Olivier Ciément RUGACIUNEA LULIISUS TIPARITA CU LiNECUVANTAREA PREA FORICITULUT PARTE, TEOCTIST PATRIARHUL, BISERIC ORTODOXE ROMANE Traducere in timba francezi de MARIUCA si ADRIAN ALEXANDRESCU pa BIBLE $F be 11 ORODOXE OM ‘CURES - 1997 stint AECOLECTIA APARE, DIN THITIATIVA SI CU PURT DEGRUA 8 UL PARINTE PATRI Copyright 1977 - Abbaye de Bellefontaine, unde @ apanit editia originala, sub titlul La priére de Jésus, in vol. colee La prigre du coeur. Aceasta carte apare cu acordul generos al Editurii Mandstiri Bellefontaine. Vigiunea qratiea: Emit Bojin Drepturite ra aceste| versiuni in timba romana apartin Edhurii Institutului Biblic si de Misitme al Biscricii Ortodoxe Romane 18.8.5. 973-9130.933 Fiind cercetati pentr Jui de ia poarta Tempiulul, Stinsii fost intrebati: “Cu ce putere sau in al cui nume vol aceasta?’ (Fapte 4, 7). Pentru crestinii veacului apos totic. ca si pentru cei al secolelor imediat urmatoare. pu ferea avea, intradevar, un Nume — lisus firistos, iar Numele acesta insemna putere. Céci atata timp cat porunca 'Sa nu iei Numele Domnului Dumnezeutul tau in desert’ (Yes. 20, 7) este respectata cu cutremur, rostirea Numelui este totuna cu evocarea prezentei s/ a puterii dumnezeiesti. Cartile Noului Testament marturisesc ca in numele lu lisus Hristos erau alungati demonti (Marctt 9. 58-39; Fapte 16, 18; 19, 13), eau vindecati boinavii (Fapte 3, 6; 4, 30) si erau Dotezati cei ce credeau in El inary pocainta, ‘spre iertarea pacatelor' (Fapte 2, 58; 8, 16) Cu adevarat, ‘nu este sub cer nici un alt nume dat intre oameni, in care trebuie sa ne mantuim’ (Faple 4 12). Din cinstirea Numelui Fiului tui Dummezeu intrupat pentry noi si din constiinta pacatuintel si a slabiciunii morale umane, sa zamislit cea mat scurta rugaciune a Bisericii rasantene dreptmaritoare ~ rugaciunea lul tisus, impreunand intro unic nia rugaciunii va mesulul (Luca 18, 13) i credinta neclintita in nesecata nillostivire dumnezeiasca, din naga orbului de lang’ lerihon (Luce 18, 58), Este meriutl vadit at aceste} mici ~ dar plir de invafaminte duhounicesti ~ carti a prolificulti si sensi ‘area minunata a ology: Apostoli Petru si loan au i facut zicere smei4 PREPATA bilutui teolog ortodox trance Olivier Clément rte a hotamici orizontui caruia ti apartine rugaciunea lui fist ~ orizont biblic, ecteziai, ascetic si sacramental -, spul- beraind astfel posibilitatea oricarei rastatmaciri, a ori Girei incercéri de a 0 confunda cu teorii si practici straine de duhul tui Hristos, Doar privitd in acest duh, care este si al Parintilor, mugaciunea iui lisus inceteaza sa mal apara ca o reluare nesfarsita @ acclorasi cuvinte, descoperind celui ce se indeletniceste cu ea, linistindu-se si curdtindu-se, ineput- zabila noutate a infelesurior ce o aduce iubirea de Dum- nezeu, dumnezeiescul cor al intainiti Lui, Rugaclunea tui iisus - ‘Doamne fisuse firistoase, Ful lui Dumnezeu, miluiestema pe mine, pacatosul’ — sc poate rosti oricénd si oriunde, potrivinduse la fet de bine si nevoitorutul din pustie, si crestinutui care viejt- jeste in cetate, in tumult. Caci amandol poarta acelasi razbol nevazut, cu aceleas! “duhuri ale rautatii” ich. Ffes, 6. 12), sf améndoi au trebuinta de aceeasi arma nebiruita: Nuraele tui tisus. De aceea, binecuvantand publicarea acestor pro- funde gancur! despre fotosut rugaciunit iui lisus, naj. Guim ca toti cei care i se vor dedica s& cunoasca din lucrarea ei ca, atunci ‘cand sufletui nostru se va vesei de vederea Bineiul adevarat. nu se va mai intoarce spre una din patimile starmite de placer, ci, lepadand foatd dulcea impatimire tupeasca, va primi cu intele- Gere curata si neintinata ardtarea iui Dumnezeu” (Ava Filimon, Filocalia rom. IV, p, 188-189), 1a sarbatoarea Intiaril in Biserica a Maicti Domimutul, 1997 + TEOCTIsT PATRIARNL BISeRICH ORTODONE HOMANE INTRODUCERE Voi evoca in cele ce urmeaza anumite forme ale tugaclunii specifice Rasaritului ortodox ~indeosebi_ me. dilior monastice, dnd cuvantul cel mai adesea monahi- lor ingisi — forme care, in anumite momente hotaratoare ale istorfei Bisericii - m sec. al XiV-lea si at XIX-1ea, de exemplu, dar $i in vremea noastra ~ au cunascut o larga raspandire si in randul laicilor. Este vorba de ceea ce numim ‘rugaciunea iui lisus’. Ar fi mai potrivit sé spu- nem “catre lisus’, dar nu este mai putin adevarat 4, prin EL, rugdchunea noastra se uneste cu rugaciunea Sa, in tai- nica Sa impreund-viefuire cu Tatal. Astazi, in Apus, exista uneori tendinta de a obiectiva aceasta rugaciune, de a o asimila unor metode din Ori- entul neerestin (cum ar fi, la musutmani, dhike, Japa. Yoga Ja hindusi, nembutsu la japonezi), de a o izola, ero: nat, de contextul sau ascetic, cel al ‘isihasmului, Acest termen provine din cuvantul ‘isthie’, care, in acceptie mo- nahala, inseamna linisttirje, pacea unirit cu Dumnezeu, Avem dea face aici - iar ‘rugaciunea lui lisus’ au constitule decat un aspect al acesteia - cu o ‘arta a artelor si o ‘stiina a stiintelor, ale caret principale marturil scrise Ie putem descoperi citind textéle traduse Mica Fitocalie a rugactunii inimii. Aceste texte sunt 1. Peat ean Gould ( Livre de vie, Paitocalie) Mitocate de ie prize du coeur, trad, st prexentare de dries du Std, Faris, 1953); reedltare in colect 86, Ed. du Seull, Pauls, 1968 (citsta ca: Petite