Prin informatie genetica se intelege informatia codificata in materialul genetic cu care este inzestrat orice organism viu, (unicelular

sau pluricelular) de pe planeta noastra. Totalitatea informatiei genetice dintr-un organism se numeste genotip

Etape ale copierii informatiei genetice:

transcripia const n preluarea informaiei genetice a unor poriuni din ADN de ctre o molecul a aa numitului ARN mesager - ARNm; translaia const n traducerea pe baza unui cod, numit cod genetic, a secvenei de baze azotate (ce reprezint informaia genetic preluat prin transcripie) ntr-o secven de aminoacizi ( molecula de ARNm) este citit de ctre nite organite celulare numite ribozomi, alctuite din ARN ribozomal ARNr - i alte biomolecule, i, pe baza informaiei coninute, este sintetizat din aminoacizi individuali catene polipeptidice ce includ i proteinele);

Informatia factor ontologic

Sunt destui oameni de tiin care dau informaiei o accepiune fizic, admind c informaia, alturi de materie i energie este una din componentele originale a Universului, i, ca i acestea, ea are a realitate fizic a sa.

Structura unui calculator digital

n afar de aceste suporturi de stocare a datelor, se mai utilizeaz banda magnetic i discul ZIP(imaginea alturat). Acestea sunt dispozitive cu capaciti de stocare mari, care se pot ataa n exteriorul unitii centrale a calculatorului, prin cuple speciale.

Dispozitivele de stocare ale calculatoarelor nu reprezint un concept nou. In prezent, o parte din programele utilizate de calculator sunt ncrcate in memorie, iar celelalte, si unele date, se afla intr-o zona separata numita dispozitiv de stocare. Dispozitivele de stocare sunt lente si nonvolative. Pe lng acestea exista si mai multe categorii de medii de stocare care pot fi fixe/mobile si optice/magnetice.

Caracteristici ale hard-discului

Viteza de lucru a unui hard disc este legat de caracteristicile tehnice ale acestuia: - timpul de acces la datele stocate, care reprezint timpul necesar pentru accesul la un sector. Cu ct viteza de rotaie este mai mare, cu att accesarea datelor se face mai repede. Cele mai uzuale viteze de rotaie a hard disc-urilor sunt: 5400 rotaii/minut (rpm); 7200 rpm i 10000 rpm. - viteza de transmitere a datelor, reprezint cantitatea de informaii citite intr-o secunda.

Mediile optice folosesc sistemul de acces direct/non-secvential si informaia poate fi stocata in orice poziie pe o unitate, capul de citire se deplaseaz unde are nevoie fara a parcurge toate datele. Cel mai popular astfel de mediu este compact discul (CD-ul). Discurile optice pentru scriere utilizeaz un laser care prelucreaz suprafaa discului prin crearea unor cavitati in material. La citirea discului de ctre un alt laser, cavitatile absorb lumina si o reflecta napoi. Lumina si absenta acesteia reprezint informaiile. Sunt suporturi de stocare de mare capacitate a datelor digitale.

CD-urile au o capacitate de peste 600 MB si o dimensiune fizica de numai 4,72 inch si sunt relativ ieftine. Avem nevoie sa transportam cantitati mari de date. In acest sens, companiile mari de profil dezvolta si ies la rampa cu hard discuri, flash disk-uri, medii de stocare optice cu viteze si capacitati din ce in ce mai mari. CD-urile ncep sa fie neancapatoare pentru nevoile tot mai mari ale utilizatorilor de la copierea unui film divX , pana la descrcarea unui program Linux. Toate astea necesita mai multe CDuri. Pentru acest motiv au aparut DVD-urile, care nu mai reprezint de mult un lux, ci o necesitate

Dischetele (floppy disk) sunt dispozitive de stocare amovibile (mobile) si sunt foarte populare, avnd un pre sczut si continand peste 1MB de informaii. Acestea constituie un mediu de stocare selectiva a datelor de ctre utilizator. Salvarea datelor pe discheta se poate face pentru a crea copii de sigurana unor fiiere importante, nregistrarea de date pe care utilizatorul nu dorete sa le stocheze pe calculator, copierea unor fiiere in vederea transferrii lor pe alt calculator. Cel mai comun tip de dischete folosit astzi este cel de 3,5 oli.

Noile tehnologii au dus la crearea unitatilor Zip ale firmei Iomega, care conin discuri mobile, mai scumpe, cu capacitati de 100 MB, cat si a unitatilor rapide si de mare capacitate Jazz, ce conin discuri amovibile de 1 GB. Se fac copii de sigurana ale informaiilor pentru evitarea pierderii lor in cazul unei pene de curent si se stocheaz pe aceste discuri optice de salvare de sigurana.

Datele existente pe hardiscul unui calculator sunt de multe ori mai valoroase decat calculatorul insusi, de aceea pastrarea lor in siguranta trebuie sa fie foarte serios avuta in vedere. Pe de alta parte chiar daca nu avem date importante pe hardisc infectarea calculatorului cu un virus informatic sau alt program de tip "malware" (prescurtare de la "malicious software", programe care fac ru, nocive) duc de cele mai multe ori la scaderea performantei sistemului si chiar la imposibilitatea de a rula unele programe.

Categorii de virusi informatici

Virusi care se reproduc, infecteaza si distrug Virusi care nu se reproduc, dar se infiltreaza in sistem si provoaca distrugeri fara sa lase urme (Worms). In functie de tipul distrugerilor in sistem se disting: Virusi care provoaca distrugerea programelor in care sunt inclusi

Virusi care nu provoaca distrugeri, dar incomodeaza lucrul cu sistemul de calcul, se manifesta prin incetinirea vitezei de lucru, blocarea tastaturii, afisarea unor mesaje sau imagini nejustificate.

 Virusi cu mare putere de distrugere, care provoaca incidente pentru intreg sistemul, cum ar fi: distrugerea tablei de alocare a fisierelor de pe hard disk, modificarea continutului directorului radacina, alocarea integrala si irecuperabila a informatiei existente. clasificare mai amanuntita a virusilor ar arata astfel: Armmati o forma mai recenta de virusi, care contin proceduri ce implica dezasamblarea si analiza de catre un antivirus, editorii fiind nevoiti sa-si dubleze eforturile pentru a dezvolta antidotul ex.: "Whale". Autoecriptori - inglobeaza in corpul lor metode de criptare sofisticare facand detectita destul de dificila. Din fericire, pot fi descoperiti prin faptul ca incorporeaza o rutina de decriptare ex.: "Cascade".

 Camarazii - sunt avantajati de o particularitate a DOS-ului, care executa programele .com inaintea celor .exe. Fisierul original nu se modifica si poate trece de testul antivirusilor avansati. O data lansat fisierul respectiv, ceea ce se executa nu este fisierul .com, ci fisierul .exe infectat. Acest lucru determina propagarea virusilor si la alte aplicatii. Furisati (stealth) - acesti virusi isi mascheaza prezenta prin deturnarea intreruperilor DOS. Astfel, comanda dir nu permite observarea faptului ca dimensiunea unui fisier executabil a crescut, deci este infectat. Exemplu: "512", "Atheus", "Brain", "Damage", Gremlin, Holocaust si Telecom.

ozitati

Primul om infectat cu virus de calculator Un cercettor britanic de la Universitatea din Reading se poate luda c este primul om care a fost infectat cu un virus de calculator. Sigur, afirmaia este puin forat pentru c acesta este doar purttor al unui virus de calculator, nu este (deocamdat) afectat direct de acesta. Totul face parte dintr-un test al cercettorilor britanici care au vrut s vad "ce se ntmpl dac". Dr Mark Gasson are un cip implantat n mn pe care l folosete n diverse scopuri. De exemplu, pe baza cipului respectiv are acces n anumite zone ale Universitii iar telefonul su este configurat pentru a permite accesul doar prin intermediul acelui cip. Unul din testele pe care l-a fcut a fost s vad ce se ntmpl dac cipul cu pricina este virusat. Rezultatul a fost previzibil: virusul a fost trimis mai departe la un dispozitiv la care s-a conectat wireless. Poate pare o banalitate la prima vedere, dar problema infectrii cipurilor implantate are implicaii majore. Astfel de cipuri sunt folosite n scopuri medicale, pentru a ajuta bolnavii afectai de diverse afeciuni. Acestea pot fi la rndul lor virusate i pot fecta fie pacientul, fie pot transmite virusul aparatelor medicale i de acolo mai departe. Iar acesta este doar un exemplu. Problema de principiu este c, la ora actual, acest gen de tehnologie modern este vulnerabil n faa riscurilor de securitate. Multe echipamente ultim generaie au fost puse n practic fr a dispune de un sistem de protecie. Cine tie, poate pe viitor vor exista antivirui pentru cipurile implantate n corpul uman i pentru computerele de bord ale mainilor.

Atenie la Zeus, virusul care-i fur banii (Internet)

Dac ai un cont la banc i obinuieti s-l gestionezi online, prin home banking, sfatul medicului este s te abii o vreme. Cel puin pn cnd se va gsi un leac pentru Zeus, un troian care i fur toi bani din cont fr s tii ce te-a lovit. Troianul Zeus3 i face loc pe calculatorul tu profitnd de gurile de securitate din Internet Explorer i Adobe Reader. Odat intrat, va sta cuminte pn n momentul n care i vei accesa contul de home banking. Atunci i va goli contul fr mcar s bnuieti. Dac eti infectat cu Zeus3, nu i vei da seama c i-au disprut banii din cont. Acest troian nu va modifica valoarea de bani afiat n contul de home banking. i va sustrage dar tu vei fi tentat s crezi c ai n continuare toi banii la locul lor. Zeus3 este cel mai sofisticat virus vzut vreodat, spun specialitii n securitate. Vestea bun este c, acest troian este un fel de Robin Hood, cu deosebirea c nu d banii la sraci. Va ataca doar conturile n care gsete peste 1250 de dolari.

Cei care au sume mai mici pot sta linitii, cel puin pn la urmtoare variant. Vestea proast este c, la ora actual, nu exist niciun antivirus care s-l poat detecta, cu sau fr metode euristice. Ar trebui s ne ridicm serioase semne de ntrebare legate de industria de antivirui i protecia pe care aceste produse o promit. Pn acum, Zeus3 a reuit s sparg peste 3000 de conturi ale unei bnci din Marea Britanie. Au fost sustrai n total peste un milion de dolari. Faptul c pn acum Zeus3 a afectat doar clienii unei anumite bnci nu ar trebui s ne liniteasc prea tare. Nimic nu ne poate garanta c Zeus3 nu se va extinde. Atta vreme ct antiviruii nu sunt capabili s-l depisteze, depinde de tine s te fereti, n cazul n care Zeus3 va viza i alte bnci. O msur ar fi s dezinstalezi Adobe Reader (exist i alte programe pentru citirea PDF-urilor) i s nu foloseti Internet Explorer pentru online banking. Alt msur ar fi s nu ii n cont mai mult de 1250 de dolari. i poate, ntr-un final, se vor trezi i productorii de antivirui