4.

Argumentul social Esenta societatii consta in faptul ca fiecra membru al acesteia, indifferent de sex, rasa sau apartenenta etnica trebuie sa aiba acces la o existenta multumitoare. O societate ideala trebuie sa realizarile personale. inlature factorii ce limiteaza

Societaea ideala va trebui sa beneficieze de o dezvoltare economica substantiala si in acelasi timp constanta- de o crestere de la an la an a productiei si a fortei de munca ocupate. Stagnarea economica si privatiunile au consecinte sociale multiple si nefaste- cand oamenii nu gasesc de lucru, cand se afla intr-o situatie materiala deplorabila si sunt lipsiti de speranta, cel mai rapid si accesibil refugiu este evadarea din realitatea dura cu ajutorul drogurilor si al violentei. O economie puternica si stabila, impreuancu oportunitatile pe care le ofera devine astfel obiectivul principal al unei societati mai bune, al societatii ideale. Societatea perfecta nu trebuie sa fie preocupata de o repartizare egala a castigurilor exista cei pentru care bogatia si imaginea publica reprezinta telul final si satisfactia maxima, si cei pt care toate acestea n-au aceeasi importanta. Societatea perfecta trebuie sa faca diferenta intre imbogatire, un lucru favorabil si acceptat dpdv social si costul social al acesteia. Sistemul economic trebuie sa acorde fiecarui individ atat sanse dea se integra cat sic ea de a promova in functie de posibilitatile si ambitiile personale. Siguranta vietii, in ceea ce priveste viitorul, se increderea intr-o stabilitate rezonabila a preturilor. 5 O economie sanatoasa bazeaza pe

Cum bine se stie ca intr-o societate perfecta toti membrii acesteia trebuie sa aiba posibilitatea de a munci, acest lucru implica o crestere economica continua care sa sustina si cresterea nr de locuri de munca pt populatia in crestere. In prezent, somaju este intr-o permannenta crestere, chiar si in perioadele favorabile pietei din cauza ciclicitatii economice. Cererea globala are 3 componente esentiale: ch. privind consumul, ch. privind investitiile sic h din operatiunile fiscale ale statului. O cale de a stimuli cererea, in perioadele de crestere negative sau de stagnare, ramane numai interventia statului in crearea e locuri de munca, pt a face acest lucru , statul va trebui sa se imprumute sis a accepte realitatea unui deficit bugetar mai mare. Societatea perfecta trebuie sa combata crizele, recesiunile sau stagnarile ce afecteaza economia de piata moderna. 6 Inflatia Exista 2 probleme deosebit de dificile ce stau in calea desavarsirii unei economii sanatoase: inflatie si somaj. Politicienii au o preferinta pt somaj iar asta nu poate fi decat o atitudine condamnabila. Curba Phillips identifica alegerea clara-compromisul intre inflatie si soamj; acest compromise este prezent in intreaga gandire economica. Inflatia este considerate de catre segmental politic majoritar a fi principal amenintare pt o economie sanatoasa si performanta; obiectivul principal il constituie stabilitatea preturilor. O categorie important ace prefer stabilitatea preturilor in pofida somajului o reprezinta comunitatea financiara. Aici sunt icnluse bancile central in care bancherilor li se acorda o putere statutara,

bancile comerciale, firmele de investitii si in general celor din lumea finantelor. Un bancher competent al unei banci central este cel care reduce la minim inflatia. O societate mai buna si in acelasi timp realizabila nu poate spera sa impace o ocupare totala a fortei de munca cu o stabilitate absoluta a preturilor. Trebuie ales intre inflatie si somaj; acest lucru nu poate fi evitat.Societatea perfecta nu poate condamna o parte a populatiei sale la inactivitate, suferinte sociale si privatiuni economice de dragul atingerii unei stabilitati a preturilor. La nevoie trebuie acceptat raul cel mai mic- cresterea preturilor.Nu pot exista in acelasi timp o ocupare totala si preturi stabile dar o societate ideala trebuie sa actioneze a.i. sa contrabalanseze sau sa reduca la minimum efectele neplacute ale ambelor. 7. Deficitul Exista 3 mari categorii de investitii publice: cele care nu servesc nici unui scop vizibil prezent/viitor, cele care sustin sau dezvolta conditiile economice si sociale curente, cele ce-si aduc contributia la o crestere in viitor a veniturilor, productieisi buanstarii generale. Costurile ce sustin datoria publica ar trebui sa se afle intr-o stransa corelatie cu cresterea mijloacelor de acre se dispune pt a o plati. Cand perioada este buna dpdv aeconomic si veniturile guv sunt puternice def bugetar ar trebui redus. Ca efect, ar trebui repartizat un procent mai mare pt investitii, pt viitoarea dezvoltare economica. Pe de alta parte, cand este vorba de o recesune, insotita de o per critica si de somaj, investitiile de capital facute de catre stat

si ocuparea fortei de munca trebuie sa inevitabil si o crestere a def bugetar.

creasca, rezultand

Deficitul poate constitui si o sursa de sprijin si de beneficii pt generatiile urmatoare- o sporire a prosperitatii generale si a posibilitatii lor de a o sustine. Atat pol fiscal cat sicea bugetara constituie o baza pt celelalte strategii; nu ar trebui minimalizate problemele pe care le implica aceste 2 politici esentiale si nici initiativele sau corectiile pe care le impun. 14. Sindromul birocratic In cadrul administratiei de stat exista institutia de stat, avand un character extins, iar in sectorul privat-corporatia. Societatea ideala trebuie sa recunoasc sis a combata ceea ce inseamna sindromul birocratic, atat din sectorul de stat cat si din cel privat. Acest sindrom are 2 puncte nevralgice, putin recunoscute-primasubstituirea gandirii cu disciplina. In cadrul marilor organizatii economice moderne sindromul birocratic isi face, de asemenea, simtita prezenta. Cea de-a 2 trasatura legata de prima, ar fi o dinamica intense care duce la o continua prolifiere a personalului managerial si de la alte nivele un nr mare de subaltern cu specializari diferite, puterea devine o realitate si adduce satisfactii.