FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

,,Leucocitele, armata
invizibila

Cursant : LAPADAT MIHAELA Anul I A.M.G. Profesor : CHIRITA ELENA

Sangele este indispensabil functionarii organelor si supravietuirii. Este mentinut in permanenta miscare intr-o retea de vase sanguine artere, vene care impanzesc tot organismul pentru a putea transporta oxigenul si substantele vitale nutritive in tesuturi si pentru a indeparta acele substante nocive care, acumulandu-se, ar putea deveni otravitoare. Circuland prin arborele circulator, sangele alimenteaza fiecare celula vie din organism cu substante nutritive necesare fiecareia, din care acestea produc energia necesara si de asemenea le folosesc ca materii prime pentru dezvoltarea tesuturilor, regenerarea si mentinerea lor in viata. Sangele are si rolul de a curata deseurile rezultate din aceste procese:transporta substantele inutile, in primul rand bioxidul de carbon, care rezulta din arderea substantelor nutritive, eliberandu-se energie utilizabila. Un al treilea rol al sau este de a fi unitatea de graniceri a organismului, pentru a distruge sau neutraliza alti germeni.

Rolul sangelui este acela de a asigura: - transportul diferitelor substante spre locul lor de destinatie, tesuturi si cellule (substante nutritive, produsi intermediari, enzime, hormoni, etc.) ;

- respiratia (transportul oxigenului dispre plamani spre celule si dioxidul de carbon dispre celule spre plamani) ; - epurarea organismului (descarcarea din mediul intern, prin organele de eliminare, mai ales rinichii, a produsilor de dezasimilatie si a toxinelor) ; - transformarea unor substante (prin enzimele pe care le contine si mai ales prin transportul compusilor spre ficat) ; - imunitatea organismului (prin anticorpii pe care ii contine) ; - mentinerea constanta a echilibrului acido-bazic si a balantei hidrice ; - reconstructii organice , acolo unde este necesar ; Desi sangele se reconstituie in permanenta, compozitia sa ramane aproape invariabil constanta. Acest echilibru functional poarta denumirea de homeostaza. Homeostaza este controlata si dirijata de catre sistemul neuro-endocrin cu participarea organelor hematoformatoare pe de o parte si a unor aparate (respirator, excretor) pe de alta parte. Sangele constituie a paisprezecea parte din greutatea noastra corporala, deci volumul lui exact depinde de dimensiunile corpului. Un barbat matur de statura medie are aproximativ 5 litri de sange, iar o femeie matura de statura medie, o cantitate ceva mai mica. 45% din volumul total al sangelui este alcatuit din celule specializate, celule sanguine cu diferite functii speciale. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt globulele rosii si globulele albe. Aceste celule, globule minuscule, se afla intr-un lichid denumit plasma. Plasma este componenta lichida , lipsita de elemente figurate, atat a sangelui, cat si al altor fluide din corp (lichidul cefalorahidian, limfa, lichidul seminal, lichidul interstitial). Aceasta este un lichid dens, de culoare galbuie deschisa, care contine proteine, sare si glucoza dizolvate in apa. In arborele circulator al unui om matur exista in jur de 3 litri de plasma, rolul cel mai important al acesteia fiind de agent de transport al celulelor rosii si albe.

Plasma nu indeplineste functie respiratorie, deoarece poate dizalova o cantitate foarte mica de oxigen molecular. Lasata libera plasma coaguleaza. Cheagul care se formeaza are o culoare albicioasa si contine multa fibrina. In timpul coagularii, fibrogenul(proteina dizolvata in plasma) se transforma in fibrina, componenta insolubila. Fibrogenul are o consistenta vascoasa si prezinta proprietatea de a se lipi de peretii vaselor de sange ranite, oprind hemoragia. Cea mai mare parte a substantelor nutritive din hrana consumata sunt absorbite in sange prin peretii intestinului subtire. O parte dintre ele sunt transportate direct la celule, altele insa ajung intai in ficat sau in alte uzine chimice, unde se transforma in substante utilizabile pentru celelalte celule. Sangele circula in organism printr-un circuit inchis de vase sanguine. Acestea se pot clasifica in artere(artere pulsatorii sau artere care duc sangele de la inima la capilare), vene(vene stagnante sau vene care duc sangele de la capilare spre inima) si capilare. Arterele si venele sunt impermeabile, insa prin peretele capilarelor, care leaga arterele si venele, apa, glucoza, aminoacizii si alte substante chimice se pot infiltra in tesuturile din jur. Proteinele plasmei sanguine, albuminele, globulinele si fibrinogenul, sunt prea mari pentru a trece prin peretii capilarelor. Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar pentru neutralizarea antigenelor apartin de Gammaglobuline. Sunt produse in splina si in ganglionii limfatici si raman in sange chiar si dupa vindecarea infectiei ce a provocat producerea lor, oferind protectie impotriva noilor atacuri ai agentilor patogeni. Fibrinogenul, asemenea albunimei, se produce in ficat si are rol in procesul coagularii. Daca din plasma se exclud proteinele de coagulare, rezulta serul. Globulele rosii se produc in maduva hematogena, durata lor de viata fiind de 3- 4 luni. Este o asemenea cantitate uriasa incat organismul trebuie sa distruga in fiecare secunda 5 milioane de globule rosii. Hematitele imbatranite se descompun in particule componente, o parte din acestea fiind refolosite la formarea noilor celule. Hemoglobina preia oxigenul din plamani si il transporta la celulele din tesuturi. Cand preda molecula de oxigen,culoarea ei se schimba din rosu in rosu-

brun. Dupa aceea preia din tesuturi deseurile, produse le secundare ale metabolismului, bioxidul de carbon, si il transporta la plamani pentru al putea expira. Scaderea numarului de globule rosii si a altor celule duce la anemie. Globulele albe (leucocitele) sunt produse tot de maduva osoasa. Au un aspect globular,sunt cu ceva mai mari decat globulele rosii si au rolul de a apara organismul impotriva infectiilor. Exista 2 tipuri principale: granulocitele si limfocitele (celulele limfatice). Granulocitele actioneaza prin inglobarea intrusilor : de exemplu a bacteriilor pe care apoi le digera. Limfocitele au rol mai mult de patrulare si reactioneaza mai lent. Producerea anticorpilor este de asemenea rolul limfocitelor. Globulele albe pot trece usor prin peretele capilarelor si se gasesc din abundenta in diferite tesuturi.

Leucocitele

Sangele are matricea extracelulara fluida. El are doua componente: plasma si component celulara. Hematiile si plachetele sunt elemente care isi desfasoara functiile fiziologice in spatiulvascular. Leucocitele se afla doar in trecere prin spatiul vascular si au rol doar in tesuturi. Tehnici de studiere a morfologiei si fiziologiei celulelor sangvine: Tehnica examinarii pe frotiu a sangelui periferic - se vad forma, dimensiunile si aspectele caracteristice ale celulelor, numarul acestora si se pot stabili raporturile intre unele elemente figurate (formula leucocitara). Importanta utilizarii frotiului: Cu ajutorul lui se poate stabili un diagnostic ipotetic. Diagnosticul cu ajutorul sangelui periferic se face prin hemoleucograma.

Frotiul este relativ usor de realizat, sangele periferic fiindusor de prelevat iar un esantion mic da informatii multe. Se pot obtine date orientative pentru diagnostic, chiar cand nu exista nici un semn de boala asa cum este cazul in leucemii sau reactii inflamatorii. Astfel se permite orientarea planului de investigatii: anemia cu hematii mici poate fi determinata insuficienta Fe - anemie feripriva. Dupa tratament se face din nou investigatia prin frotiu. Frotiul este necesar pentru pacientii ce suporta cure agresive de radioterapie si chimioterapie in cazul neoplaziilor (exista aprox. 200 de tipuri de cancer). Exista elemente comune tuturor cancerelor: proliferarea anarhica a unor celule si metastaze. In cazul diagnosticului precoce are loc interventia chirurgicala si tumora este eliminata. In cazul diagnosticului tardiv, cand a avut loc si o metastazare se incearca iradierea pacientului sau chimioterapie. Prin chimioterapie se incearca de fapt intarzierea proliferarii celulelor tumorale, insa aceasta terapie nu este selectiva, actionand si pe celulele indemne. Tesutul hematopoietic din MRH, avand un turnover crescut, poate fi afectat, ajungandu-se uneori pana la aplazie medulara. De aceea este obligatorie transfuzia de sange periodica la bolnavii aflati sub chimioterapie. Citometria in flux - foloseste instrumente scumpe, necesita proteine marcate, sau anticorpimarcati. Aceasta tehnica este folosita frecvent in centre de hematologie si transplant de organe. Ajuta la stabilirea compatibilitatii intre receptor si donator. Se ofera informatii despre dimensiuni, granularitatea si fosforescenta celulelor. Tehnica este urmatoarea: Celulele trec prin fata unui fascicul si se inregistreaza fluorescenta lor. Initial celulele sunt puse in contact cu anticorpi marcati pentru anumite proteine. Avand in vedere faptul ca celulele cu acelasi rol functional prezinta pe suprafata acelasi set de proteine, anticorpii marcati se vor atasa numai la anumite tipuri de celule. Aceasta tehnica poate fi folosita in vindecarea unor leucemii folosindu-se autotransplantulde maduva. Se preleveaza maduva de la pacient (care de obicei prolifereaza anarhic pe o singuralinie hematopoietica, mai rar multiclonal) si apoi,

cu ajutorul proteinelor marcate si a citometrieiin flux se separa celulele stem sanatoase de cele anormale, acestea prezentand antigene desuprafata diferite. Apoi maduva purificata este introdusa inapoi in organismul pacientului. De altfel, cancerele constau de obicei in proliferare monoclonala. In cazul leucemiei linia celulara proliferata creste si sufoca celelalte linii impiedicand dezvoltarea lor. Prin citometria in flux se reactiveaza maduva hematopoietica. In viata oricarui individ se formeaza cateva zeci de celule canceroase, care sunt insa distruse de sistemul imun si pacientii nu se imbolnavesc de cancer. Exista si unele aparate care au sortatoare de celule si se obtin grupuri de celule identice. LEUCEMIE MIELOIDA

Leucemia mieloida cronica este o forma rara de cancer al sangelui. La nivel mondial, LMC are o incidenta de 1-2 cazuri la 100.000 de persoane pe an. Biologia LMC este o malignitate hematologica, in care celule albe devin prea numeroase si nu se maturizeaza. LMC este caracterizata de schimbul anormal de material genetic intre cromozomii 9 si 22. O parte detasata din cromozomul 9 se muta la cromozomul 22 si o parte a cromozomului 22 se muta la cromozomul 9 intr-un fenoment cunoscut ca transolactie. Cromozomul 22 scurtat este numit cromozomul Philadelphia

(Ph). Cromozomul Ph produce o enzima anormala, cunoscuta ca Bcr-Abl, care activeaza continuu semnale care transmit organismului sa produca celule de sange albe. Diagnosticul LMC Cromozomul Ph este detectat in maduva osoasa a aproximativ 95% din pacienti si este specific bolii. LMC incepe in faza cronica, progresand la o faza accelerate si in final intr-o criza exploziva ( faza terminala a LMC). La momentul diagnosticarii, pacientii cu LMC au un numar semnificativ marit de celule albe. LMC, de obicei, evolueaza incet de-a lungul catorva ani, neprezentand simptome in fazele incipiente. Oboseala, lipsa de energie, lipsa apetitului, febra, transpiratii nocturne si splina marita sunt toate simptome nespecifice tipice leucemiei.