Evaluare formativă

Elev: Olari Alexandru

Unitatea:Iluminismul și Clasicismul
1.Continuă enunțul: Cuvântul “clasic” înseamnă:

1) A cărui operă își păstrează importanța de-a lungul veacurilor;

2) Rămâne în patrimoniul cultural-științific al unui popor;
3) Care este scris după canoanele obișnuite, tradiționale.
4) De mare valoare.

2.Subliniază, în șirul de trăsături, numai pe cele specifice iluminismului: afirmarea sensului moral și estetic al
artei; raționalismul ca principiul de bază; admirația față de Antichitate; răspândirea culturii în popor; judecata,
controlul și cenzurarea fanteziei, sensibilitații a eleganțelor stilistice; modele de Antichități drept exemple;
caracter laic, antidogmatic, antireligios; încrederea în rațiunea umană; finalitatea etică și estetică a artei; acordul
cu publicul, cu cerințele lui, cu anumite conveniențe; interes pentru caracterul uman; încrederea în libertate și
perfecțibilitatea ființei umane; proprietatea datoriei față de sentimente; viziunea raționalistă în interpretarea
realității; conbaterea fanatismului și adogmelor; omul universal și multilateral dezvoltat;sobrietatea stilului;
emanciparea poporului prin cultură; cultul rațiunii și al științei; promovarea ideilor militante și a celor de interes
național prin literatură. 8p.

3.Reprodu 4 reguli estetice ale Clasicismului. 4p.

1) Clasicismul avea un mare respect pentru forma, asta înseamnă o desfășurare cronologiagă a întâmplărilor,
momentele subiectului în ordine și claritate.
2) Tot ce nu era legat de viața aristocraților nu era artă.
3) Textele erau în mare parte scrieri moralizatoare.
4) În operele literare erau folosite o gamă mică de figuri de stil, prestabilite.
4.Numește obiectivele esențiale a direcțiilor Școlii Ardelene. 8p.

Cu un pronunțat caracter iluminist, așa numită direcție obștească care urmărea emanciparea maselor
populare prin cultură, mai ales a țăranilor. În acest sens s-au înființat aproximativ 300 de școli în limba
română, Gheorghe Șincai fiind inițiator și director. S-au scris abecedare, aritmetică, calendare sătești și
manuale de economie practică. Direcția erudită a constat în publicarea de lucrări de istorie și filologie. În
studiile de istorie se acordă interes procesului de formare a poporului român și a limbii române. Date
filologice și demografice privind originea latină a limbii și a poporului român.

Aplicare:

5.Explică în 3 enunțuri, relația dintre Umanism, Iluminism și Clasicism. 6p.

1) Iluminismul este un curent cultural și ideologiciar iar clasicismul este un curent literar-artistic

2) Modelele iluminismului sunt filozofia, știința și estetică iar cele ale clascismului sunt arhitectură, sculptură,
literatură.

3) Iluminismul avea centrul de iradiere în Anglia iar clascismul avea centrul de iradiere în Franța.

6.Numește 4 reprezentanți/titluri ai/ale Iluminismului Românesc, motivând în câte un enunț, adiacența lor de
curent. 12p.
1) Samuil Micu - A redactat o serie de lucrări cu caracter istoric și lingvistic, prin care urmărea să informeze
pe învățații străini despre originea română a poporului și a limbii române, despre continuitatea românilor pe
teritoriul fostei Dacii și, influențat de iluminism, a militat, în opera să, pentru egalitatea în drepturi a
românilor cu celelalte națiuni din Transilvania, pentru înlăturarea iobăgiei, numărându-se în mod firesc
printre autorii cunoscutului memoriu oficial numit Supplex din 1791.

2) Gheorghe Șincai - a fost un istoric, filolog, traducător și scriitor român, reprezentant al Școlii Ardelene. A
depus o muncă asiduă de luminare a maselor, dedicându-se carierei didactice și contribuind la întemeierea
unui număr impresionant de școli confesionale greco-catolice.

3) Ioan Budai-Deleanu - Personalitatea culturală bine conturată, de o deosebită semnificaţie într-o vreme în
care literatură noastră cultă nu era decât la începuturile sale, Ioan Budai - Deleanu este nu numai cel mai de
seamă literat al Şcolii Ardelene, ci şi unul dintre reprezentanţii de prestigiu al literaturii române, opera să
literară marcând o izbândă artistică reală, ce depăşeşte operele contemporanilor.

4) Petru Maior - A fost un important militant pentru drepturile românilor din Transilvania, participând –
alături de alți reprezentanți ai Școlii Ardelene - la redactarea celebrei declarații de emancipare a românilor
transilvăneni, Supplex Libellus Valachorum.

7.Argumentează întru-un text de 10-15 rânduri, specificul dezvoltării Clasicismului în literatura română,
invocând cel puțin 3 titluri autori reprezentativi. 12p.

Clasicismul urmărește crearea unor opere de artă în care personajele să fie animate de înalte idealuri eroice și
principii ferme. Scriitorii clasicismului s-au preocupat în mod special de crearea unor eroi ideali, înzestrați cu cele
mai înalte virtuți morale și capabili de fapte eroice. Aceste personaje erau adesea reprezentanți ai aristocrației și erau
prezentați în odă, imn, poem epic sau tragedie.

Clasicismul însemna, în primul rând, ordine pe toate planurile, de la echilibru, normă, ierarhie, credință, totul într-un
ideal permanent de frumusețe, o perfecțiune formală. Printre reprezentanțîi de seamă ai clasicismului îi amintim pe:
Nicolas Boileau, P. Corneille, J. Racine, Moliere sau La Fontaine. Curentul literar cultivă trăsături precum vitejia,
curajul, lașitatea, generozitatea, naivitatea sau avariția, în timp ce personajele sunt caractere adevărate precum
demagogul, parvenitul sau avarul și reprezintă tipologii ale societății reproduse.

Elemente specifice ale clasicismului în literatură română s-au întâlnit la autori precum: Ion Luca Caragiale, Mihai
Eminescu, Ioan Slavici, Ion Creangă sau Ion Budai Deleanu. Că și specii literare clasice amintim: odă, satiră,
epistolă, comedia, fabulă, epopeea, epigramă, idilă și pastorală. În operele scrise de Mihai Eminescu se întâlnesc
elemente clasice, în special la nivelul formei, a versurilor, dar și elemente romantice. În operele scrise de Ion Luca
Caragiale se găsesc mai multe caracteristici ale clasicismului. Spre exemplu, în comedia „O scrisoare pierdută”, se
găsesc regulile celor trei unități de timp și anume: Unitate de acțiune – un singur fir epic; Unitate de loc – întreaga
acțiune se desfășoară în același spațiu; Unitate de timp – acțiunea se desfășoară pe parcursul a 24 de ore.

Modelare:

8.Convinge, în tehnica celor “6 De ce?” că Iluminismul este o ideologie spirituală continuă, susținând judecățile
cu, cel puțin, 3 argumente literare. 12p.

1) De ce iluminsmul e o ideologie spirituală?
●Deoarece învățătură se realizează  mai pe plan spiritual.
2) De ce  învățătură se realizează mai întâi pe plan spiritual?
●Deoarece omul e creat să  învețe, să  gândească și apoi să facă.
3) De ce omul e creat să învețe, să gândească  și apoi să facă?
●Deoarece e o ființă socială și  tinde spre evoluție.
4) De ce omul e o ființă socială  și tinde spre evoluție?
●Deoarece preferă  să  se concentreze  asupra  unui lucru și apoi să- l îndeplinească.
5) De ce omul  preferă să se concentreze asupra unui lucru și  apoi  să-l îndeplinească?
●Deoarece e dornic să-și îmbogățească  lumea să  spirituală.
6) De ce omul e dornic să-și îmbogățească lumea să spirituală?
●Deoarece el  caută  tot  timpul să  se axeze asupra unei idei morale, și câte puțîn s-o transforme in lucru
material.

9.Compune o fabulă în proză despre moravurile tinerilor de astăzi, respectând rigorile acestui tip de text. 10p.

Nu poți stigmatiza generația tânără fără să incriminezi implicit și inevitabil generațiile care au pregătit terenul
pentru apariția ei. Atâta vreme cât nu au fost fabricați în laborator, ci fac parte din niște familii, copiii nu sunt
abstracțiuni independente, ci au dobândit anumite deprinderi de la predecesorii lor.Nu împărtășesc însă
scepticismul în ce privește tânăra generație. Fiindcă, din câte (mai) văd eu, acești copii și tineri „se strică”
privind la generațiile anterioare. În sufletul lor există încă destulă ingenuitate, suficient idealism și simț al
dreptății. Mulți dintre ei sunt dispuși să discute cu sufletul pe masă, autentic, fără măști și fără ifose. Sunt
interesați să afle, nu să se îmbogățească, caută oameni vii cu care să interacționeze.„Tinerii din ziua de azi”
văd însă zilnic cum prostul fudul și avut e mai tare decât oricine în țara asta. Văd că tata și mama mizează pe
șpăgi, relații, cunoștințe ori de câte ori e nevoie. Or asta nu e de natură să încurajeze rectitudinea morală a
tânărului, nici respectul pentru generațiile care fac din orice întâmplare de viață un prilej de corupție și
compromise.

10.Redactează, în 10 rânduri un text epistolar încheie iluministă, despre cerințele școlii contemporane. 10p.

Educația este percepută în prezent ca o funcție vitală a societății contemporane deoarece prin educație societatea
își perpetuează existența, transmițând din generație în generație tot ceea ce umanitatea a învățat despre ea însăși
și despre realitate. De la școala contemporană societatea așteaptă astăzi totul: să transmită tinerilor o
cunoaștere acumulată de-a lungul secolelor, să-i ajute să se adapteze la o realitate în continuă transformare să-i
pregătească pentru un viitor larg imprevizibil. Considerată un factor-cheie în dezvoltarea societății - ea asigură
forța de muncă calificată pentru toate sectoarele de activitate, ea favorizează progresul, stimulând curiozitatea
intelectuală, capacitatea de adaptare, creativitatea și inovația -, educația constituie unul dintre cele mai
puternice instrumente de care dispunem pentru a modela viitorul, sau măcar pentru a ne orienta către un viitor
dezirabil. Soluția tuturor problemelor grave și cronice cu care se confruntă societatea contemporană este căutată
în educație și școală.