Securitatea informațională

Cuprins
1. Definiții și clasificarea programelor malițioase.
2. Atacuri asupra sistemelor informaționale.
3. Ingineria socială.
4. Produse program de securizare a sistemelor
informatice.
 Definiții și clasificarea
programelor malițioase.
• SPYWARE
Este vorba despre programe maliţioase create pentru a infecta sistemele după
care să iniţieze activităţi ilegale. Majoritatea ameninţărilor spyware sunt
capabile să ofere hackerilor acces de la distanţă în sistem, fără ştirea
utilizatorului. Astfel de programe, interesate de autentificări, parole, date
bancare şi alte informaţii similare, pot monitoriza activitatea online a
utilizatorului, să îi urmărească obiceiurile de navigare pe web şi să trimită
toate aceste date unor persoane străine. Această informaţie, în general,
este utilizată în scopuri de marketing şi promovare. Asta înseamnă că
spyware-urile vor colecta informaţiile necesare, după care s-ar putea să
primeşti mai mult spam. 
 Definiții și clasificarea
programelor malițioase.
• Clasificare
Virușii informatici pot fi clasificați în mai multe categorii:
• Viruși software - afectează fișierele și programele aflate în memorie sau pe disc,
inclusiv sistemul de operare sau componente ale acestuia. Virușii de fișiere se
fixează de regulă pe fișierele cu extensia .BIN, .COM, .EXE, .OVL, .DRV, .SYS. Cei
mai mulți dintre virușii de fișiere actuali sunt poliformi. Ei sunt codificați, conținînd
doar o mică parte - modulul de decodificare - necodificată. În momentul activării
virusului, modulul de decodificare intră în acțiune și decodifică restul virusului.
Folosind un generator de numere pseudoaleatoare acest modul își schimbă
algoritmul de codificare la fiecare infectare a unui fișier, modificînd modulul de
decodificare (exemple: Sunday, Cascade.) La rândul lor, virușii de software pot fi:
– Viruși de boot - sunt printre cei mai vechi viruși de calculator. Se încarcă în
memorie înaintea sistemului de operare, transferă conținutul de boot în alt sector,
amestecă datele. Poate infecta orice partiție a hard discului. Nu sunt foarte
frecvenți în prezent, afectează PC-uri vechi, cu floppy. (ex: Polyboot.B și
AntiEXE, Form, Disk Killer, Michelangelo, Stone).
– Viruși de legătură - sau viruși de fișiere sunt cel mai frecvent tip de virus. Ei
infectează fișiere executabile sau biblioteci de programe de pe un sistem de
operare. Virușii de legătură nu modifică conținutul însuși al fișierelor executabile,
însă alterează structura de directoare.
– Virus cu infecție multiplă - este un virus care infectează atât sectorul de boot, cât
și fișierele executabile. Acest tip de virus se atașează la fișierele executabile, dar
își plasează codul și în sistemul de operare, de obicei în MBR sau în sectoarele
ascunse. Un virus cu infecție multiplă devine activ dacă un fișier infectat este
executat sau dacă PC-ul este încărcat de pe un disc infectat (ex. Ghostball,
Invader, Flip).
– Virus companion - este un virus care infectează fișiere de tip .EXE prin crearea unui
fișier .COM având același nume și conținând codul viral. El speculează o anumită
caracteristică a sistemului DOS prin care, dacă două programe, unul de tip .EXE și celălalt
de tip .COM, au același nume, atunci se execută mai întâi fișierul de tip .COM.
– Virus polimorf - virus care se poate reconfigura în mod automat, pentru a ocoli sistemele
de protecție. Virusurile polimorfe utilizează o metodă specială de codare sau criptare de
fiecare dată când infectează un sistem. (ex: Satan Bug, Elkern, Tuareg, Marburg,
Involuntary, Stimulate, Cascade, Phoenix, Evil, Proud, Virus 101, DMV, Nuclear, Word
Concept).
– Virus detașabil - este un virus care se desprinde de fișierul infectat exact înaintea
deschiderii sau execuției acestuia și se reatașează atunci când programul este închis sau
se termină. Această tehnică numită stealth este foarte eficientă împotriva multor programe
de scanare, deoarece programul de scanare va vedea un fișier „curat”.
– Virus morfic - care își schimbă constant codul de programare și configurare în scopul
evitării unei structuri stabile care ar putea fi ușor identificată și eliminată.
– Virus parazit - este un virus informatic, care se atașează fie la începutul programului, fie la
sfârșitul său, ori poate chiar să suprascrie o parte din codul programului. Virușii paraziți
pot fi rezidenți și nerezidenți.
 – Virus rezident - este un virus care se autoinstalează în memorie, astfel încât, chiar mult
timp după ce un program infectat a fost executat, el poate încă să infecteze un fișier, să
invoce o rutină de declanșare a unei anumite acțiuni sau să monitorizeze activitatea
sistemului. Aproape toți virușii care infectează MBR-ul sunt viruși rezidenți (ex: CMJ,
Meve, MrKlunky, Randex).
– Virus nerezident - este opusul virusului rezident. Virușii nerezidenți în memorie nu rămân
activi după ce programul infectat a fost executat. Ei operează după un mecanism simplu
si infectează doar executabilele atunci când un program infectat se execută. Acțiunea
tipică a unui astfel de virus este de a căuta un fișier gazdă atunci când fișierul infectat se
execută, să-l infecteze și apoi să redea controlul programului gazdă.
– Virus criptografic - un virus care se infiltrează în memoria sistemului și permite folosirea
absolut normală a intrărilor și transmiterilor de date, având proprietatea că, la o anumită
dată, se autodistruge, distrugând în același timp toate datele din sistem și făcându-l
inutilizabil. Un astfel de atac poate fi activat sau anihilat de la distanță chiar de către
emițător.
• Viruși hardware - care produc un atac strict orientat spre hardware (PDoS - Permanent
Denial-of-Service) cum ar fi routere, module de memorie, placă grafică, și placă de bază, disc
dur. Exemple de atacuri hardware:
• upgrade de firmware la o versiune greșită sau nevalidă în mod intenționat,
ducând astfel la blocarea dispozitivului
• limitarea memoriei flash
• overclocking prin intermediul software-ului la placa grafică și placa de bază,
care poate suprasolicita componentele
• blocarea hard disk-urilor din cauza anumitor comenzi neoficiale ATA
• reducerea vitezei ventilatorului pentru a cauza supraîncălzirea
componentelor. 
 Atacuri asupra sistemelor
informaționale.
Viruşii cibernetici (cunoscuţi şi ca „malware”) sunt programe dăunătoare, create
pentru a prelua controlul asupra calculatorului tău, fără permisiunea ta. În
majoritatea cazurilor, viruşii cibernetici sunt creaţi pentru a câştiga bani din
informaţiile colectate despre tine. Un virus te poate redirecţiona către site-uri pe
care nu le-ai accesat, îţi poate încetini sistemul sau îţi poate crea alte situaţii
neplăcute sau chiar periculoase. Malware-ul este un termen general, care
descrie o gamă largă de programe rău intenţionate şi include: viermi, rootkits,
chiar şi programe cu potenţial nedorit.
Cele mai populare categorii de malware sunt:
•Adware;
•Browser hijacker;
•Ransomware;
•Troian;
•Spyware ş.a.
 Atacuri asupra sistemelor
informaționale.
Malware-ul infectează sistemul fără aprobarea sau
înştiinţarea utilizatorului. Un astfel de program maliţios
poate fi instalat dacă accesezi:
•Un program nelicenţiat, precum jocuri ilegale, crack-uri pentru
anti-spyware/antivirus şi alte descărcări similare;
•Link-uri din email-urile dubioase;
•Ataşamente din email-urile dubioase;
•Website-uri şi reclame de tip pop-up înşelătoare;
•Postări sau mesaje de tip spam pe rețelele sociale.
 Atacuri asupra sistemelor
informaționale.
Majoritatea acestor programe pot fi oprite cu
ajutorul unui anti-malware/anti-virus licențiat.
Totuşi, uneori, chiar şi cele mai puternice
programe de securitate eşuează în protecție. Asta,
deoarece toţi viruşii cibernetici sunt permanent
îmbunătăţiţi şi este nevoie de timp pentru a devolta
noi actualizări pentru anti-malware.
 Atacuri asupra sistemelor
informaționale.
Probleme create de virușii instalați
Neplăcerile pe care ţi le crează viruşii
cibernetici depind de tipul virusului.
Pierderea de bani şi date  personale este
cea mai comună problemă cauzată.
 Atacuri asupra sistemelor
informaționale.
De asemenea, victimele unui virus pot avea probleme legate de:
•Modificarea setărilor în browser;
•Schimbarea motorului de căutare și a paginii de start / paginii
principale;
•Apariţia reclamelor de tip pop-up nedorite și enervante;
•Redirecţionări către website-uri maliţioase;
•Încetiniri ale sistemului și probleme la pornirea unui program/aplicație
legitime;
•Apariţia unor scanări false de sistem;
•Modificări ale setărilor sistemului și diminuarea securității generale;
•Degradarea performanţei generale a sistemului şi
cauzarea instabilităţii acestuia.
 Atacuri asupra sistemelor
informaționale.
Malware-ul poate să infecteze sistemul şi cu alţi viruşi şi
poate încerca să conecteze calculatorul la o reţea
periculoasă şi să îl utilizeze pentru distribuire de spam.
Majoritatea ameninţărilor rulează silenţios şi utilizatorii pot
nici să nu ştiu că dispozitivul pe care îl folosesc este
infectat. 
Chiar şi aşa, procesele dubioase din „Task Manager”,
apariţia în browserul web a unor bare de unelte ciudate şi
încetinirile de sistem ar trebui să te avertizeze
că dispozitivul tău este infectat. 
 Ingineria socială
Ingineria socială este o formă de manipulare în care atacatorii imită o
sursă de încredere pentru a convinge oamenii să îndeplinească anumite
sarcini, cum ar fi să acorde acces la un computer sau cont sau să
dezvăluie informații confidențiale, cum ar fi parole.
Funcționează astfel: În primul rând, un atacator va suna sau trimite un e-mail la
un birou de asistență și se da drept ținta. Va spune că și-a uitat parola și, de
obicei, va contura o poveste credibilă în acest sens.
Va convinge un reprezentant al serviciului pentru clienți să schimbe adresa de
e-mail înregistrată a țintei la o adresă aparținând atacatorului și apoi va trimite
un token de resetare a parolei la adresa respectivă. Prin aceasta, atacatorul va
avea acces complet la contul țintei.
 Ingineria socială
• Cât de frecvente sunt atacurile de inginerie
socială?
Atacurile de inginerie socială funcționează bine și nu
necesită abilități speciale. Tehnologia cunoscută
sub denumirea de VoIP (Voice over Internet
Protocol) permite atacatorului să-și facă apelul să
apară de pe telefonul țintei – această tehnologie
este disponibilă pe scară largă și nu necesită, de
asemenea, experiență
 Ingineria socială
• Exemple celebre de inginerie socială
Creșterea ingineriei sociale și
atacurilor asupra email-ului prin phishing a
condus la o creștere a incidentelor de
mare anvergură, victime incluzând:
 Ingineria socială
• Blackrock
Cel mai mare administrator de active din lume a căzut victimă unui atac al unui
activist de mediu care a păcălit atât The Financial Times, cât și Consumer
News și Business Channel (CNBC).
Hackerii au trimis un comunicat de presă fals extrem de convingător, spunând
că firma pivotează către un portofoliu de mediu, provocând o scurtă
rumoare.
• Cryptocurrency
Utilizatorii de cryptocurrency cunoscut sub numele de Ethereum au primit
atacuri de phishing deghizate în mesaje false de eroare. Acestea au luat
forma unui e-mail care i-a determinat pe utilizatori să instaleze un patch.
În schimb, legătura atașată i-ar duce de fapt la o versiune compromisă a
software-ului portofelului, care ar permite atacatorilor să își recolteze
câștigurile digitale.
 Ingineria socială
• Agenții de Informații
În 2015, un adolescent hacker a putut să sune la Verizon,
să găsească informații personale aparținând lui John
Brennan – pe atunci director al CIA – și să fure accesul
la adresa de e-mail AOL. Această adresă conține
informații sensibile, inclusiv detalii din cererea
directorului pentru autorizarea de securitate.
Hackerul a putut chiar să vorbească pe scurt cu directorul
Brennan la telefon. A durat peste doi ani până când
atacatorul a fost găsit și arestat.
 Ingineria socială
Aceste incidente arată cât de ușor este să
faci ravagii folosind cele mai simple
instrumente imaginabile. Hackerii pot fura
bani, păcăli media și pot scoate secrete de
la cei mai puternici indivizi de pe Pământ,
folosind puțin mai mult decât un telefon și o
adresă de e-mail.
Produse program de securizare a
sistemelor informatice.

Antivirusul este un programel care face

parte dintr-un pachet de programe cu rol de
protectie impotriva atacurilor cibernetice.
TOP 2 CELE MAI BINE ANTI-VIRUSIRI
1.Bitdefender a devenit unul dintre cele mai mari
nume din domeniul cibersecurității cu peste jumătate de
miliard de utilizatori în întreaga lume.
Bitdefender Total Security este produsul antivirus de top al
Bitdefender. Pe lângă faptul că este o soluție antivirus
puternică și extrem de eficientă, cu rate de detectare
perfecte, Bitdefender oferă unul dintre cele mai
cuprinzătoare suite de securitate disponibile.
 Bitdefender
Iată doar câteva dintre funcțiile vaste disponibile cu Bitdefender Total Security:
•Protecție la cerere și în timp real împotriva tuturor tipurilor de malware.
•Protecția web, inclusiv protecția împotriva phishingului, fraudei și spamului.
•Instrumente antifurt.
•Instrumente de ajustare.
•VPN.
•Control parental.
•Manager de parole.
Concluzie:
Bitdefender Total Security oferă o gamă fenomenală de instrumente de
securitate la un preț mai ieftin decât majoritatea concurenților. În plus, nu
compromite calitatea – acestea sunt instrumente de securitate puternice care îți
vor îmbunătăți viața online.
 McAfee Total Protection
2. McAfee Total Protection are aproape toate funcțiile de securitate a
internetului de care veți avea nevoie vreodată: protecție împotriva
programelor malware, stocare criptată, un manager de parole, o extensie de
browser și un VPN.
Chiar și numai abilitățile excelente de protecție împotriva virușilor de la McAfee
fac din Total Protection un produs excelent, acesta înregistrând o rată de
detectare de 100% atunci când a fost testat în timpul recenziei noastre
complete. Inclusiv caracteristicile suplimentare incluse sunt avantaje foarte
bune pentru securitate.
O caracteristică de excepție a software-ului de securitate McAfee este
„Rețeaua mea de acasă”. Aceasta este de fapt o hartă ușor de citit a tuturor
dispozitivelor din rețeaua Wi-Fi, care vă oferă un control
total asupra securității online și vă permite să blocați
intrușii.