuale se pierd, rezultind regresii in plan afectiv, cognitiv si atitudinal. Imaginatia Este totdeauna hiperbolica; puternic sustinuta emotional, fara a solicita implicarea rationamentului, imaginatia este motorul principal care pune in miscare multimile. Datorita imaginatiei debordante si a lipsei spiritului critic, multimea devine usor manipulabila. Ideile Ideile multimilor sunt simple, excesiv schematizate, neargumentate rational, insa puternic sustinute intuitiv prin imagini, cuvinte- forta si simboluri; Rationamentele sunt bazate pe o logica primara; se fac asocieri intre lucruri disparate intre care exista numai iluzia unor legaturi cauzale.
3

Se generalizeaza pripit, inadecvat si fara a se simti nevoia unei verificari. Componenta emotionala Sentimentele, emotiile multimii , desi foarte intense, sunt deosebit de instabile, fluctuante in intensitate si incongruente in forma de manifestare.

Caracteristici ale comportamentului multimilor Multimile gregare sunt neomogene, constituite strict conjunctural, cu o coezivitate foarte scazuta, fara constiinta unui obiectiv comun, susceptibile insa la fen de panica; sunt potential periculoase datorita imprevizibilitatii reactiilor unor indivizi, reactii care se pot generaliza prin contagiune si imitatie. Multimile gregare se disperseaza de la sine cind dispare factorul ce a cauzat aglomerarea de persoane intr-un anumit loc si pe o anumita perioada de timp. Multimile psihologice Acestea sunt constituite ca urmare a focalizarii emotionale si orientarii puternice pe un obiectiv comun; au constiinta unitatii lor ideatice. Pericolul real sau imaginar le sporeste coeziunea; sunt foarte sugestibile datorita gradului ridicat de emotionalitate, contagiunii mentale si diminuarii considerabile a rationalitatii si spiritului critic. De aceea accepta orice sugestie sau ordin care pare sa emane din interior. Sunt foarte credule, impulsive, iritabile, necontrolate , imprevizibile in reactii si foarte usor de manipulat. Pe un fond de totala inconsecventa, multimile psihologice trec cu usurinta de la o stare la alta diametral opusa. Potentialul agresiv este foarte mare, putind fi usor antrenate in actiuni violente sau criminale. Acest lucru se datoreaza faptului ca sentimentul de responsabilitate personala este mult diminuat, aparind un sentiment de putere invincibila, careia nimic nu ii poate sta in cale. Starea de multime joaca un rol puternic dezinhibant pentru cei mai multi participanti; in astfel de situatii se poate observa cum ies la iveala cele mai profunde trasaturi si impulsuri primare ale individului.
4

 Ptr. Cei care se lasa antrenati in fenomenul de multime, aceasta are functia unui adevarat drog, care le anuleaza cu atit mai mult cenzurile interioare cu cit sunt mai putin instruiti si integrati social. Vis--vis de moralitatea multimilor, aceasta este in cea mai mare masura determinata de contextul social general in care se produce fenomenul, de natura obiectivului care polarizeaza interesele si sentimentele participantilor, de evenimentele conexe care au avut loc (reactia autoritatilor, producerea unor evenimente colaterale dar cu un puternic ecou emotional in randul multimii). Dimensiunea morala a comportamentului multimii este data si de calitatea sociala a liderilor precum si interesele implicite ale acestora. Participarea afectiva la fenomenul de multime determina o puternica depersonalizare a individului precum si o relativizare a criteriilor lui axiologice, normative si comportamentale In functie de natura factorilor care au determinat formarea multimii si de caracteristicile psihosociale ale participantilor, putem vorbi si de un profil psihologic si comportamental al multimii. Cei mai relevanti indicatori prin care putem descrie profilul psihologic al multimii sunt: a) Tonusul emotional (intensitatea trairilor) b) Tonul emotional (starea afectiva dominanta : bucurie, exuberanta, entuziasm, teama, furie, ura, revolta,) c) Persistenta starii emotionale dominante (durata mentinerii tonului emotional de fond la un nivel care sa il faca vizibil) d) Evantaiul emotional (registrul de stari emotionale pe care le traverseaza multimea in diferite faze) e) Suportul motivational al participarii (interesele si motivele explicite sau implicite) f) Suportul ideatic sau ideologic g) Prezenta unor centre de comanda( existenta unor persoane sau grupuri cu functii de initializare si directionare a comportamentului multimii) Determinarea profilului psihologic al multimii este esential pentru a explica sau anticipa modul de manifestare a acesteia, evolutia in timp si tipul de comportament manifestat in anumite imprejurari. Multimile organizate: Se formeaza si se manifesta pe baza unor initiative sau proiecte de organizare prin care se propun obiective, strategii de

realizare a acestora, criterii si reguli de participare precum si anumite modele comportamentale. - Daca la nivelul multimii psihologice omogenitatea este data preponderent de un proces empatic de sincronizare emotionala si atitudinala care implica imitatia si contagiunea, in cazul multimii organizate omogenitatea este asigurata de criteriile de selectie care stau la baza constituirii ei. - Matricea organizatorica a unei multimi poate lua nastere si spontan in cadrul unei multimi gregare sau psihologice in conditiile in care este absolut necesara mentinerea unei coeziuni si a unei unitati de actiune. - Coeziunea multimilor organizate este de regula superioara altor tipuri de multimi, functionand pe criterii ideologice, culturale, economice, profesionale sau juridice bine precizate, sustinute motivational. - Spre deosebire de multimile psihologice care nu pot fi decat reale (fizic constituite la un moment dat si intr-un anumit loc), multimile organizate pot fi si virtuale, dispersate in spatiu, insa cu o constiinta clara a existentei lor si cu mijloace specifice de comunicare intre membrii. - Din punct de vedere comportamental, multimile organizate sunt coerente in comportament, logice in gandire; in consecinta sunt relativ previzibile, fiind intr-o masura mult mai mica dominate de factori emotionali si conjuncturali. Comunitatile Sunt multimi omogene organizate si relativ persistente a caror constituire si coeziune sunt datorate in principal unor factori axiologici si normativi. Datorita acestui fapt, mai ales in cazul comunitatilor permanente (popoarele si natiunile), ia nastere un profil spiritual specific in care intervin si determinatii de ordin istoric si geografic . Spatialitatea joaca un rol extrem de important in constituirea profilului psihologic si spiritual al unei comunitati, mai ales prin configuratia sa. Cu cat spatiul ocupat de o comunitate este mai restrans, cu atat nivelul de organizare e mai inalt, coeziunea mai puternica; cu cat comunictatea este dispersata pe spatii geografice mai largi, cu atat omogenitatea spirituala si comportamentala e mai redusa, existand tendinta aparitiei unor fragmentari si diferentieri.

Dinamica multimilor Ca orice sisteme vii, multimile au o evolutie in care putem distinge mai multe etape: formarea, evolutia, atingerea obiectivelor prin actiuni specifice, dezintegrarea sau transformare; aceasta succesiune are numai o valoare de referinta generala, in practica constatandu-se o mare varietate de momente intermediare, fluctuatii, inconsecvente si evolutii neasteptate, care dau adevaratul profil specific unei multimi. Constituirea unei multimi psihologice poate presupune urmatoarele faze: Concentrarea unui numar mare de persoane intr-un spatiu limitat Activarea unui anumit fond afectiv si atitudinal, pozitiv sau negativ. Producerea unui eveniment cu un mare impact emotional ce polarizeaza brusc atentia participantilor si declansaza o stare psihologica speciala, specifica fenomenului de multime. Prefigurarea unor obiective comune concordante cu montajul psihologic al multimii, starea emotionala si contextul social in care se desfasoara evenimentele. Desfasurarea unor actiuni dirijate de centrele de influenta in sensul real sau aparent de realizare a obiectivelor adoptate spontan. Aparitia unor stari de inconsecventa si deruta Dispersarea progresiva a multimii paralel cu posibila organizare a unor parti ale acesteia. Starea remanenta cand participantii dispersati fiind, pastreaza sentimentul puternic al trairii unui eveniment deosebit, ceea ce le confera calitate de multime virtuala care poate fi iarasi mobilizata in anumite conditii. Aceasta succesiune este relativa insa, pe parcurs putand interveni factori sau evenimente ce pot modifica comportamentul multimii cu schimbari neasteptate de directie, treceri bruste de la o stare emotionala la alta si chiar rupturi in corpul multimii; insa in toate cazurile exista 4 factori esentiali ce au un rol extrem de semnificativ in aparitia, desfasurarea si structurarea fenomenului de multime psihologica, respectiv: a) Montajul psihologic (modul specific de configurare a elementelor cognitive, afective, motivationale si atitudinale in raport cu o situatie sociala aparte)
7

b) Sistemul de informare si influentare a participantilor c) Sistemul de conducere si coordonare a actiunilor multimii (se refera la aspectele psihosociale ale liderilor sau grupurilor care si-au asumat rolul de conducere a multimilor) d) Situatia sociala pe fondul careia se desfasoara actiunile multimii ( se are in vedere climatul psihosocial general, starea economica sau existenta unor tulburari sociale anterioare).