Socuri Marile socuri cum ar fi modificarile climatice, terorismul sau o noua criza a petrolului,au un impact mare atat asupra

economiei mondial, cat si asuprea celei nationale, intrucat statele lumii se afla intr-o interconexiune realizata prin tratativele de comert. Socurile sunt definite ca fluctuaii brute pentru ansamblul economiei, avnd ca efect creterea incertitudinii i ntrzierea n luarea deciziilor, n toate activitile economiei. Pentru a observa cum reactioneaza in comun economiile la anumite socuri, cele mai multe studii de specialitate fac apel la metodologia propusa de Bayoumi si Eichengreen(1992,1996). Modelul Bayoumi Eichengreen porneste de la ipoteza ca socurile ce apar intr-o parte a economiei se pot imparti in doua categorii: socuri ce afecteaza cererea si socuri ce afecteaza oferta. a) Socurile in cerere. Aceste socuri fi induse1 de : dinamica diferentiata a veniturilor, posibilitate de substituire a bunurilor(disponibilitatea si pretul bunurilor care pot sa satisfaca aceleasi nevoi), disponibilitatea si pretul bunurilor complementare. Socurile in cerere sunt determinate si de o serie de factori de natura non-economica precum factori sociali sau culturali, factori demografici, factori naturali, dimensiunea pietei( este exprimata prin numarul si structura consumatorilor), preferintele consumatorilor(acestea se modifica din cauza unor influente de ordin cultural, ce tin de traditie, istorie, religie). b) Socurile in oferta Aceasta categorie de socuri2 este indusa sau este determinata de o serie de factori speciali. Modificarile tehnologice influenteaza costurile de productie (modificarea acestora depinde de pretul factorilor de productie), pretul si disponibilitatea produselor substituibile(pretul acelor bunuri ce se fabrica rapid cu utilaje existente) dar si complementare, politica economica poate influenta direct, prin reglementari privind concurente, sau indirect, prin taxe, impozite, releglementari privind salariul minim). Printre factorii ce influenteaza oferta se numara conditiile meteorologice, structura pietei, previziunile privind evolutia conjuncturii economice.

Cerere agregata-totalitatea cheltuielilor planificate pentru o perioada determinata,de regula un an,destinate achizitionarii de bunuri produse in cadrul economiei nationa-le. Oferta agregata-cantitatea totala de bunuri economice disponibila pentru vinzarea la un anu-mit nivel mediu al preturilor si intr-o perioada determinata. ocurile economice produc creterea cererii agregate, reducnd exporturile nete i deplasnd nivelul preurilor (cretere). ocul preurilor duce la o recesiune a economiei.
1 2

Jula D.,Jula N.-M., Teoria pietelor concurentiale, Editura Mustang, Bucuresti, 2008, pag 39-44 Jula D., Jula N.-M., 2008, op.cit., pag. 72-75.

Socurile care influenteaza cererea agregata induc o modificare a productiei reale si a ratei inflatiei in acelasi sens, ceea ce implica un compromis in adoptarea politicilor macroeconomice, misiunea Bancii Centrale Europene fiind aceea de a asigura stabilitatea preturilor. Exista 2 viziuni opuse in ceea ce priveste cauzele recesiunii economice traversate incepand cu 2001-2002: Actiunea unor socuri negative pe latura ofertei aggregate generate de nivelul redus al eficientei tehnologiilor folosite Manifestarea unor socuri negative ale cererii agregare - viziunea keynesista ca a urmare a pesimismului consumatorului si al investitorilor in legatura cu evolutia economica viitoare. Acestea vor contribui la reducerea relative a cheltuielilor aggregate ceea ce va afecta negativ productia reala si veniturile.

Analiza competitivitatii economiei romanesti Competitivitatea nationala este definita prin: gradul in care o tara poate, in conditiile unei piete libere si corecte, produce bunuri si servicii care satisfac testul international al pietelor, in timp ce mentine si extinde simultan veniturile reale ale cetatenilor pe termen lung(global competition: the new reality. Report on the presidents commission on industrial competitiveness, 1985). Landau 1992 cresterea standardelor de viata a cetatenilor comparative cu ale cetatenilor din alte state, impreuna cu o distributie relative egala a avutiei si asigurarea locurilor de munca pentru fiecare persoana capabila sa munceasca, fara a periclita standardul de viata al generatiilor viitoare. Dollar and Wolf 1993 dau urmatoare interpretare competitivitatii o tara este competitive daca obtine success in comertul international cu tehnologie inalta si calitate si, in acelasi timp, mentine venituri si salarii mari. Atitudinea negativa a unor economisti merge pana la negarea chiar a conceptului de competitivitate. Un exemplu in acest sens este Paul Krugman care a critic puternic insusi conceptual de competitivitate si pe cei care il folosesc, in celebrul sau articol : Competitivitatea: o obsesie periculoasa.Ideea ca bogatia economica a unie tari este in mare masura determinate de succesul ei pe pietele globale este o ipoteza, nu neaparat un adevar, in termen practice, empirici, aceasta ipoteza este categoric gresita.Asta inseamna, pur si simplu, ca natiunile de frunte ale lumii sunt intr-o masura importanta in competitie economica, una contra alteia sau ca oricare dintre problemele lor economice majore pot fi atribuite insuccesului de a concura pe pietele globale,...Competitivitatea este un concept fara sens cand se aplica la economiile nationaleKrugman 1994

Krugman considera ca ceea ce conteazapentru nivelul de viata nu este performanta economiilor nationale in raport cu alte natiuni, ci mai degraba cresterea interna a productivitatii muncii.in lumea reala succesul unei tari la export nu depinde de avantajul absolute, ci de avantajul comparativ al productivitatiiKrugman 1994

Existenta unor institutii eficiente si a unui mediu macroeconomic stabil reprezinta conditi ale unei cresteri economice sustenabile, deoarece contribuie la majorarea FBCF, a fluxului de ISD, precum si la valorificarea transferurilor de tehnologie. Cresterea competitivitatii unei economii se bazeaza pe o corelatie pozitiva intre urmatoarele variabile: Existenta unui mediu macroeconomic stabil Institutii publice care asigura derularea legala, corecta, predictibila a afacerilor, Incurajarea progresului tehnologic bazat pe inovare si creativitate. Competitivitatea unei economii depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia, fiind evaluate in functie de sursele sale primare(institutii, infrastructura, stabilitate macroeconomica, sanatate si educatie primara), de cele care permit cresterea eficientei(educatia superioara, eficienta pietelor si nivelul tehnologic), precum si se capacitatea de inovare(steluta1) Variabilele incluse in calcului acestui indice al competitivitatii globale influenteaza competitivitatea afacerilor dintr-o economie, chiar daca aceasta din urma este o problema legata de productivitate.

Centru- periferie Centrul dispune de un stoc important de capital uman si de aptitudini, astfel ca transferul de tehnologie functioneaza mai rapid, iar rata de crestere economica va fi mai ridicata. Periferia se caracterizeaza prin slaba capacitate de implementare a tehnologiilor productive performante, ceea ce afecteaza sustenabilitatea procesului de convergenta economica.Procesul de integrare economica presupune mobilitatea capitalului, a muncii si a tehnologiilor intre tari(regiuni), influentand in mod diferit economiile centru dezvoltate si pe cele periferice mai putin dezvoltate.